Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 6 / 2024

Industria construcţiilorÎn faţa crizei economice

F.A. Preţuri /

Adriana Iftime, director general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC)

Adriana Iftime, director general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC)

"Încă nu am atins vârful crizei"

"Vârful crizei economice va fi în octombrie - noiembrie", consideră domnul Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţie din România (APMCR). Domnia sa şi-a expus opinia în cadrul unei conferinţe pe tema problemelor generate de criza economică în industria construcţiilor.

Producţia industrială de materiale de construcţie a scăzut cu 28% în 2009 comparativ cu anul precedent, fapt ce a atras în mod evident şi o scădere a cifrei de afaceri, care a ajuns să reprezinte doar 70,8% din cea înregistrată anul trecut. Marja de profit a producătorilor a scăzut, de asemenea, substanţial.

În momentul de faţă "s-a ajuns la un preţ aproape corect" pe piaţa materialelor de construcţie, consideră domnul Georgescu. În opinia domniei sale, cel mai periculos lucru pentru industria materialelor de construcţii este dat de evoluţia forţei de muncă. Astfel, s-a renunţat la aproximativ 22% dintre angajaţi. "Căderea de personal o vom resimţi la anul", subliniază preşedintele APMCR.

Printre factorii care au contribuit la augmentarea crizei în România, domnul Georgescu identifică pe de o parte faptul că nu este înţeles conceptul de economie de piaţă, nu există un capital autohton pentru industrie, iar producţia internă nu este armonizată cu tendinţele de pe piaţa materialelor de construcţie din Europa. Industria de profil ar trebui să se preocupe mai ales ca reducerile de preţ, ca reacţie la scăderea cererii, să nu afecteze calitatea produselor, mai ales având în vedere că pe piaţă au apărut "produse pirat", subliniază aceeaşi sursă.

"Prima Casă" - stimulare zero pentru industria construcţiilor

Miliardul de euro acordat programului "Prima Casă" ar fi fost suficient pentru construirea a 10.000 de case. În comparaţie, în anul 2008 au fost construite 60.000 le locuinţe. Oricum, prin program s-au cumpărat doar apartamente vechi. Dacă se continuă aşa "Prima casă" este "un eşec foarte clar", apreciază domnul Claudiu Georgescu.

Nici doamna Adriana Iftime, directorul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC) nu este optimistă în privinţa programului "Prima Casă", care pentru industria de construcţii reprezintă sub forma actuală "stimulare zero" în opinia domniei sale. Doamna Iftime consideră că dificultăţile de pe piaţa construcţiilor îşi au originea prin 1991 prin dezechilibrul foarte mare dintre preţul metrului pătrat construit şi salariul mediu pe economie, de unde şi eforturile deosebite pentru achiziţionarea de locuinţe.

Consumul de ciment s-a redus cu 30% în primul semestru din 2009

Domnul Ion Crângaşu, directorul executiv al Patronatului din Industria Cimentului şi altor produse minerale pentru construcţii din România (CIROM), apreciază că efectele crizei financiare au început să se resimtă din trimestrul IV al anului trecut, când consumul a cunos-cut o scădere accentuată, tendinţă care se menţine şi în prezent: "Până acum nu avem semne de revigorare, nici pentru primele şase luni din 2010". Astfel, s-a ajuns ca în primul semestru al anului 2009, consumul de ciment să fie mai mic cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv la un nivel comparabil cu cel atins în 2006. În prezent cererea poate fi în totalitate acoperită de producţia internă. În acest context importurile au fost de doar 100.000 tone de ciment, faţă de 1 milion de tone în 2008 şi nu s-au înregistrat exporturi. Această scădere urmează unui interval de creştere constantă a producţiei între 2005 şi 2008. Producţia totală de ciment din 2008 a depăşit 10 milioane de tone, la un consum de 11 milioane tone. Diferenţa dintre producţie şi consum a fost completată din importurile de ciment şi clincher, inclusiv din China.

"Practic, nu făceam faţă cererii. De aici şi eforturile pentru modernizare şi creşterea capacităţilor prin investiţii, precum cele de la Câmpulung, Hoghiz, Bicaz şi Medgidia. Producătorii îşi puneau, la începutul anului trecut, problema deschiderii unor fabrici noi şi se făceau deja cercetări în acest sens", re-latează domnul Crângaşu.

Ca măsură specială au fost reeşalonate pentru anii următori investiţii importante, de aproximativ 1 miliard de euro. Pe de altă parte, programele de modernizare şi creştere a salariilor au continuat, iar disponibilizările nu au reprezentat decât câteva zeci de persoane pe societate, subliniază domnia sa.

Lucrurile au fost complicate şi mai mult de faptul că foarte mulţi constructori au început să aibă întârzieri la plată, dificultăţi de creditare, întârzieri la plata lucrărilor de stat.

"Statul nu a ascultat propunerile noas-tre de revigorare. Avem nevoie de condiţii favorabile pentru o dezvoltare accentuată. Pentru intervalul 2013-2020 există chiar riscul delocalizării fabricilor de ciment şi nu numai, având în vedere şi normativele europene privind emisiile de dioxid de carbon", atrage atenţia domnul Crângaşu.

O alternativă pentru producţia de ciment ar putea fi utilizarea deşeurilor industriale acumulate în diverse locaţii. Acest lucru poate fi realizat fără a polua, în comparaţie cu incineratoarele neperformante utilizate în prezent pe scară largă, completează domnia sa.

Sunt şi soluţii anticriză care nu ating bugetul de stat

"Privim cu temere următoarele luni", afirmă domnul Ştefan Rădeanu, vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR). În luna august a fost înaintată, cu susţinerea altor organizaţii patronale, o scrisoare către primul-ministru, cu 12 soluţii anticriză, care nu ating bugetul de stat. Dintre acestea se remarcă mai ales necesitatea ca agenţii economici să poată achita TVA la încasare şi nu la facturare. Acest fapt duce în prezent la o reducere semnificativă a lichidităţilor de care o societate dispune.

Alte măsuri vizează plata la timp a lucrărilor în care statul este beneficiar şi stabilirea unor acorduri între bănci şi întreprinzătorii viabili, dar cu întârzieri la plată. De asemenea, utilizarea scrisorii bancare ca garanţie pentru constructori.

În privinţa programului "Prima Casă", accentul trebuie să fie pus pe construcţiile noi. Suplimentarea fondurilor pentru reabilitarea termică este o altă măsură de stimulare a sectorului construcţiilor. Foarte importantă este şi urgentarea legii parteneriatului public-privat, cu o definire clară a acestuia, conchide domnul Rădeanu.

Cu 15% mai puţine firme pe segmentul tâmplăriei termoizolante

Valentin Petrescu, preşedintele Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România, precizează că scăderea pieţei de tâmplărie termoizolantă este de 40-45% anul acesta comparativ cu anul trecut, "se pare că suntem portdrapelul crizei".

Aceasta în contextul atingerii punctului de maxim al pieţei în intervalul 2007- prima jumătate din 2008. Astfel, în 2008 piaţa de profil a avut o valoare de peste un miliard de euro. De asemenea, dacă anul trecut erau 5.000-6.000 de firme pe această piaţă, numărul lor a scăzut cu15% prin falimente şi suspendare temporară a activităţii, iar numărul de angajaţi s-a redus în ansamblu cu 20%. Practic oferta a depăşit cererea, subliniază domnul Petrescu.

"Aplicarea programului de reabilitare este deficitară, nu sunt îndeplinite nişte caracteristici minime, iar preţul este jos", atrage atenţia domnul Petrescu. Soluţia ar fi atestarea profesională, mai ales că din februarie 2010 se va aplica marcajul "CE" pe tâmplăria termoizolantă.

Întrucât programul "Prima Casă" nu vizează în mod direct producătorii de tâmplărie, Patronatul de profil susţine ideea accentului pe locuinţe noi, conchide domnul Valentin Petrescu.

Consumul de produse siderurgice în prima parte a anului a ajuns la jumătate faţă de 2008

În ultimii ani producţia siderurgică s-a situat la aproximativ 6,2 milioane de tone. În 2008 însă, s-a înregistrat în semestrul al doilea şi cu precădere în trimestrul patru, o scădere bruscă de 1,2 milioane de tone, precizează domnul Călae Mândru, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metal (ARDIMET).

Prognoza pentru 2009 indică o producţie de doar 2,3 milioane tone, cu precădere în combinatele de la Galaţi şi Hunedoara. Dacă în 2008 consumul a fost de 4,7 milioane tone, în primul semestru din 2009, a fost de 1,2 milioane tone, respectiv cu 50% mai mic faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

"Nici în următorii 7 - 8 ani nu mai atingem 6 milioane de tone în producţie. Consumul însă îşi va reveni probabil în trei ani", astfel încât cererea va fi satis-făcută prin completarea producţiei interne cu importuri, mai spune domnul Mândru.

Producţia internă a fost grav afectată şi de existenţa la sfârşitul anului 2008 a unor stocuri importante, de circa 900.000 tone, la producători, distribuitori şi consumatori, subliniază vicepreşedintelele ARDIMET.

În ultimii ani consumul de oţel beton a fost pe o traiectorie ascendentă. Dacă în 2005 era de 670.000 tone, în 2008 consumul de oţel beton a ajuns la 1,4 milioane tone, în contextul în care producţia internă era de 1 milion de tone, iar 400.000 tone au provenit din import. Importurile s-au realizat cu precădere din Turcia, respectiv în jur de 70%. Diferenţa de preţ dintre producţia internă şi import este de 10 - 15%.

Prognoza pentru 2009 indică un consum de oţel beton de doar 770.000 tone, adică 60% din cel de anul trecut, conform aceleiaşi surse.

Preţul la oţel beton a înregistrat modificări spectaculoase. Dacă la începutul anului 2008, preţul era de 500 euro/tonă, în lunile iulie-august ajunsese la 800-900 euro/tonă. În 2009 "lucrurile au intrat în normal", iar preţul a atins nivelul de 300-350 euro/tonă. "Considerăm că palierul se va menţine până la sfârşitul anului", completează reprezentantul ARDIMET.

Domnul Călae Mândru apreciază că impozitul forfetar are un efect negativ asupra mediului de afaceri. Astfel, datorită acestuia "110.000 de firme au ieşit din peisaj economic". Domnia sa întrevede ca singură soluţie desfiinţarea acestuia. De asemenea, domnul Mândru consideră că Programul "Prima Casă" nu are cum să sprijine economia decât dacă vizează exclusiv locuinţele date în folosinţă în 2009 sau cel mai devreme în 2008. Astfel ar ajuta şi producătorii de materiale şi constructorii, conchide domnul Călae Mândru.

Piaţa de utilaje pentru construcţii a ajuns la nivelul din 2006

Domnul Petre Moroianu, secretarul general al Asociaţiei Distribuitorilor de Utilaje pentru Construcţii, subliniază că începând din trimestrul IV al anului trecut, numărul de unităţi vândute s-a redus brusc. Astfel, dacă în anul 2008 s-au vândut 3200 de unităţi, pentru anul acesta se estimează ca vânzările să ajungă la nivelul înregistrat în 2006, reprezentând în jur de 30% faţă de vânzările din 2008. Pentru anul 2010 "se întrevede o eventuală creştere, dar nimic spectaculos". Această tendinţă este explicată de domnul Moroianu prin dependenţa directă de sectorul construcţiilor. Cu toate acestea nu au fost înregistrate societăţi care să-şi înceteze activitatea.

Ştirile zilei

Revista
BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Locuinţe

Piaţa Imobiliară

Amenajări

Smart City

Fotoreportaj

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Consilier

Companii

Internaţional