GEORGE SCRIPCARU, PRIMARUL BRAŞOVULUI: "Când am început proiectul Braşov, nu ştiam că într-o bună zi se va numi smart city"

Lumea Geospaţială - fructificarea poziţiei geografice a evenimentelor şi persoanelor

Geospaţial nu înseamnă neapărat ceva despre sateliţi, ci este despre fructificarea poziţiei geografice a evenimentelor şi persoanelor, indiferent dacă acestea sunt staţionare sau se află în mişcare. Cea mai relevantă formă de vizualizare a preocupărilor şi problemelor unei comunităţi este reprezentarea tuturor acestora pe o hartă. De fapt pe una şi aceeaşi hartă: toate instituţiile care gestionează activităţi ale aceluiaşi oraş, de la primărie şi până la companii de utilităţi şi instituţii de ordine publică, ar trebui sa vadă acelaşi lucru atunci când se uită la harta problemelor oraşului. Dacă instituţiile nu au o asemenea hartă comună a problemelor comunităţii înseamnă că în acel oraş cetăţenii sunt nevoiţi să facă drumuri suplimentare şi inutile prin oraş, pentru că autorităţile publice care trebuie să îi deservească nu sunt capabile să comunice între ele.

Cât despre sateliţi, da, într-adevăr, schimbările unui teritoriu se văd foarte bine din spaţiu, indiferent dacă este vorba doar de o construcţie într-o curte sau de o defrişare înfiorătoare. Este în sarcina instituţiilor publice să ia în considerare această sursă de informaţie şi să afle dacă este vorba de activităţi autorizate sau ilegale, în caz că doresc să fie proactive faţă de atribuţiile pe care le au potrivit legii. Soluţii facile pentru detectarea ilegalităţilor există, trebuie doar ca instituţiile să-şi dorească să facă treaba pe care noi, cetăţenii, ne aşteptăm să o facă.

Adrian Gabor, fost viceprimar al oraşului în perioada 2004-2012: "Am început cu ceea ce trebuia - sistemul informatic geografic"

Despre transformarea Braşovului, ne-a vorbit Adrian Gabor, fost viceprimar al oraşului în perioada 2004-2012: "Am început cu ceea ce trebuia, adică cu GIS-ul (n.a. sistem informatic geografic). Pasul zero a fost proiectul de platformă GIS care a însemnat trecerea majorităţii activităţilor primăriei în sistem GIS şi integrarea tuturor informaţiilor istorice şi curente ale primăriei într-o singură hartă. După ce am avut vederea de ansamblu completă şi corectă asupra tuturor problemelor oraşului, am putut să ne definim strategia prin care să dezvoltăm cât mai eficient şi mai sustenabil oraşul. Şi fără eroare, nici faţă de cetăţeni şi nici faţă de resursele pe care le-am avut la dispoziţie".

Primul impact al integrării activităţilor primăriei în GIS a fost creşterea eficacităţii primăriei, potrivit domniei sale. Conducerea primăriei ştia că, dacă vede în oraş ceva care nu se regăseşte în harta din computerele primăriei, atunci înseamnă că un funcţionar nu şi-a făcut treaba când sau cum trebuie. Apoi a urmat impactul în eficacitate: cum poţi să atingi cât mai multe obiective dispunând de aceleaşi tipuri de resurse de care dispune orice primărie din România? La acest capitol informaţiile complete, corecte şi la zi din GIS au făcut diferenţa. "Nu am fi putut realiza multe proiecte dacă nu am fi avut GIS-ul aşa cum îl are primăria Braşov", afirmă Adrian Gabor.

George Scripcaru "Proiectele au fost făcute cu respect pentru oameni şi nu pentru a bifa proiecte"

George Scripcaru, primarul Braşovului, ne-a povestit: "Toate proiectele au fost făcute cu respect pentru oameni şi nu pentru a bifa proiecte, ne-am dorit construirea unei comunităţi în care oamenii cooperează între ei pentru binele comunităţii".

Astfel, locuitorii Braşovului au fost direct implicaţi în proiectele primăriei, o mare parte a efortului echipelor care au coordonat proiectele a fost concentrat pe dialogul cu comunitatea locală. Radiografia problemelor comunităţii inventariate de primărie, precum şi soluţiile propuse, au fost dezbătute cu cetăţenii înainte ca deciziile să fie adoptate. Astfel comunitatea locală a devenit un sprijin pentru realizarea proiectelor pentru că nu mai era vorba de "proiectele primarului", ci despre proiectele lor, ale locuitorilor. Au înţeles că, aşa cum va fi rezultatul proiectelor, aşa le va fi şi calitatea vieţii, potrivit domnului Scripcaru.

Printre proiectele de mare anvergură cu care primarul Braşovului şi-a început primul mandat, în anul 2004, s-a enumerat şi "proiectul GIS". Deşi acesta nu era direct vizibil către public, cel puţin nu în prima fază de dezvoltare, el a fost una dintre pietrele de temelie care a facilitat realizarea multor altor proiecte cu impact şi vizibilitate majore. GIS-ul Braşovului a fost unul de pionierat pentru România, deoarece alte proiecte existente la acea vreme au abordat o arie de activităţi mult mai restrânsă, pe când la Primăria Braşov toate activităţile şi informaţiile au fost integrate în GIS.

Un exemplu de abordare integrată este infrastructura rutieră a oraşului.

Indicatorul de performanţă impus proiectantului, în anul 2008, a fost ca traversarea oraşului prin centru, adică pe axa cea mai aglomerată, să dureze maxim 15 minute. Pentru atingerea acestui obiectiv a fost nevoie nu doar de "scoaterea" traficului greu în afara oraşului, ci şi de reconfigurarea întregii infrastructuri rutiere din oraş. Pentru traficul greu a fost fundamentat traseul ocolitoarei Braşovului. Având toate informaţiile la îndemână, fundamentarea a fost făcută şi rapid, şi corect. Însă traficul din oraş a fost un subiect de o complexitate mult mai mare generând o mulţime de provocări: cum trebuie modificată infrastructura rutieră? Cum reconfigurezi transportul public astfel încât să generezi un serviciu public de calitate superioară? Ce se va întâmpla cu reţelele de utilităţi aflate de-a lungul străzilor? Care va fi impactul dpdv al poluării aerului? Dar al poluării fonice? Ce se va întâmpla cu spaţiile dintre blocuri şi trama stradală? Cât va costa un asemenea proiect? Cum şi cu cine va fi gestionat proiectul? Şi, foarte important, cum poţi să execuţi această transformare a oraşului fără să deranjezi prea tare locuitorii Braşovului?

Au fost puse multe asemenea întrebări şi probabil că tocmai această mulţime de întrebări a netezit calea către un proiect de succes: echipa primăriei a luat în considerare întreg impactul unui asemenea proiect în loc să abordeze proiectul ca fiind doar unul de modernizare a străzilor. Abordarea integrată a unui spaţiu geografic a fost cea care a permis atingerea mai multor obiective printr-un singur proiect. Dacă în alte oraşe din România suntem obişnuiţi ca imediat după o modernizare a străzilor să urmeze bombardarea străzii din cauza unei lucrări la o reţea de utilităţi şi după aceea schimbarea bordurilor, iar la final din nou modernizarea străzii (nu-i aşa că este necesară dat fiind că intervenţia la reţeaua de utilităţi a lăsat munţi şi cratere pe stradă şi trotuar?!), aflăm că la Braşov primăria nu doar că nu a trebuit să refacă lucrări, ci a ştiut chiar şi segmentele de stradă pe care a trebuit să pună din start asfalt cauciucat pentru a se încadra în normele de poluare fonică.

În plus fiecare autorizaţie de săpătură este monitorizată. Primăria ştie cine, unde, când şi de ce a săpat. Iar când apare o problemă (groapă) în urma unei săpături, respectiva companie este imediat anunţată ca să intervină şi să remedieze situaţia. "Totodată prin regulamentul local de urbanism am impus ca în urma lucrărilor să fie reasfaltată nu doar suprafaţa gropii, ci întreaga bucată de la trotuar şi până la axul drumului. Astfel durata lucrării a crescut substanţial şi am eliminat reapariţia problemelor la câteva luni după săpătură", mai spune George Scripcaru.

Drept rezultat traficul prin Braşov este aerisit, plăcut şi nu ai senzaţia de înghesuială. În conformitate cu studiile efectuate, o mare parte din artere au devenit cu sensuri unice, spaţiul câştigat permiţând crearea de locuri de parcare rezidenţială, în mare măsură, şi publică.

Noul serviciu de parcare rezidenţială oferit locuitorilor Braşovului a avut şi el impact benefic pe multiple planuri. Pe de o parte era un serviciu mult dorit de braşoveni, iar pe de altă parte cei dornici erau şi dispuşi să plătească pentru noul serviciu. În aceeaşi perioadă, în plină criză financiară, şi primăria Braşov a luat în considerare creşterea impozitelor pe locuinţe la fel ca majoritatea primăriilor din ţară, necesitatea suplimentării bugetului fiind evidentă. Însă o creştere de 10% a impozitului pe locuinţe nu ar fi generat un venit semnificativ (impozitul anual era de 86 lei) şi ar fi fost o măsură extrem de nepopulară. Însă taxa anuală de parcare rezidenţială este în valoare de 146 de lei. Impactul a fost fantastic: venitul propriu al primăriei a crescut la nivelul anului 2010 cu circa 5% doar din parcările rezidenţiale, parcări care au fost generate ca urmare a reconfigurării infrastructurii rutiere. În acest prezent în Braşov există aproximativ 40.000 de locuri de parcare rezidenţială la un număr de 150.000 autovehicule proprietate privată. Pentru ca sarcina parcărilor rezidenţiale să nu fie doar pe seama primăriei şi a spaţiilor publice din oraş, regulamentul de urbanism a fost modificat încă din 2007 astfel încât fiecare nouă construcţie cu locuinţe colective (blocuri) are obligativitatea de a asigura cel puţin 1 loc de parcare pentru fiecare apartament.

Din punct de vedere financiar lucrurile par a fi atât echilibrate, cât şi sub control:

 Cheltuielile pentru întreţinerea străzilor din Braşov sunt acoperite şi din taxa de liberă trecere prin interiorul oraşului;

 Ca urmare a inventarierii prin GIS a domeniului public şi privat al primăriei, a fost posibilă definirea de pachete de locaţii publicitare care au fost scoase la licitaţie;

 Tot cu ajutorul inventarierii din GIS, masa impozabilă a crescut considerabil în perioada 2007 - 2012.

În general, Primăria a atras o mulţime de fonduri europene ca să rezolve problemele braşovenilor. Identificarea mai precisă a acestora şi fundamentarea proiectelor de infrastructură propuse pentru finanţare europeană au fost posibile într-o foarte mare măsură datorită hărţii unice în care sunt integrate toate informaţiile primăriei. Astfel planurile de situaţii şi cele de amplasament au fost obţinute direct din GIS: întreaga reţea de iluminat public (peste 11.000 de stâlpi de iluminat), staţiile de călători, trama stradală (necesară în aproape toate proiectele), marcajele rutiere şi multe altele. În lipsa GIS-ului, aşa cum îl are Primăria Braşov, cel mai probabil nu s-ar fi putut întocmi în timp util documentaţia tehnică pentru accesarea finanţărilor, potrivit specialiştilor. Sau generarea acesteia ar fi necesitat costuri imense, caz în care nu s-ar mai fi justificat accesarea fondurilor.

Însă activitatea primăriei nu s-a concentrat doar pe infrastructură şi resurse financiare, cartiere întregi fiind reabilitate, calitatea vieţii în acele zone crescând considerabil, sunt de părere oficialii Primăriei. Drept dovadă zone precum Bartolomeu sau Noua, odinioară cartiere rău famate ale Braşovului, au devenit cele mai căutate locaţii pe piaţa imobiliară. Este drept că şi geografia locului a permis intervenţiile care au reconfigurat în întregime acele zone.

De asemenea, autorităţile au înfiinţat şi dispeceratul pentru cetăţeni. "Acesta nu este doar un punct de contact unde braşovenii să-şi poată vărsa problemele, ci este un centru în care majoritatea solicitărilor sunt rezolvate pe loc, în timpul apelului telefonic", ne-au declarat reprezentanţii Primăriei Braşov, adăugând că lansarea call center-ului care să şi rezolve pe loc, ori de câte ori este posibil, problemele semnalate este doar unul dintre numeroasele exemple de abordare integrată împreună cu viziunea sustenabilităţii. Proiectul a fost posibil doar în momentul în care toate sistemele informatice din primărie au fost interconectate cu GIS-ul.

"Atunci când am început proiectul Braşov nu ştiam că ceea ce facem într-o bună zi se va numi Smart City", ne-a povestit George Scripcaru, precizând: "Apariţia conceptului de smart city ne confirmă că drumul pe care am pornit în 2004 şi modul în care am făcut lucrurile sunt dorite de toată lumea, nu doar în România. Ne bucură să auzim că şi alţii confirmă că cel mai important este cetăţeanul şi comunitatea în care acesta trăieşte. Ne bucură şi apariţia standardului ISO care defineşte indicatorii de calitate a vieţii şi dezvoltare sustenabilă pentru comunităţile locale (n.a. ISO 37120 din 2014). Ne ajută la îmbunătăţirea dialogului atât al comunităţii în relaţia cu primăria, dar şi al primăriei în relaţia cu celelalte instituţii care-şi desfăşoară activitatea în municipiul Braşov".

Existenţa unor repere unanim acceptate ajută la prioritizarea mai uşor a problemelor, respectiv a proiectelor. Totodată separă promisiunile fără acoperire faţă de obiectivele realiste.

Managementul integrat al informaţiilor este critic pentru construirea unui oraş inteligent

Transpunerea activităţilor şi informaţiilor primăriei într-o hartă unică a fost piatra de temelie a transformării Braşovului, potrivit reprezentanţilor Primăriei.

Gabriela Vlad, directorul Direcţiei IT şi Servicii Electronice, ne-a explicat cum de a fost posibilă construirea unui instrument informatic care să aibă un asemenea impact în transformarea unui oraş:

"Mai întâi a fost poziţionarea strategică: IT-ul a devenit responsabil de managementul informaţiilor din Primăria Braşov, nu doar de gestionarea reţelei de calculatoare şi a echipamentelor auxiliare. Această schimbare de poziţionare a însemnat că puţinii oameni de la IT au trebuit să cunoască în detaliu toate, dar absolut toate activităţile din Primărie. Apoi am respectat principiul că nu poţi gestiona cu adevărat un teritoriu dacă nu ai un inventar complet al lui şi al activităţilor care se desfăşoară asupra lui. Nu în ultimul rând, ne-am întrebat în permanenţă, la fiecare pas de informatizare: care este întreg ciclul de viaţă al activităţii pe care o abordăm, de la cetăţean şi până la nivelul decizional aferent acelei activităţi? De aici am ştiut care este totalitatea informaţiilor care trebuie gestionate şi care dintre ele trebuie să fie disponibile fiecărui punct decizional".

Reprezentanţii Primăriri ne-au mai declarat că în Braşov instituţiile şi companiile care furnizează servicii publice chiar se întâlnesc şi dezbat împreună. O fac cu cadenţă săptămânală, chiar de două ori pe săptămână. Este vorba de întrunirile regulate ale comisiilor de urbanism şi de circulaţie, întâlniri la care participă întreaga conducere a primăriei şi reprezentanţii desemnaţi ai companiilor de utilităţi (apă/canal, gaze, electricitate etc.), precum şi din partea altor instituţii (cadastru, poliţie etc.). După operaţionalizarea GIS-ului în primăria Braşov, toate aceste dezbateri au loc cu harta teritoriului în faţă. Mai exact harta este interfaţa de vizualizare a tuturor informaţiilor necesare deciziilor comisiilor şi aduce informaţii nu doar din sistemul GIS, ci şi din toate celelalte sisteme informatice precum gestiunea documentelor, evidenţa economică, taxe şi impozite şi altele.

Aşadar primul obiectiv strategic al IT-ului, în efortul primăriei de a gestiona unitar întreg oraşul prin integrarea tuturor instituţiilor publice şi a companiilor de utilităţi în fluxurile decizionale, a fost cel de a asigura o platformă unică atât pentru fundamentarea deciziilor, cât şi pentru consemnarea detaliată a tuturor deciziilor cu impact asupra teritoriului şi cetăţenilor municipiului Braşov.

După ce harta unică a devenit o obişnuinţă ca suport decizional pentru toate instituţiile şi companiile implicate în comisiile săptămânale ale primăriei, acestea au fost pregătite pentru materializarea celui de-al doilea obiectiv strategic: schimbul online de informaţii între primărie şi instituţii (câte instituţii fac schimb online?).

Pe baza exerciţiului de fundamentare în comun a deciziilor, primăria împreună cu instituţiile şi companiile au putut să definească tipurile de informaţii pe care trebui să le schimbe online. Astfel au fost semnate acorduri de schimb de date între primărie şi 15 companii şi operatori de date în baza cărora sistemul GIS al primăriei a fost extins către acestea. Noile servicii electronice inter-instituţionale au ca fundament harta unică la nivelul municipiului şi permit partenerilor primăriei să acceseze informaţiile la zi despre teritoriu şi reţelele de utilităţi.

În această platformă online se face coordonarea planurilor anuale de lucrări prin care companiile de utilităţi îşi corelează între ele lucrările care necesită săpături în domeniul public. Aceeaşi platformă ajută companiile de utilităţi ca lucrările de intervenţie la avarii să nu afecteze alte reţele de utilităţi aflate în proximitatea avariei.

"Nevoile şi cerinţele comunităţii sunt în permanentă evoluţie, prin urmare din punct de vedere al suportului informaţional niciodată nu poţi să spui că ţi-ai terminat treaba, trebuie să fim în pas cu schimbările" mai afirmă doamna Vlad.