"Eficienţa energetică, fondurile europene şi PPP - motoarele de creştere ale pieţei construcţiilor"
Perspective / 03 martie 2014
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO: "2014 are premise mai bune de creştere pentru construcţii decât 2013, fiind marcat de două episoade electorale distincte, dar antreprenorii sunt afectaţi de creanţele nerecuperate din anii trecuţi, iar insolvenţele se extind vertiginos".
Există mai multe direcţii de acţiune care se constituie în oportunităţi pentru sectorul de construcţii în anii care vin, apreciază Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Eficienţa energetică, fondurile europene şi parteneriatul public-privat (PPP) sunt, în opinia dumnealui, principalele motoare de creştere ale pieţei construcţiilor. La acestea se adaugă programele de investiţii cu finanţare comunitară, cele cu finanţare publică naţională (centrală sau regională) şi cele cu finanţare privată.
Domnul Plosceanu ne-a declarat: "Astfel, societăţile de construcţii vor trebui să urmărească şi diversele Programe Operaţionale Sectoriale (Transport, Mediu, Dezvoltare regională etc ). Dar pentru ca toate aceste direcţii de acţiune să se transforme în motoare de creştere pentru construcţii trebuie stabilită şi mai ales respectată formula de finanţare".
Preşedintele ARACO ne-a precizat că noua lege a PPP trebuie să compenseze eşecul proiectului legislativ anterior. Partenerii care pot genera astfel de proiecte sunt, în primul rând, companii care au acces la finanţare şi care au interes să dezvolte proiecte pe termen mediu şi lung cu autorităţi locale sau centrale din România. "Zona de provenienţă a acestor parteneri privaţi poate fi Uniunea Europeană, China, SUA, zona Orientului mijlociu şi, nu în ultimul rând, România", a subliniat domnia sa.
Până la valorificarea oportunităţilor, "bail-in"-ul ameninţă mediul de afaceri
Uniunea Europeană a decis, recent, aplicarea unei proceduri de "bail-in" a băncilor (salvarea instituţiilor financiare cu banii deponenţilor). ARACO este la curent cu această propunere germană validată comunitar, care pune în relaţie performanţa economică a unei ţări cu guvernul sau cu electorii care l-au generat prin alegeri.
Laurenţiu Plosceanu a comentat: "Este evident că impactul direct asupra mediului de afaceri este negativ în ipoteza în care se va ajunge ca salvarea instituţiilor financiare să se facă folosind banii deponenţilor! Ar putea fi afectate atât fragilele echilibre financiare ale companiilor, cât şi interesele directe ale unor acţionari, mulţi fiind antreprenori în construcţii. Este foarte probabil ca acest an să fie unul foarte delicat pentru sistemul bancar internaţional. Unde noi de şoc ar putea tulbura din nou apele complicate ale mediului economic mondial".
Domnia sa ne-a spus că este nevoie de mai mult curaj din partea Guvernului în ceea ce înseamnă asumarea clară şi pragmatică a unor programe de investiţii, iar societăţile de construcţii trebuie să fie prudente şi echilibrate în selecţia beneficiarilor, a proiectelor şi a partenerilor în perioada următoare.
Absorbţia mică a fondurilor europene a adâncit declinul din construcţii
Dacă la capitolul eficienţei energetice suntem la început de drum, fondurile europene reprezintă, în prezent, principalul motor care generează finanţări pentru proiectele de construcţii. Laurenţiu Plosceanu a comentat: "Gradul de absorbţie extrem de limitat al fondurilor comunitare din perioada 2007-2013 a amplificat în aceşti cinci ani de criză declinul sectorului de construcţii. Suspendarea din 2012 a Programelor operaţionale a fost de natură să complice lucrurile şi mai mult. Există o relativă şi discretă îmbunătăţire înregistrată în 2013, dar mai avem un drum lung până când lucrurile se vor echilibra în raport cu potenţialul de absorbţie şi cu ţintele asumate".
Interesele politice domină licitaţiile publice
Multe companii şi instituţii de stat se plâng de actuala lege a achiziţiilor publice, arătând că licitaţiile se derulează greu şi împiedică derularea rapidă a investiţiilor. Însă, preşedintele ARACO susţine că principala frână în calea dezvoltării sectorului de construcţii ţine de modul în care exponenţii politici îşi promovează interesele: "Legislaţia nu este perfectă, dar ar putea opera rezonabil dacă amprenta politică în elaborarea caietelor de sarcini şi în alocarea proiectelor nu ar fi atât de prezentă. Se fac în continuare caiete de sarcini cu dedicaţie implicită şi regăsim multe abuzuri în procedurile de evaluare a ofertelor. Pe lângă legislaţie şi limitele ei intrinseci, cred că este o problemă de atitudine politică şi vă invit să reflectaţi la răspunderea pe care o au sau nu consilierii care resping avize pentru nenumărate proiecte de construcţii din considerente politice şi nu economico-sociale. În ianuarie 2014, a fost adoptată de Parlamentul European noua Directivă privind achiziţiile publice şi va trebui să acţionăm pentru implementarea ei corectă şi rapidă în legislaţia naţională".
Laurenţiu Plosceanu apreciază că piaţa contrucţiilor este încă prizonieră a două referenţiale în materie de condiţii de contractare şi că faptul că anul trecut nu s-a reuşit reimplementarea în legislaţia internă a condiţiilor contractuale FIDIC este o problemă foarte gravă. Domnia sa speră să fie corectat acest handicap în primele luni ale acestui an.
Creanţele nerecuperate, cancerul construcţiilor
Preşedintele ARACO a subliniat că până când domeniul construcţiilor nu va avea din nou câştigat atributul de sector strategic al economiei, accesul la finanţare rămâne îngreunat şi, de multe ori, discreţionar: "Ce s-a întâmplat în ultimii ani cu această metastază a insolvenţelor, inclusiv pentru firme medii şi mari, multe dintre ele profitabile economic, dar dezechilibrate financiar din cauza creanţelor nerecuperate, este un proces în evoluţie, care este foarte posibil să continue şi în 2014".
În opinia lui Laurenţiu Plosceanu, 2014 are premise mai bune de creştere pentru construcţii decât 2013, fiind marcat de două episoade electorale distincte, dar antreprenorii sunt afectaţi de creanţele nerecuperate din anii trecuţi, iar insolvenţele se extind vertiginos. Domnia sa a adăugat că 2013 a început cu întârziere în planul valorilor bugetare aprobate şi a suferit rectificări care au micşorat valorile alocate pentru investiţii. În 2013, Guvernul nu a reuşit să probeze curajul necesar pentru a susţine financiar investiţiile necesare, în opinia conducerii ARACO, iar menţinerea suspendării programelor operaţionale a însemnat pierdere certă pentru actorii din sector, dar şi pentru stat.
ARACO estimează că piaţa construcţiilor în 2013 va ajunge la aproximativ 9 miliarde euro, undeva sub nivelurile atinse în ultimii doi ani.
Licitaţiile publice: reguli pentru un echilibru mai bun între calitate şi preţ
Noile reguli UE privind licitaţiile publice şi contractele de concesionare, aprobate de Parlament, vor asigura o calitate mai mare şi un mai bun raport cu preţul atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Aceste reguli vor facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi vor include prevederi mai stricte privind subcontractarea.
Noua legislaţie, deja agreată cu Consiliul în iunie 2013, revizuieşte regulile actuale privind licitaţiile publice în UE şi stabileşte pentru prima dată standarde comune UE privind contractele de concesionare pentru a încuraja competiţia corectă şi a asigura un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale.
Autorităţile publice cheltuiesc aproximativ 18% din PIB pe achiziţiile de activităţi, bunuri sau servicii, licitaţiile fiind un instrument puternic pentru atingerea unor scopuri sociale specifice. "Noile reguli trimit un semnal puternic către cetăţeni care au dreptul să vadă o utilizare eficientă a banilor publici," a spus raportorul Marc Tarabella (S&D, BE).
"Noile reguli privind contractele de concesionare reprezintă, de asemenea, un semnal puternic în favoarea întăririi pieţei interne. Ele creează un mediu economic sănătos, de care vor beneficia toţi actorii, inclusiv autorităţile publice, operatorii economici şi, în cele din urmă, cetăţenii UE: acum regulile jocului vor fi cunoscute de toată lumea", a adăugat Philippe Juvin (PPE, FR), raportorul privind contractele de concesionare.
Raportul calitate-preţ
Datorită noului criteriu de "oferta cea mai avantajoasă economic" (MEAT) în procedura de acordare a contractului, autorităţile publice vor putea accentua calitatea, consideraţiile referitoare la mediu, aspectele sociale sau inovaţia, ţinând în continuare cont de preţ şi de costurile de implementare a achiziţiei. "Noul criteriu va aduce finalul dictaturii celui mai mic preţ, aducând în prim-plan calitatea," a explicat Tarabella.
Soluţii mai inovatoare
Deputaţii au susţinut cu succes introducerea unei proceduri complet noi pentru a întări soluţiile inovatoare în licitaţiile publice. Noul "Parteneriat pentru Inovaţie" va permite autorităţilor publice să organizeze licitaţii pentru a rezolva o problemă specifică fără să anticipeze soluţia, lăsând astfel spaţiu contractorului şi contractantului să găsească împreună soluţii inovatoare.
Fără presiuni pentru privatizarea serviciilor publice
Acordul asupra noilor reguli UE privind concesionările subliniază că statele membre rămân în continuare libere să decidă în privinţa execuţiei activităţilor sau serviciilor publice - prin mijloace proprii sau externalizate. Noua directivă "nu cere privatizarea întreprinderilor publice care oferă servicii publicului", se arată în text. Mai mult, deputaţii recunosc caracterul special al apei ca bun public şi acceptă excluderea acestui sector din obiectul noilor reglementări.
Reguli mai stricte privind subcontractarea
Pentru a combate dumpingul social şi a asigura respectarea drepturilor lucrătorilor, noile reguli vor include prevederi referitoare la subcontractare şi la "oferte anormal de mici". Ofertanţii care nu respectă legislaţia muncii UE pot fi excluşi de la licitaţii.
Mai puţină birocraţie pentru aplicanţi şi acces mai uşor pentru companiile mai mici
Procedura de depunere a ofertelor companiilor va fi mai simplă, cu un "Document Unic European de Licitaţie" bazat pe declaraţii pe proprie răspundere. Doar câştigătorul va trebui să pună la dispoziţie documentele originale. Acest lucru ar putea reduce povara administrativă a companiilor cu mai mult de 80% , conform estimărilor Comisiei. Noile reguli vor încuraja divizarea contractelor în loturi, pentru a facilita accesul la licitaţie a firmelor mai mici.
(Sursa: www.europarl.europa.eu)
