Plafonarea chiriilor pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă este o modalitate obişnuită de protecţie a tineretului studios şi a familiilor în marea majoritate a ţărilor UE, dar este un subiect tabu în România, susţine avocatul Gheorghe Piperea.
Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care nemţii au aprobat, ieri, un act normativ care urmăreşte să ţină în frâu majorarea semnificativă a chiriilor în marile oraşe, acest fenomen afectându-i pe chiriaşi şi generând îngrijorări că piaţa imobiliară ar putea fi supraîncălzită. Conform Reuters, Ministrul Justiţiei din Germania, Katarina Barley, iniţiatorul proiectului de lege, a subliniat că noile prevederi vor permite chiriaşilor să cunoască sumele pe care le plăteau foştii chiriaşi şi dacă lucrările de renovare efectuate de proprietar justifică o eventuală majorare a chiriei.
În aceste condiţii, Gheorghe Piperea a scris, pe pagina sa de Facebook: "Codul civil, «monumentul» legislativ scris cu finanţare de la Banca Mondială, a abrogat toate legile anterioare de protecţie a chiriaşilor, care prevedeau prelungirea automată a termenului contractelor de închiriere pentru anumite imobile cu destinaţie de locuinţă, precum şi o procedură coerentă şi echilibrată de renegociere a chiriei, în funcţie de piaţă şi de situaţia personală a chiriaşilor. Contractul de închiriere, conform Codului civil, este titlu executoriu pentru chirie (pe modelul «patentat» în domeniul bancar) şi chiar şi pentru evacuarea din imobil. Proprietarul imobilului îl poate executa silit pe chiriaş şi îl poate vinde unui colector de creanţe, exact aşa cum face o bancă în «parteneriatul» cu debitorul sau. Este adevărat că evacuarea se poate cere doar pe cale judecătorească, dar Codul de procedură civilă prevede numeroase cazuri (între care ocuparea abuzivă este un simplu pretext) în care evacuarea se poate cere pe cale de ordonanţă preşedinţială, adică în mod urgent şi, mai ales, fără analiză fondului procesului, ci numai a aparenţei dreptului proprietarului de a-l arunca în stradă pe chiriaş pentru că, spre exemplu, nu acceptă majorarea abuzivă a chiriei sau pentru că pretinde un răgaz pentru a-şi găşi o altă casă cu chirie. Culmea ironiei este că legislaţia protecţiei consumatorului nu include în obiectul sau contractul de închiriere în care chiriaşul este o persoane fizică".
Având în vedere necesităţile locative în creştere, precum şi creşterea preţurilor imobilelor cu destinaţie de locuinţă şi caracterul din ce în ce mai sufocant al condiţiilor şi al costurilor creditării, se impune un nou regim juridic al acestui tip de închiriere, pe modelul patentat în UE pentru protecţia consumatorilor, este de părere avocatul.
Domnia sa subliniază că, în Franţa, a cărei legislaţie este importată des în România, există un regim juridic de protecţie aplicabil chiar şi chiriaşilor comercianţi, pe considerentul că localul sau locaţia întreprinderii comerciantului nu poate fi la latitudinea exclusivă a proprietarului, de vreme ce întreprinderea înseamnă o mare paletă de persoane interesate în supravieţuirea sa (salariaţi, comunitate locală, furnizori de utilităţi, bănci, fisc etc).
