Demisolurile ne sunt familiare tuturor, într-o multitudine de ipostaze, care implică o multitudine de funcţionalităţi. Într-o locuinţă, ele pot servi ca spaţii tehnice, de depozitare sau pot funcţiona ca şi birou, ca şi spaţiu de agrement (crama, sală de ping-pong, sală de fitness) sau chiar ca şi spaţiu locuibil - de la spaţiul de tip garsonieră (camera şi baie), până la adevărate apartamente, care cuprind toate func-ţiunile şi spaţiile aferente. În spaţiile publice, demisolurile se metamorfozează în interesante restaurante, pub-uri, enoteci, crame, săli de fitness, magazine, galerii de artă.
Atenţie însă: pe cât de atrăgătoare, de interesante, de multiple sunt posibilităţile de amenajare a demisolurilor, pe atât de numeroase sunt provocările tehnice pe care le implică asemenea demersuri.
Înainte de a porni la drum, este important să ţinem cont de sfaturile specialiştilor în proiectare şi amenajări interioare. Dana Raicu şi Andrei Bălteanu, de la biroul de arhitectură "Arheodava", ne încurajează: "Nu există demisol care să nu poată fi amenajat atât timp cât conformaţia spaţială a acestuia permite desfăşurarea oricărei activităţi cerute de beneficiar. Pot apărea probleme de rezistenţă structurală, spaţii cu dimensiuni mici, izolare termică, hidroizolare, fonoizolare, instalaţii, iluminat etc, dar în orice situaţie există o rezolvare corectă."
Pentru clădirile edificate cu mai mulţi ani în urmă, problemele care pot apărea sunt legate de riscul infiltraţiilor, precizează domnul Alexandu Bălan, de la biroul de arhitectură "One Design". Din fericire, în prezent, există o multitudine de soluţii tehnice aplicabile, pentru rezolvarea unor asemenea situaţii.
Înălţimea poate deveni, de asemenea, o problemă mai ales în cazul spaţiilor care urmează să fie locuite. Un minim de 2,30 m înălţime este necesar, ne explică domnul Florin Săftescu, de la firma de amenajări interioare şi exterioare, "Cass Design", pentru a asigura un volum suficient de aer. În caz contrar, ne putem vedea nevoiţi să deschidem în permanenţă uşile şi ferestrele, pentru a asigura aerul necesar. Pentru creşterea înălţimii interioare a demisolului, soluţia dată de doamna arhitect Andra-Mihaela Georgescu, de la biroul de arhitectură ce îi poartă numele, este decopertarea pardoselii şi săparea în direcţia fundaţiei.
Trecând dincolo de criteriul înălţimii, dimensiunea, în general, poate fi o problemă: cu cât dimensiunile spaţiului sunt mai reduse, cu atât scad şansele de a transforma un demisol într-un spaţiu cu alte funcţii decât cele de depozitare. Asiguraţi-vă, aşadar, încă din fazele de gândire a proiectului de amenajare a unui demisol cu funcţiuni de locuire sau agrement, că acesta corespunde dorinţelor şi preferinţelor dumneavoastră, inclusiv din punctul de vedere al dimensiunilor.
Datorită aşezării la baza construcţiei, iluminatul natural în demisoluri are foarte mult de suferit. Ca urmare, ferestrele fac parte din must have-ul unui spaţiu la demisolul destinat locuirii, dată fiind importanţa pe care o are lumina naturală. Lipsa lor poate însemna punerea în pericol, până la anulare a planurilor de transformare a demisolului într-un spaţiu locuibil. Uneori, soluţia este dată de crearea ferestrelor, acolo unde este posibil. O soluţie complicată, avertizează domnul Săftescu, care implică, logic spargerea zidurilor, şi zgomotul şi praful adiacente unor astfel de procedee. Pentru un spaţiu destinat agrementului, ferestrele pot lipsi însă, punctează, domnul Săftescu. O uşă de intrare şi câteva guri de ieşire tehnice, pentru ventilaţie, sunt suficiente.
În cazul în care nu există deja ferestre, pentru iluminatul natural al demisolului, doamna arhitect Andra-Mihaela Georgescu recomandă excavarea lângă peretele demisoului şi crearea unei curţi engleze care va permite accesul luminii naturale în noul gol creat pentru fereastră. O altă soluţie oferită de doamna Georgescu pentru un iluminat natural suplimentar în cazul demisolului unei construcţii noi, ar fi amplasarea acestuia sub una dintre terasele de la parter şi crearea unor goluri în pardoseala terasei, goluri ce vor fi acoperite cu geam armat rezistent la trafic. Astfel demisolul va beneficia de un iluminat natural parţial prin tavan.
De asemenea, dacă nu există o scară ce asigură continuitatea cu scara principală a casei (respectiv cea care duce la etaj, mansardă), pentru a asigura un acces facil la demisol se poate decoperta o porţiune din planşeu, ne spune doamna Georgescu. Evident se va expertiza această decopertare armându-se suplimentar noul contur al golului pentru scară.
Un demisol de calitate
După ce am vorbit de provocările pe care le implică amenajarea unui demisol, nu este dificil să facem aprecierea calităţii unui asemenea spaţiu, indiferent de funcţiunile pentru care a fost amenajat: "Un spaţiu fără igrasie, infiltraţii de apă, cu lumină şi ventilaţie naturală este clar un demisol în care se poate locui," punctează domnul Bălan. Domnul Săftescu completează ecuaţia cu accesul facil, explicând: " De multe ori, la coborârea către demisol din clădirile istorice centrale, se află tomberoanele de gunoi, lucru total neindicat, în cazul în care cobori către casa ta."
Potrivit doamnei Andra Georgescu, dotările funcţionale obligatorii ale unui demisol sunt, în primul rând, utilităţile: electricitate, apa curentă, sursa de încălzire. Este obligatorie dotarea demisolurilor cu o pompă de apa pentru evacuarea apei în caz de inundaţie (cazuri extreme, dar care trebuie prevăzute).
De asemenea, un demisol trebuie să fie foarte bine hidroizolat şi există în prezent o serie de materiale izolante, eficiente şi uşor de aplicat .
Tendinţe
Unora dintre noi nu le place cuvântul "la modă", căruia îi opun ideea de atemporal pe care o implică interioarele crea-te după personalitatea beneficiarilor unui asemenea proiect şi care, prin urmare, "nu trebuie refăcute după doi ani, fiindcă moda respectiva a căzut în desuetitudine", ne explică domnul Săftescu, de la "Cass Design". Pretenţiile şi gusturile diferă de la o persoană la alta, ceea ce lasă loc personalizării spaţiilor amenajate. Echipa de arhitecţi de la "Arheodava" susţine necesitatea ca potrivirea dintre personalitate şi culorile şi materialele folosite să fie dublată de concordanţa cu funcţiunea spaţiului, şi cu normele şi cerinţele tehnice care trebuie respectate pentru a asigura desfăşurarea optimă a activităţii în spaţiul amenajat. Acestea diferă, de la caz la caz, fie că este vorba de un spaţiu privat locuibil, sau de un spaţiu public.
Totuşi, celor interesaţi de tendinţe, domnul Bălan, de la "One Design" aminteşte linii cromatice de amenajare, precum: "cafeaua cu lapte" (nuanţe de maro cu tonuri de bej), "ipod" (totul alb), "contrast" (alb-negru), "glamour" (imprimeuri florale pe diferite nuanţe, cu accente retro) sau retro.
Ca şi stil, domnul Bălan ne confirmă popularitatea minimalismului, un stil care se potriveşte, prin caracteristicile sale, unui spaţiu precum demisolul: mobilă puţină, care încearcă să creeze impresia de spaţiu aerisit, elemente puternice de accent (tapet, piatră, lemn), culori contrastante (alb-negru, bej-maro, mov-roz).
"Practic, nu există o diferenţă între amenajarea unui demisol şi a oricărui alt spaţiu", concluzionează domnul Bălan, cu referire la tendinţe în materie de stil.
Demisolurile sunt mai uşor de tranzacţionat pentru cei ce doresc închiriere/cumpărare ca să deruleze diferite activităţi, susţine doamna arh. Andra Mihaela Georgescu. Domnia sa se referă mai ales la demisolurile construcţiilor din zonele centrale ale marilor oraşe, cu acces stradal. În centrele istorice constructorii forţaţi de criza spaţiilor aleg dezafectarea pivniţelor sau a subsolurilor inundate pentru a le transforma în cafenele, restaurante de lux, cluburi.
