"Hidroelectrica", una dintre cele mai mari companii româneşti şi un jucător esenţial pe piaţa energiei, are planuri ambiţioase în ceea ce priveşte investiţiile. În următorii 5-7 ani managementul companiei şi-a propus să demareze investiţii de aproximativ 3 miliarde de euro pentru construirea de noi hidrocentrale şi retehnologizarea celor existente.
Aceasta în contextul în care de anul viitor sistemul energetic naţional urmează să fie reorganizat în două mari companii naţionale: Electra şi Hidroenergetica.
"Ne-am propus să realizăm în cascadă hidrocentrale de capacitate mică (n.r. dispuse succesiv pe acelaşi curs de apă), majoritatea sub 10 MW putere instalată. Acestea vor fi realizate prin parteneriate cu mediul privat. Concret vor fi înfiinţate societăţi de proiect pentru fiecare bazin hidrografic vizat, Hidroelectrica deţinând cel puţin 50% din noile societăţi", a declarat domnul Mihai David, director general "Hidroelectrica".
Vor fi construite 50 de hidrocentrale noi
Cea mai mare investiţie a companiei va fi realizată în centrala de pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, de aproximativ un miliard de euro. Restul sumei vizează amenajarea de noi hidrocentrale pe şase bazine hidrografice şi retehnologizarea a 5 hidrocentrale mari.
Pe râul Olt urmează să fie realizată în parteneriat cu un investitor privat hidrocentrala Lotrioara. Valoarea acesteia este de 71 milioane euro. Centrala va avea o putere instalată de 25 MW, producând 67GWh pe an.
Pe râul Buzău vor fi amenajate 11 hidrocentrale. Valoarea proiectului este de 325 milioane euro. "Hidroelectrica" va intra în parteneriat cu trei centrale existente şi cu lichidităţi, iar partenerul va completa cu lichidităţi necesarul pentru construirea hidrocentralelor noi. În total, cele 11 centrale vor avea o putere instalată de 110 MW, dintre care o singură centrală va depăşi 10 MW, respectiv 22 MW instalaţi, restul fiind sub 10 MW. Producţia cumulată va fi de 157 GWh pe an.
Pe râul Mureş, în sectorul Răstolniţa-Târgu Mureş, vor fi construite zece hidrocentrale. Investiţia necesară este de 249 milioane euro. Centralele vor avea o putere instalată de 40 MW, iar producţia va ajunge la 195 GWh pe an.
Pe râul Arieş va fi investită suma de 246 milioane euro în 7 hidrocentrale. Puterea instalată va fi de 30 MW, toate centralele având sub 10 MW. Producţia aşteptată este de 150 GWh pe an.
Cel mai mare număr de hidrocentrale noi vor fi construite pe râul Someş, pe sectorul Pârva-Jibou. 19 hidrocentrale vor necesita o investiţie de 623 milioane euro. Puterea instalată va fi de 60 MW, iar producţia este estimată la 330 GWh pe an.
A şasea amenajare vizează râul Siret, respectiv ultimul sector, Suruia-Vadu Roşca. Aici urmează să fie realizate două hidrocentrale, cu o valoare estimată la 100 milioane euro. Însă, până la mijlocul lunii septembrie nu fusese luată o hotărâre în privinţa soluţiei pentru amenajare. Prin amenajările care sunt în curs de realizare pe Siret vor putea fi controlate şi viiturile, asigură directorul "Hidroelectrica".
Majoritatea hidrocentralelor ce vor fi realizate vor avea sub 10 MW putere instalată, prin urmare se vor încadra în categoria microhidrocentralelor şi vor beneficia de certificate verzi. "Interesul nostru nu este să mergem pe puteri mari instantanee, ci pe o producţia cât mai mare pe timpul anului. Vrem să fim siguri că avem suficientă apă, să folosim debitul şi să producem tot anul mai puţin în perioada de mentenanţă. De obicei centralele cu putere mare sunt cele imediat după lacurile de acumulare, adică sunt capete de cascadă, prin urmare vor avea putere instalată mare, celelalte sunt făcute să producă de-a lungul unui an cât mai mult", explică domnul David.
Directorul general "Hidroelectrica" argumentează decizia de a realiza hidrocentralele în parteneriat cu investitori privaţi în felul următor: "Am putea construi hidrocentralele şi doar din surse proprii, dar ar dura 20 de ani. Nevalorificând astăzi apa, ea curge la vale. Câştigăm doar dacă producem ceva. Este foarte important să controlez energia şi să captez cât mai multă apă. Câştig mai mult dacă mă asociez cu străinii. Faptul că amenajez, de exemplu 100 MW este mai convenabil decât să fac 50 şi să pierd 50, aceia nu mai intră în economia naţională, iar compania nu creşte. În plus, ar spori gradul de îndatorare prea mult şi aş vrea să obţinem finanţare pentru hidrocentralele mari, precum Tarniţa sau Islaz. Pe de altă parte, atunci când te apuci să construieşti o cascadă de hidrocentrale şi dar faci numai parţi din ea, apar o grămadă de probleme în operare. Când te apuci trebuie să termini, altfel coeficientul de multiplicare a problemelor este foarte mare".
Potrivit sursei citate, punerea în funcţiune a fiecărei amenajări va dura între doi şi patru ani.
În această toamnă vor fi publicate propunerile de parteneriate, cu condiţiile aferente şi vor fi trimise scrisori de invitaţie către marile corporaţii europene din domeniu, în contextul în care, date fiind sumele mari, este improbabilă găsirea unor parteneri autohtoni cu puterea financiară necesară. "Hidroelectrica" va deţine minim 50% în fiecare dintre parteneriate. "Vrem ca prin aceste parteneriate să ne dezvoltăm mai repede. Dincolo de faptul că Europa tinde spre o piaţă unică a energiei, este o cultură a parteneriatelor. Cred că prin parteneriat vom reuşi să ne consolidăm poziţia de jucător important în zonă", afirmă domnul Mihai David.
Investiţiile vor avea un efect multiplicator în economia naţională
Efectul multiplicator în economia naţională prin construirea hidrocentralelor este foarte mare. "Dacă în patru ani am reuşi să închidem toate proiectele, un efort senzaţional, atunci efectul multiplicator ar fi foarte mare. În afară de ceea ce cumpărăm din afară, de exemplu echipamente pentru tablouri de comandă, restul este din România. Proiectul este românesc, betonul este românesc, constructorul este român. Dacă grupurile electrogene sunt făcute la Reşiţa, peste 90% din investiţie se duce în economia naţională", subliniază domnul Mihai David.
În privinţa ritmului de construire a hidrocentralelor în România, domnul David apreciază: "Înainte de 1989 s-a luat crema, s-a amenajat ce a fost mai bun. Nu prea mai ai unde să faci hidrocentrale mari. Aceasta nu înseamnă că în ultimii 20 de ani nu am avut un ritm de construcţie foarte bun, tocmai asta vrem să facem şi acum."
Hidrocentrală de 300 milioane euro la Islaz
Pe lângă hidrocentralele amintite, programul de investiţii al "Hidroelectrica" vizează şi construirea hidrocentralei de la Izlaz, pe râul Olt, ultima de pe acest curs de apă. La mijlocul lunii septembrie studiul de mediu era la un nivel avansat. Lucrările au fost tergiversate de faptul că în zonă sunt trei zone protejate, fapt ce va necesita măsuri complementare. "Sper ca în această toamnă să obţinem certificatul de mediu", precizează domul David. Valoarea centralei este estimată la aproximativ 300 milioane euro. Costul amenajării ar putea fi mai mare, deoarece investiţiile adiacente sunt semnificative. Obiectivul nu va fi realizat în parteneriat, ci din sursele companiei, proprii sau atrase.
Cinci hidrocentrale mari vor fi retehnologizate
O a doua direcţie în investiţiile planificate de Hidroelectrica vizează retehnologizarea hidrocentralelor mari - capete de cascadă. "Acestea asigură funcţionarea centralelor din aval şi sunt, de altfel, centralele cele mai mari, de care avem nevoie în serviciile pentru sistemul electric naţional", precizează domnul David.
Astfel, retehnologizarea hidrocentralei de 210 MW de la Stejaru, de pe râul Bistriţa, presupune o investiţie de 114 milioane de euro. În luna septembrie urmau să fie finalizate negocierile cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru finanţarea proiectului.
Pentru retehnologizarea hidrocentralei Râul Mare - Retezat sunt necesare alte 93 milioane euro. În hidrocentrala de la Vidraru, pe râul Argeş, vor fi investite 75 milioane euro.
Pe râul Someş, va fi retehnologizată hidrocentrala Mărişelu, pentru 65 milioane euro, iar hidrocentrala Gâlceag, de pe râul Sebeş necesită încă 42 milioane euro. Retehnologizările se vor face din surse proprii sau atrase. "Retehnologizarea presupune înlocuirea grupurilor în procent de 95%, practic lăsăm doar baza. Lucrările sunt făcute pentru următorii 50 de ani", menţionează domnul Mihai David.
În acest an a fost finalizată retehnologizarea grupului al doilea de la hidrocentrala Lotru, iar în luna martie 2011 urmează să fie finalizat şi al treilea grup electrogen. Astfel, centrala va fi "ca nouă" şi funcţională pentru următorii 40 de ani, estimează domnul David.
La sfârşitul lunii august a fost dată în funcţiune noua hidrocentrală de la Plopi, pe râul Strei. Centrala are o putere instalată sub 10 MW, iar producţia anuală este estimată la 30 GWh.
Investiţii de aproape 1,5 miliarde lei în 2010
Potrivit directorului general "Hidroelectrica", investiţiile prevăzute pentru acest an sunt de 1,45 miliarde lei. Investiţiile în primele şapte luni ale anului au totalizat 770 milioane lei. În comparaţie, în perioada similară a anului trecut investiţiile au fost de 706 milioane lei.
În primele 7 luni ale anului, Hidroelectrica a înregistrat un profit operaţional (EBITDA) de 890 milioane lei, cu aproape 280 milioane lei mai mare decât aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu peste 100 milioane mai mare decât pe întreg anul 2009. Creşterea profitului nu se datorează doar regimului hidrologic favorabil. "Ploi au mai fost şi în alţi ani. Ne-am îngrijit de mentenanţă, am mai redus din costuri şi ne-am dus cu preţurile în sus pe piaţă", precizează domnul David.
Cifra de afaceri a companiei în primele 7 luni a fost de aproape 1,82 miliarde lei, cu 400 milioane mai mare decât în perioada corespunzătoarea din 2009, a mai spus domnul Mihai David, directorul general Hidroelectrica.
