Banii merg, în principal, la continuarea lucrărilor pe autostrăzi
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are prevăzută o sumă totală de 4,78 miliarde lei (în jur de 1,2 miliarde de euro) pentru obiectivele de investiţii programate în acest an. Bugetul de investiţii este puţin mai mare decât cel cheltuit de Companie în 2009 (4,64 miliarde lei), ne-a declarat Dorina Tiron, directorul general al CNADNR. Şi în acest an, o parte consistentă din buget va fi cheltuită pentru continuarea lucrărilor la autostrăzi.
Deocamdată, Autostrada Transilvania are un buget de trei ori mai mic decât cel din 2009
Proiectul Autostrada Transilvania (Braşov-Borş) va beneficia, în acest an, de fonduri în valoare de 700 milioane de lei, faţă de 2,76 miliarde de lei primiţi în anul 2009, ne-a mai spus Dorina Tiron. Suma abia acoperă datoria statului către antreprenorul general Bechtel, pentru lucrările efectuate anul trecut.
Pe Secţiunea 2B, Câmpia Turzii - Cluj Vest, au fost executaţi, până la începutul lunii martie, 42 km (între Turda şi Gilău, km 10+200 - km 51+780), care au fost daţi în folosinţă pe data de 1 decembrie 2009. În prezent, tronsonul Câmpia Turzii - Turda este în curs de execuţie. Conform estimărilor făcute de CNADNR, acesta va fi finalizat chiar în 2010.
Pe Secţiunea 3C, Suplacu de Barcău - Borş, în perioada anilor 2004 - 2010, au fost executate o serie de lucrări de drum pe teritoriul judeţului Bihor, pe sectorul cuprins între km 5+800 - km 8+500, cât şi pe sectorul cuprins între km 15+500 - km 30+100. De asemenea, la viaductul de la Suplacu de Barcău, km 7+559, cu o lungime de 1,8 km, au fost executate lucrări la structuri, respectiv coloane forate, radiere, grinzi. Între km 13+500 - km 43+000 au fost executate lucrări de infrastructură la 19 poduri, pasaje, viaducte.
Potrivit directorului general al CNADNR, secţiunile rămase din Autostrada Braşov - Cluj - Borş sunt în diverse faze de proiectare. Secţiunea 1A Braşov -Făgăraş (53 km) este în stadiul de actualizare a studiului de fezabilitate (SF); secţiunea 1B Făgăraş - Sighişoara (52 km) nu are semnat contractul de proiectare; secţiunea 1C Sighişoara - Târgu Mureş (56 km) este în etapa de actualizare a SF, traseu şi soluţii.
Pe Tronsonul 2, secţiunea 2A Târgu Mureş - Câmpia Turzii (36 km), studiul de fezabilitate este în curs de avizare; iar secţiunea 2B Câmpia Turzii - Turda (10 km) se afla, la începutul lunii martie, în execuţie. Pe secţiunea 3B, Turda - Gilău (42 km), 42 de km sunt deja în exploatare.
Secţiunea 3A Gilău - Mihăieşti (25 km) se afla, în martie, la etapa de actualizare a studiului de fezabilitate, iar secţiunea 3B Mihăieşti - Suplacu de Barcău (76 km) era într-un stadiu similar. Secţiunea 3C Suplacu de Barcău - Borş (65 km) se afla, în martie, în curs de execuţie.
900 milioane de lei pentru Autostrada Bucureşti - Braşov
Proiectul Autostrăzii Bucureşti - Braşov beneficiază, în acest an, de un buget de 900 milioane de lei, ne-a menţionat Dorina Tiron. Lucrările la tronsonul Bucureşti - Ploieşti înregistrau, la începutul lunii martie, un progres fizic de 28,28%, km 0+000 - km 19+500, precum şi 42,34% pentru secţiunea cuprinsă între km 19+500 - km 62+000.
Graficul de execuţie al autostrăzii este mult întârziat. Potrivit declaraţiilor doamnei Tiron, cauzele întârzierii sunt descărcarea arheologică (descoperirea mai multor situri arheologice de mare amploare pe amplasamentul autostrăzii la km 7+000 - km 8+250, km 19+500, km 40+000, km 44+000 - km 53+0000), lucrări de eliberare a terenului de muniţie neexplodată, lucrări de relocare a utilităţilor (unele reţele proiectate nu au corespuns cu aşezarea în teren, fapt ce conduce la reproiectare şi implicit la amânarea termenelor de execuţie).
Alţi factori care au întârziat lucrările sunt defrişarea zonelor împădurite pe traseul autostrăzii (lipsa documentelor ce atestă proprietatea a îngreunat scoaterea terenurilor din circuitul forestier cauzând întârzieri; astfel a fost înregistrat un an şi jumătate de întârzieri în zona km 20+800, unde se află Pădurea Surlari, arie protejată "Natura 2000", întârzieri parţial recuperate de antreprenor prin mobilizarea unor resurse suplimentare), dar şi alocări bugetare insuficiente.
Dificultăţi s-au înregistrat şi în predarea amplasamentelor din cauza procedurii îngreunate de expropriere. În martie, procentul de realizare a exproprierilor era de 2% pe secţiunea cumprinsă între km 0+000 - km 6+500, 90% pe secţiunea cuprinsă între km 6+500 - km 19+500, 98% pe secţiunea dintre km 19+500 - km 62+000.
Peste toate aceste hopuri, proiectul autostrăzii s-a confruntat şi cu apariţia necesităţii unor lucrări neprevăzute în proiectul iniţial, respectiv extinderea la 3 benzi de circulaţie pe sens de la km 19+500 - km 45+000, proceduri de achiziţie demarate de CNADNR în luna aprilie 2009 şi încă nefinalizate.
Începe în forţă finalizarea Autostrăzii Bucureşti - Constanţa
Directorul general al CNADNR ne-a mai declarat că bugetul alocat Autostrăzii Bucureşti - Constanţa, respectiv tronsoa-nele Cernavodă - Medgidia şi Medgdia - Constanţa, este în valoare de 376 milioane lei. În primul trimestru al anului, pe tronsonul Cernavodă - Medgidia, au fost programate să înceapă lucrările de execuţie pe sectoarele de capăt, în trimestrul al doilea urmând cele de la km 155+480 - km 161+700.
În ceea ce priveşte tronsonul Medgidia - Constanţa, Dorina Tiron ne-a spus că vor continua lucrările la pasajul peste autostradă, viaductul de la km 188. Tot în primul trimestru al acestui an a fost programată începerea procedurilor de expropriere a terenurilor, iar în al doilea trimestru vor începe şi lucrările de execuţie pe toată lungimea tronsonului.
Pentru Centura Ocolitoare a Municipiului Constanţa, în 2010, se vor executa lucrări de terasamente şi structuri pe toată lungimea centurii. Fondul alocat de la Bugetul de Stat pentru lucrările la centură în acest an este de 227,75 milioane lei. Potrivit termenului de execuţie, în 2011 ar trebui ca bucureştenii să circule până la mare numai pe autostradă.
14 şosele de centură în execuţie
La începutul anului 2010, se aflau în curs de realizare centurile ocolitoare pentru 14 mari oraşe din ţară, inclusiv Capitala.
Centura Bucureştiului trece printr-un proces de lărgire la patru benzi şi modernizare. În lucru sunt proiectele de reabilitare şi extindere la patru benzi a centurii rutiere a municipiului Bucureşti pe sectorul cuprins între DN 1A şi DN 1, la care se adaugă lucrări similare pe sectorul cuprins între km 2+400 - km 12+620. În execuţie se află şi continuarea centurii rutiere a municipiului Bucureşti cu pasaj superior peste CF la Otopeni, dar şi completarea centurii de nord prin construcţia sectorului cuprins între km 64+160 - km 67+200.
În zona de sud a centurii, se lucrează la porţiunea între A2 (Bucureşti - Constanţa), km 23+600 şi A1 (Bucureşti - Piteşti) km 55+520.
Partea proastă este că CNADNR mai are nevoie de 25 milioane de euro la rectificarea bugetară pentru a putea finaliza lucrările începute pentru lărgirea la patru benzi a centurii în nordul Capitalei. Marin Ionescu, directorul general adjunct al CNADNR, a declarat: "Cu actualele prevederi bugetare, banii nu ne ajung decât până în luna iulie. Dacă primim 25 de milioane de euro la rectificarea bugetară, vom finaliza lucrările de lărgire a centurii între Chitila şi Voluntari, în lungime de 21 km, chiar în acest an. Fără aceşti bani, şantierul se va opri până anul viitor".
Investiţiile totale ale CNADNR în lărgirea centurii Capitalei se ridică, până în martie 2010, la circa 40 milioane de euro. Pentru finalizarea lucrărilor totale, de jur împrejurul Bucureştiului, mai sunt necesare încă 200 milioane de euro, sumă care cuprinde şi exproprierile şi relocările de utilităţi.
Porţiunile pe care se lucrează, în prezent, pentru lărgirea şoselei de centură a Capitalei la patru benzi sunt Chitila - Mogoşoaia - Otopeni - DN2 Voluntari. Pentru porţiunea dintre DN2 Voluntari şi Autostrada Soarelui trebuie ca Guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici. Ministerul Transporturilor era, la finele lunii martie, în stadiu avansat al negocierilor cu Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), pentru contractarea unui împrumut care să acopere jumătate din costurile lucrării.
Se lucrează şi la porţiunea de centură între Autostrada Soarelui şi Autostrada Bucureşti-Piteşti. Din păcate, la nivelul lunii martie, erau asigurate fonduri numai pentru 40% din exproprieri, a mai spus Marin Ionescu. Între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi DN7 Chitila, lucrările la centură nu au început încă. Şi în acest caz, Ministerul Transporturilor negociază un împrumut de la BEI.
Domnul Ionescu a subliniat: "Pentru cele două sectoare de centură neîncepute încă, avem asigurate fonduri numai pentru 13% din exproprieri. Nu avem nimic alocat în buget pentru relocarea utilităţilor în începerea execuţiei".
Valoarea totală a împrumuturilor pe care Ministerul Transporturilor intenţionează să le contracteze de la BEI pentru lărgirea centurii Capitalei este de aproximativ 100 milioane de euro.
Tot în curs de execuţie este şi lărgirea şi reabilitarea Centurii Ploieşti Vest, km 0+000 - km 12+850 (DN 1 km 53+650 - km 66+500). Alte şosele ocolitoare aflate în construcţie sunt pentru Municipiului Iaşi - etapa I varianta Sud, Municipiul Suceava - între km 0+000 şi km 13+173, Cluj Est, Municipiul Oradea - etapa a II-a, dar şi Municipiul Timişoara - varianta NE.
Potrivit datelor puse la dispoziţie de CNADNR, alte localităţi cu variante ocolitoare în lucru mai sunt Drobeta Turnu Severin (km 0+000 - km 12+497), Lugoj, Caransebeş, Adunaţii Copăceni, Domaşnea, Mehadia, precum şi Sibiu (construcţia centurii la standard de autostradă, secţiunile I şi II).
Principalele investiţii ce vor fi demarate de CNADNR în acest an
- Reabilitare DN1H Zalău - Aleşd, km 0+000 - km 69+334;
- Reabilitare DN24, limita de judeţ Galaţi - Vaslui - Crasna, km 51+000 - km 105+070 şi DN24B, Crasna-Albiţa, km 0+000 - km 48+871;
- Reabilitare DN6 Alexandria - Craiova, km 90+190 - km 222+183;
- Construcţia autostrăzii Nădlac - Arad;
- Construcţia variantei ocolitoare a localităţii Alexandria;
- Constructia variantei ocolitoare a localităţii Caracal;
- Construcţia variantei ocolitoare a localităţii Caransebeş;
- Pasajul CF km 297+070 (DN6) Ciochiuţa;
- Construcţia variantei ocolitoare Deva - Orăştie la standard de autostradă.
Obiectivele de investiţii programate pentru finalizare în acest an:
Reabilitarea DN6 secţiunea Bahna - Mehadia inclusiv varianta ocolitoare a localităţii Mehadia;
- Reabilitarea DN6 secţiunea Domaşna - Caransebeş inclusiv varianta ocolitoare a localităţii Domaşna;
- Reabilitarea DN6 secţiunea Caransebeş - Lugoj;
- Construcţia variantei ocolitoare a Municipiului Sibiu la standard de autostradă - Secţiunea 1;
- Construcţia variantei ocolitoare a localităţii Lugoj;
- Dublare centura exsistentă de nord a Municipiului Bucureşti, între DN 7 şi DN 2, fără pasaj la Mogoşoaia;
- Sporirea capacităţii de circulaţie pe Centura Ploieşti Vest, km 0+000 - km 12+850;
- Varianta ocolitoare Cluj Est;
- Drum de centură în Municipiul Oradea, etapa II;
- Varianta de ocolire a Municipiului Iaşi, etapa I, varianta Sud;
- Varianta de ocolire NE a Municipiului Timişoara ce asigură fluenţa traficului între DN 6 şi DN 69.
Tensiuni între autorităţi şi Bechtel, antreprenorul Autostrăzii Transilvania
Premierul Emil Boc şi oficialii Bechtel, constructorul Autostrăzii Transilvania, au discutat, pe 8 martie, la Guvern, despre plata datoriilor statului către compania americană şi despre graficul de lucrări pe 2010.
Bogdan Zgârcitu, purtătorul de cuvânt al Bechtel, ne-a declarat că până la finele lunii aprilie va fi încheiat un protocol privind graficul de execuţie şi fondurile disponibile, obligaţiile statului şi cele ale companiei constructoare.
În plus, până în luna mai inclusiv, executivul va vedea dacă există posibilitatea suplimentării fondurilor bugetare pentru finalizarea a încă 20 km de autostradă. Potrivit domnului Zgârcitu, este vorba de 10 km între Turda şi Câmpia Turzii şi alţi 10 km între Gilău şi Nădăşelu. Astfel că, dacă se vor găsi resursele financiare, tronsonul circulabil al autostrăzii va fi, la finele anului, în lungime de 60-62 km.
Bogdan Zgârcitu ne-a mai precizat că autorităţile române nu au discutat, în acest an, cu oficialii Bechtel posibilitatea renunţării la execuţia unei părţi importante a autostrăzii, astfel încât aceasta să poată fi dată în concesiune prin licitaţie publică.
Neoficial, surse din Ministerul Trans-porturilor susţin că are loc un război al nervilor între autorităţi şi reprezentanţii companiei americane Bechtel, antreprenorul general al lucrării. Autorităţile încearcă să forţeze mâna antreprenorului american să renunţe la tronsoanele unde nu au fost începute lucrările, astfel încât acestea să poată fi concesionate prin licitaţie publică, mai susţin sursele citate.
Pe de altă parte, aceleaşi surse afirmă că Bechtel ţine cu dinţii de contractul care nu poate fi reziliat foarte uşor. Compania a agitat spiritele la începutul acestui an, anunţând că trebuie să disponibilizeze aproape 1.900 de muncitori, că nu ştie câţi bani are la dispoziţie pentru lucrările din acest an şi că mai are 160 de milioane de euro de recuperat de la stat pentru ceea ce a executat anul trecut.
Aceste speculaţii par să fie desfiinţate de premierul Boc. Domnia sa a anunţat, pe 8 martie, că lucrările la autostradă vor continua şi în 2010. Premierul a precizat: "În acest an, vom plăti companiei constructoare Bechtel circa 200 milioane de euro, dintre care o parte a fost achitată în februarie, iar o alta va fi plătită în aprilie. Vom găsi resurse financiare pentru autostradă şi în 2010".
Primul ministru a subliniat că şi în acest an se va lucra pe tronsoanele dintre Câmpia Turzii - Turda şi Gilău - Huedin, precum şi pentru partea de proiectare a tronsoanelor Târgu Mureş - Turda şi Gilău - Suplacu de Barcău, care include şi porţiunea de autostradă care traversează judeţul Sălaj.
