DRAGOŞ STELNICEANU, ARHITECT-ŞEF:"Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Voluntari, realizat în proporţie de 85%"

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) din Voluntari a fost realizat în proporţie de 85%, după cum ne-a spus, în cadrul unui interviu, Dragoş Stelniceanu, arhitectul-şef al primăriei din localitate.

Conform informaţiilor de pe site-ul instituţiei, iniţial, valoarea estimată a lucrărilor prevăzute în PIDU se ridica la un total de 112 milioane de lei, însă aceasta a suferit modificări în momentul încheierii contractelor de lucrări.

Proiectele din cadrul PIDU, printre care se numără amenajarea de spaţii verzi, realizarea reţelei stradale, lărgirea Bulevardului Pipera, construirea stadionului municipal etc., sunt finanţate din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional (POR).

Referitor la lucrările nefinalizate din Planul Integrat, domnul Stelniceanu ne-a precizat: "Mai avem de finisat câteva străzi, strada Câmpul Pipera trebuie finalizată, la fel şi unele aliniamente stradale, mai sunt de terminat câteva spaţii verzi etc. Până la sfârşitul acestui an trebuie să ajungem cu toate la final. În total, am realizat 83 de străzi în cadrul PIDU. Pe segmentul utilităţi, am executat lucrările pentru canalizarea pluvială. Parcul Pipera a fost finalizat şi recepţionat. La fel şi iluminatul public".

În prezent, se află în stadiu de finalizare programul de modernizare-consolidare-etajare destinat şcolilor, care vor beneficia şi de câte un teren de sport acoperit.

"Anul viitor avem de terminat bulevardul Erou Iancu Nicolae, care rămăsese neterminat din cauza litigiului cu firma de construcţii ce a avut încredinţată lucrarea. După finalizarea litigiului, am primit amplasamentul, l-am scos la licitaţie şi l-a preluat un alt constructor, iar acum se află în execuţie restul proiectului rămas de realizat", ne-a precizat Dragoş Stelniceanu.

Domnia sa ne-a mai spus că, în funcţie de disponibilitatea financiară, este posibilă extinderea primăriei, urmând să fie asigurat un punct de lucru şi în Pipera, pentru deservirea populaţiei din zona respectivă.

Potrivit arhitectului-şef al primăriei, mai există şi străzi secundare neasfaltate, care sunt luate în calcul pentru anul viitor. Majoritatea străzilor principale, însă - circa 90% -, sunt deja asfaltate.

Potrivit strategiei de dezvoltare a oraşului, pentru modernizarea drumurilor din Voluntari a fost estimat, iniţial, un buget de 6,3 milioane euro, contribuţia minimă a beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile fiind de 2%. Ulterior, în momentul încheierii contractului de lucrări, a fost stabilit un cost de peste 41 de milioane de lei.

Investiţia în modernizarea arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari a fost bugetată, în strategia de dezvoltare, la 1,15 milioane de euro, în contractul încheiat valoarea lucrărilor cifrându-se la aproape 4 milioane lei.

Lucrările de lărgire a Bulevardului Pipera ar urma să fie finalizate în acest an

Unul dintre proiectele importante realizate din fonduri europene şi care încă nu a fost finalizat este Bulevardul Pipera. Dragoş Stelniceanu estimează că lucrările ar urma să fie finalizate până la sfârşitul acestui an. "Bulevardul, la lărgirea căruia lucrăm, se întinde de la pasajul suprateran de lângă Porsche până la şoseaua de centură. A fost nevoie să facem şi exproprieri, însă acum nu mai avem probleme. În acest caz, ne-a ajutat legislaţia. Practic, ne-am intabulat dreptul de proprietate şi a rămas să ne judecăm doar pe cuantumul despăgubirii. Nu am fost în situaţia să blocăm investiţia din acest motiv", ne-a explicat arhitectul din Voluntari.

Scopul acestui proiect este îmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari, prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe.

Obiectivele specifice constau în extinderea carosabilului de la una la două benzi/sens; îmbunătăţirea aspectului general al oraşului Voluntari; creşterea atractivităţii oraşului pentru desfăşurarea activităţilor economice; creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea traficului rutier; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin intermediul decongestionării traficului.

Rezultatele aşteptate sunt fluidizarea traficului, creşterea vitezei de circulaţie şi reducerea duratei de tranzit a oraşului.

Deşi, iniţial, bugetul pentru acest proiect a fost estimat la 22 de milioane de euro, valoarea lucrărilor stabilită în contractul de execuţie se ridică la circa 48 de milioane de lei.

Contribuţia minimă a primăriei la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 5,7 milioane euro, potrivit strategiei citate.

Stadionul municipal Gheorghe Dincă - 28,7 milioane euro

Primăria Voluntari are în plan construirea unui Stadion municipal - Gheorghe Dincă -, ce urmează să fie proiectat şi realizat.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive, creşterea performanţelor asociaţiilor sportive existente şi majorarea, cu 10%, a numărului de competiţii sportive organizate la nivelul oraşului Voluntari.

Potrivit Strategiei de dezvoltare publicată pe site-ul instituţiei, bugetul estimat este de 28,7 milioane de euro.

Potrivit domnului Dragoş Stelniceanu, până acum nu au fost identificate sursele de finanţare pentru realizarea acestui obiectiv.

În prezent, se află în lucru o bază sportivă multifuncţională, în strada Niţă Pintea, realizată în proporţie de 60%, prin Direcţia de Sport din cadrul primăriei. Termenul de finalizare este prevăzut pentru anul viitor, după cum ne-a spus arhitectul-şef al localităţii.

Parcul Pipera a fost dat în folosinţă

Recent, a fost recepţionat şi dat în folosinţă parcul Pipera, amenajat "în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei, prin dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber la nivel local".

Prin acest proiect, municipalitatea şi-a propus să diversifice posibilităţile de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii oraşului Voluntari, cât şi pentru turişti, şi să majoreze suprafaţa spaţiilor verzi, întrucât acestea trebuie să reprezinte, în total, o proporţie de minim 20% din suprafaţa teritorial-administrativă a oraşului, potrivit domnului Stelniceanu.

În Strategia de dezvoltare a localităţii se arată: "Una dintre problemele semnalate de locuitorii oraşului Voluntari în cadrul sondajului de opinie realizat este lipsa spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. În prezent, cele mai importante parcuri sunt amplasate în zona de est a localităţii, în cartierul Pipera, infrastructura de petrecere a timpului liber fiind foarte slab dezvoltată".

Soluţia propusă constă în crearea unui parc public în zona Pipera. Terenul pe care este amenajat parcul are o suprafaţă de peste 1,5 ha şi se află la limita estică a cartierului Pipera. Un aspect important este faptul ca prezenta locaţie reprezintă o veche groapă de gunoi închisă şi adusă în stadiul de teren viran.

Printre principalele lucrări efectuate se numără amenajarea infrastructurii de acces, amenajarea cu mobilier urban, înfiinţarea locurilor de joacă pentru copii şi a unui skatepark, crearea de piste pentru ciclism/role, construirea unei mini-fântâni arteziene, a unui foişor şi unui info chioşc şi amenajarea unui turn de belvedere.

Bugetul estimat se ridică la 2,6 milioane euro, contribuţia minimă a beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile fiind 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile.

Cele 7 milioane de euro pentru ridicarea Catedralei, de la bugetul local

În prezent, se află în construcţie Catedrala Ortodoxă "Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim", începută în luna noiembrie 2007.

Situat într-o zonă de locuinţe, pe un teren cu o suprafaţă de 13.600 metri pătraţi, edificiul are o suprafaţă construită de 1.604 mp şi o arie desfăşurată de 3.556,88 mp.

Proiectul prevede şi un subsol, care va fi amenajat ţinând cont de arhitectura clădirii. Zidurile Catedralei sunt alcătuite din două rânduri de cărămidă unite între ele cu armătură de fier şi beton.

În interior va fi realizată o frescă, o parte din pereţi urmând să fie placaţi cu mozaic.

Din punct de vedere arhitectural, la construcţia Catedralei au fost îmbinate mai multe stiluri: grec, bizantin, brâncovenesc, având ca modele arhitecturale biserica Sfântul Nicolae Domnesc de la Curtea de Argeş, vechea Mitropolie de la Târgovişte şi biserica nouă Sfânta Vineri din Bucureşti.

"Construcţia este înscrisă în tipologia unui plan caracteristic lăcaşului de cult din Ţara Românească, ale cărui începuturi se găsesc în ctitoria basarabului Neagoe de la Curtea de Argeş", subliniază Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari.

În decembrie 2010 a fost ridicată turla centrală, din structură metalică, înălţimea de pornire fiind de 30 metri de la sol. Turla are o înălţime de 16 metri (iar cupola - de 5 metri) şi un diametru de 9 metri.

Pe terenul din jurul Catedralei va fi amenajat un parc, ale cărui costuri vor fi acoperite din fonduri europene.

Suma necesară pentru realizarea construcţiei, în valoare de 7 milioane de euro, provine din bugetul Consiliului Local Voluntari.

Stelniceanu: "Cererea de autorizaţii a crescut cu 15%-20%, în acest an"

Numărul autorizaţiilor emise de Primăria Voluntari a crescut, în acest an, cu circa 15%-20%, după cum ne-a spus Dragoş Stelniceanu. Acestea au fost solicitate atât de dezvoltatori imobiliari, în vederea construirii de ansambluri rezidenţiale şi case individuale, cât şi de persoane fizice, pentru realizarea propriilor locuinţe.

Arhitectul-şef ne-a declarat: "Pe partea de autorizaţii, creşterea a fost relativ constantă faţă de anul trecut. Se construiesc ansambluri de câte 15 până la 40 de case - case cuplate, case înşiruite - în tot oraşul, mai ales în zona Pipera, iar dezvoltatorii sunt mai mult străini".

Pe zona comercială, a fost solicitată autorizaţie pentru extinderea-modernizarea-reconfigurarea clădirii Lidl, în zona Bucureşti Nord, imobilul fiind în execuţie.

De asemenea, există avizul pentru un alt magazin Lidl, care urmează să fie construit lângă sediul primăriei, o altă unitate de acest gen existând pe Bulevardul Erou Iancu Nicolae.

Potrivit domnului Dragoş Stelniceanu, "nu prea" există cerere de autorizaţii în zona de birouri.

"În perioada ianuarie-iulie a acestui an, au fost emise 142 de autorizaţii, din care opt pentru construcţii cu funcţiune comercială şi de birouri şi, respectiv, un număr de 103 autorizaţii pentru imobile clădiri cu funcţiunea de locuinţe individuale şi colective", ne-au transmis reprezentanţii primăriei.

Potrivit acestora, în întreg anul trecut, au fost emise, în Voluntari, 213 autorizaţii de construcţie, din care 145 au avut destinaţia de locuinţe individuale şi colective.

Reprezentanţii primăriei: "Cofinanţarea proiectelor europene - o problemă care stă în calea accesării fondurilor UE"

Potrivit informaţiilor publicate de primărie, Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari se bazează pe abordarea, în paralel, "a celor două dimensiuni ale dezvoltării socio-economice".

Documentul precizează: "Poziţionarea strategică a oraşului Voluntari poate reprezenta cheia dezvoltării socio - economice. Comunitatea locală va dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilităţile publice de bază şi la o infrastructură modernizată. Viziunea oraşului Voluntari pentru anul 2020 este cea a unui centru economic important, care să ofere locuitorilor săi locuri de muncă diversificate, condiţii bune de trai şi acces la servicii publice de calitate, a unui centru economic cu o infrastructură de afaceri dezvoltată, a unei localităţi atractive pentru potenţialii investitori, datorită poziţionării strategice şi resurselor locale. Prin atragerea investitorilor se vor crea locuri de muncă, crescând în acest fel nivelul de trai al întregii populaţii. Viziunea oraşului Voluntari pentru anul 2020 este aceea a unui centru rezidenţial care va oferi condiţii de locuire la standarde europene, cu un grad ridicat de acoperire cu utilităţi publice, cu o infrastructură modernizată şi cu un mediu curat".

Principalele obiective ale strategiei sunt modernizarea şi extinderea infrastructurii, dezvoltarea economică a oraşului, dezvoltarea serviciilor publice, dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale, asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire, dezvoltarea capacităţii administrative.

Măsura pe care administraţia locală o poate lua pentru susţinerea investiţiilor publice constă în creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile destinate investiţiilor.

Reprezentanţii primăriei apreciază: "Majoritatea programelor de finanţare nerambursabilă prevăd procente reduse de cofinanţare pentru aplicanţii publici. Cu toate acestea, contribuţia financiară proprie este, de multe ori, o problemă pentru beneficiari. (...) Fondurile necesare pentru finanţarea/cofinanţarea investiţiilor locale pot fi obţinute prin emisiuni de titluri de valoare cu scadenţa la o perioadă stabilită. Soluţia propusă este o variantă relativ rapidă şi simplă de creditare pentru susţinerea de investiţii, avantajul fiind că fondurile pot fi eliberate la momentul în care sunt necesare, rambursarea făcându-se după ce perioada de criză a trecut".

Contractarea unor credite este o altă modalitate prin care municipalitatea consideră că ar putea cofinanţa proiectele de investiţii realizate prin proiecte europene.

"Cofinanţarea locală a proiectelor reprezintă o problemă foarte mare pentru administraţii şi, de obicei, este principala cauză a renunţării la accesarea fondurilor", subliniază reprezentanţii primăriei, arătând că instituţia a contractat, în iunie 2011, un împrumut în sumă de 237,4 milioane de lei (56 milioane euro) pe o perioadă de 20 de ani, bani utilizaţi pentru cofinanţarea unor investiţii şi refinanţarea datoriei autorităţii locale.

Dragoş Stelniceanu: "Primăriile nu mai fac investiţii de teama DNA"

În ceea ce priveşte legislaţia din sectorul documentaţiilor de urbanism, Dragoş Stelniceanu susţine că aceasta s-a mai îngreunat puţin, "pentru că trebuie să faci informarea populaţiei, să anunţi vecinii, să le răspunzi la doleanţe etc"": "Şi la cadastru s-a schimbat metodologia, respectiv la intabulare, după recepţionarea clădirii. Se mai cer documente suplimentare, respectiv un certificat de atestare a construcţiei, în sensul că beneficiarul mai trebuie să confirme o dată că respectă autorizaţia şi că există proces-verbal de recepţie. Este o aberaţie, pentru că, în loc să deblocăm birocraţia, o îngreunăm".

Domnul Stelniceanu afirmă că, pe fonduri europene, primăria a întâmpinat o serie de probleme: "Sunt probleme legate de procedura de achiziţie a lucrărilor pe Ordonanţa 34/2006. Este extrem de generală, foarte interpretabilă şi eşti foarte uşor de atacat din toate părţile. Poţi să fii acuzat inclusiv pe latura penală fără să fi avut vreodată intenţia să încalci legislaţia. Nu există nişte norme metodologice foarte clare de aplicare a acestei legi.

Acum e la modă să vină cei de la DNA. De aceea, există teama de a mai aproba orice. Legislaţia este prost făcută şi orice cetăţean care se adresează instanţei îl blochează pe investitor şi blochează şi instituţia publică. Dacă mai face şi plângere penală, trebuie să angajăm avocaţi şi atunci ne gândim de zece ori dacă să aprobăm sau nu o autorizaţie. Dacă ne uităm la toate autorităţile publice locale, vom vedea că au din ce în ce mai puţine investiţii pe site-uri, pentru că le este frică să investească, să nu fie luate la întrebări".

Arhitectul-şef al oraşului Voluntari ne-a mai spus că localitatea nu beneficiază de investiţii public-private, pentru că nu există norme de aplicare a legii în acest domeniu, iar autoritatea locală evită acest tip de proiecte.