ElveţiaProgramul Energy City are o alocare de 37,5 milioane franci elveţieni pentru România

Programul de Cooperare Elveţiano-Român a avut iniţial ca destinaţie statele care au aderat la UE în primul val, dar ulterior a inclus România şi Bulgaria, ţări pentru care au fost alocate 256 milioane franci elveţieni. Din aceştia României i-au revenit 181 milioane franci elveţieni, adică în jur de 150 milioane de euro.

Thomas Stauffer, şeful Biroului Contribuţia Elveţiană pentru România al Ambasadei Elveţiei, ne-a declarat că pentru alocarea acestor fonduri sunt parcurse două etape: o perioadă de angajament din decembrie 2009 până în decembrie 2014, când se face alocarea pe proiecte specifice şi a doua etapă, de cinci ani, în care aceste fonduri sunt cheltuite.

Programul de Cooperare Elveţian este organizat în fiecare ţară pe patru domenii: primul vizează securitatea, stabilitatea şi sprijinul pentru reformă, al doilea - mediul şi infrastructura, al treilea sectorul privat, iar cel de-al patrulea dezvoltarea umană.

Peste 50 milioane de franci pentru proiecte de "Infrastructură şi mediu"

Domeniul "Infrastructura şi mediul" are o alocare orientativă de 52,5 milioane franci elveţieni, mai mult decât pe celelalte domenii. Pe acest domeniu sunt trei obiective.

Primul este programul Energy City, pentru care au fost alocati 37,5 milioane franci elveţieni.

Al doilea are în vedere să sprijine modernizarea în zone cheie prin pregătirea proiectelor prioritare şi elaborarea strategiei şi a planurilor de acţiune. Este vorba despre proiectele unor instituţii publice locale şi centrale. De exemplu, aici este încadrat un proiect al Metrorex, derulat prin Ministerul Transporturilor. Pentru proiectul principal care a fost aprobat în prima fază, Elveţia va finanţa studiile de prefezabilitate şi fezabilitate pentru prelungirea liniei 4 de metrou (n.r. Gara de Nord - Străuleşti - în prezent fiind dat în folosinţă segmentul până la staţia Parc Bazilescu).

Cel de-al treilea obiectiv presupune finanţări de dimensiuni mai mici şi are în vedere promovarea parteneriatelor instituţionale. Thomas Stauffer ne-a declarat: "Sprijinim parteneriatele între România şi instituţiile elveţiene legate de primul sau cel de-al doilea obiectiv, complementare proiectelor respective. De exemplu, am vrea dacă este posibil să susţinem înfiinţarea unei asociaţii Energy Cities în România. Am depus eforturi substanţiale pentru a aduce metodologia în România, dar şi ca să facem acest program sustenabil promovând acreditarea oraşelor româneşti la European Energy Award, precum şi acreditarea consultanţilor români în domeniu."

În domeniul "Infrastructura şi Mediul" principalul program este "Energy Cities", care le permite oraşelor fie să îşi dezvolte un plan de acţiune pentru energie sustenabilă, fie să şi-l actualizeze dacă au deja unul.

În Elveţia, există conceptul Energy City, care pe de o parte reprezintă o metodologie de management energetic la nivel local şi, pe de altă parte, este o modalitate de a determina autorităţile publice să colaboreze, să facă schimb de informaţii, să folosească aceeaşi metodologie şi standarde. Metodologia Energy City a fost preluată în state ale UE sub numele European Energy Award, fiind considerată de Comisia Europeană drept singura metodologie acceptabilă la momentul de faţă pentru ca administraţiile publice locale să poată să îşi atingă obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020.

Procesul de derulare a Programului "Energy Cities" nu este foarte avansat. Au fost selectate patru oraşe - Cluj-Napoca, Suceava, Braşov şi Arad - printr-un proces de licitaţie organizat de organismul intermediar din subordinea Ministerului Administraţiei. Prima etapă pentru selecţia proiectelor se va încheia în decembrie 2012.

Biroul de Contribuţie Eleveţiană nu implementează operaţional programul, implementarea fiind realizată de către autorităţile române. Elveţienii participă ca observatori şi se asigură că nu există probleme de comunicare.

Pentru a fi selectate în cadrul Programului "Energy Cities" autorităţile publice trebuie să îşi facă singure documentaţia. Dar, pentru pasul următor, adică elaborarea sau reactualizarea planurilor de acţiune pentru energie sustenabilă, Elveţia furnizează sprijin financiar pentru angajarea unor consultanţi specializaţi. În fapt, licitaţiile pentru consultanţi tocmai au fost publicate. Aceştia vor sprijini autorităţile publice să îşi dezvolte strategia şi într-o anumită măsură îi ajută să pregătească proiectele pe care le vor supune finanţării.

În programul "Energy Cities" pot fi incluse de exemplu proiecte de reabilitare şi modernizare a reţelelor de termoficare de cartier, reabilitarea termică a clădirilor publice, îmbunătăţirea eficienţei transportului local şi tot ce înseamnă consum de energie la nivelul oraşului selectat.

Cofinanţarea necesară este în general de 15% în cazul instituţiilor publice, cu excepţia ONG-urilor, pentru care poate fi ceva mai mică.

Doi paşi în procedura de alocare a fondurilor pentru "Infrastructură şi mediu"

În cadrul procesului de alocare a fondurilor elveţiene prin acest program trebuie parcurşi doi paşi. În primul rând, autorităţile publice propun un proiect, care include o prezentare generală şi estimarea bugetului. Propunerea este analizată de un comitet din Berna care va lua decizia dacă Elveţia este de acord cu proiectul în forma prezentată sau dacă acceptă să finanţeze proiectul numai în anumite condiţii. În al doilea pas, beneficiarul dezvoltă propunerea finală ce va fi supusă aprobării guvernului elveţian şi dacă proiectul este aprobat se poate trece la implementare.

În comparaţie cu proiecte finanţate din fonduri structurale, unde Comisia Europeană nu este implicată în selecţia proiectelor, ci doar rambursează banii, în Swiss Contribution, Elveţia are un rol mai mare în selectarea şi aprobarea proiectelor.

Programul de Cooperare Elveţiano-Român face parte din angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană, prin care Elveţia a fost de acord să contribuie la reducerea disparităţilor din interiorul UE, raportat la noile state membre. Cu acest program, statul elveţian continuă colaborarea de succes pe care a avut-o cu România până în 2007 prin sprijinul acordat în perioada de tranziţie. Elveţia a fost unul dintre cei mai mari contributori bilaterali pe anumite paliere, cel mai mare donator fiind UE. Acel program s-a închis când România a devenit membră UE iar Programul de Cooperare Elveţiano-Român este o iniţiativă nouă.