Interviu cu Liviu Costache, director general CNADNR S.A.
Reporter: Care sunt măsurile luate pentru rezolvarea problemelor legate de exproprieri, probleme ce au întârziat lucrările de infrastructură rutieră?
Liviu Costache: Cea mai importantă este noua lege a exproprierilor, legea 255 din 14 decembrie 2010, proiect promovat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Reglementările anterioare privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică făceau ca terenurile să fie achiziţionate cu mare întârziere şi vorbim aici în medie de doi ani de zile. Practic, fiecare lucrare majoră de infrastructură din România a avut de suferit din această cauză - CNADNR nu a putut preda la timp fronturile de lucru, constructorii nu au putut să se încadreze cu lucrările în grafic. Compania s-a aflat astfel în situaţia de a nu putea respecta datele limită de tragere din acordurile de împrumut, date fiind întârzierile în execuţie, întârzieri împotriva cărora nu aveam nicio armă şi din cauza cărora Compania era obligată să plătească penalităţi. Prin noua lege există însă proceduri mai simple şi mai rapide. La aceasta se adaugă parteneriatele semnate de Minister cu administraţiile locale, care s-au angajat să colaboreze pentru înlesnirea demarării lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri de interes naţional.
Reporter: Pentru ce lucrări de infrastructura vor fi lansate în acest an studiile de fezabilitate?
Liviu Costache: În limita sumelor alocate de la bugetul de stat pe anul 2011 vom demara licitaţii pentru elaborarea Studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Constanţa - Vama Veche/Graniţa cu Bulgaria şi Autostrada Focşani - Albiţa, proiecte care sunt cuprinse în listele de finanţare cu fonduri europene. O autostradă care să lege Constanţa de Vama Veche este, în opinia mea, foarte importantă pentru România în perioada următoare. În acest sens, am reuşit includerea acestei porţiuni în coridorul 4 pan-european, tocmai pentru că are un impact pozitiv asupra traficului pe acest culoar. Aş adăuga însă că studii de fezabilitate s-au întocmit destule în ultimii ani. Prioritatea mea la conducerea Companiei ţine de transformarea proiectelor elaborate pe hârtie în realitate, în special de deblocarea celor pentru care există finanţare europeană.
Reporter: Pe de o parte CNADNR are datorii către furnizori, pe de altă parte au fost anulate credite externe pentru că nu au fost cheltuiţi banii. Ce măsuri aţi luat pentru rezolvarea acestei probleme?
Liviu Costache: Compania face eforturi reale pentru plata arieratelor. Numai în decembrie şi ianuarie, de exemplu, CNADNR a plătit arierate în valoare de peste 300 milioane lei. Cât priveşte creditele externe, există limitări din cauza faptului că astfel creşte datoria publică. Aş sublinia, însă, că firmele de construcţii trebuie să se reorienteze şi să se concentreze pe soluţii alternative de finanţare. Mă refer în special la parteneriatele public-privat, România are nevoie de o dezvoltare rapidă şi durabilă, iar parteneriatele public privat pot dinamiza investiţiile în infrastructură, bineînţeles cu condiţia unor reglementări transparente şi echitabile.
Reporter: Care sunt lucrările prioritare în acest an pentru care vor fi alocate fonduri în mod special?
Liviu Costache: În 2011 ne vom concentra pe coridorul 4 - unde există cinci tronsoane la care în acest an vor începe lucrările - Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Deva-Orăştie, Lugoj-Deva, Orăştie-Sibiu. Termenul de finalizare pentru aceste secţiuni este de doi ani - mai puţin pentru Lugoj-Deva, care se va finaliza în 2015 - şi vom face tot posibilul ca, în 2013, să se poată circula pe încă peste 200 de kilometri de autostradă, în valoare totală de circa 2,5 miliarde euro. Totodată, cealaltă prioritate a anului o reprezintă darea în funcţiune a autostrăzilor Cernavodă- Constanţa şi Arad-Timişoara, inclusiv centurile oraşelor Constanţa şi Arad. Fondurile de buget se concentrează în acest an în aceste direcţii, cu menţiunea că în 2011 alocările sunt destinate în special acoperirii cofinanţărilor pentru fondurile europene. Nu vom neglija nici partea de reabilitare drumuri naţionale, astfel că aproape o mie de kilometri de drumuri naţionale vor intra în reabilitare pe fonduri BEI.
Reporter: Care este stadiul proiectelor depuse anul trecut la Comisia Europeana?
Liviu Costache: În prezent se află în evaluare la Comisia Europeană următoarele proiecte: Reabilitare DN6 Alexandria-Craiova, Construcţia Autostrăzii Orăştie-Sibiu, Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad, Construcţia Autotrăzii Timişoara - Lugoj şi a variantei de ocolire a oraşului Timişoara. Pentru primul, contractul de execuţie lucrări a fost semnat de curând. Orăştie-Sibiu şi Nădlac-Arad sunt în licitaţie.
Reporter: CNADNR are depuse la Autoritatea de management POS-T a MTI un număr de 19 proiecte de construcţie şi reabilitare a infrastructurii rutiere. Care este stadiul acestor proiecte?
Liviu Costache: Valoarea totală a proiectelor depuse spre aprobare este de 2,02 miliarde euro, în vreme ce totalul alocat prin POST 2007-2013 este de 1,95 miliarde euro. Astfel, pe axele prioritare 1 şi 2, Compania a acoperit prin proiecte banii europeni pe care îi avea la dispoziţie. De la preluarea conducerii Companiei, am reuşit să semnăm şapte contracte de execuţie lucrări finanţate prin FEDR - toate obiective aflate în lista celor 19, la care se adaugă două finanţate prin Banca Europeană de Investiţii, etapa de reabilitare 6. Cât priveşte restul contractelor menţionate de dvs, ele se regăsesc printre priorităţile noastre în acest an, fie că este vorba de darea în exploatare a celor 117 kilometri menţionaţi, fie de licitaţiile cu termen în februarie. Regretabil este că din 2008 şi până în prezent niciunul dintre proiectele depuse nu numai că nu a fost finalizat, dar vedem că în cazul multor dintre ele - şi aici menţionez reabilitarea DN6 Alexandria-Craiova, variantele de ocolire Carei şi Alexandria, reabilitarea DN24, modernizarea DN5 - lucrările nici măcar nu au fost începute. După cum vă spunem anterior, am reuşit să le deblocăm pe cele mai multe şi la finalul lui ianuarie am semnat nouă contracte de execuţie lucrări. Cauza acestor blocaje a fost proasta gestionare a contractelor şi lipsa de responsabilitate în ceea ce priveşte derularea proiectelor de investiţii în infrastructură.
