Nu numai Municipiul Constanţa beneficiază de investiţii imobiliare interesantepe Litoral. Şi alte localităţi mai mici de la malul mării au intrat în atenţia investitorilor, care au demarat deja primele proiecte.
Astfel, la numai doi ani de la inundaţiile care au scos, practic, din circuit staţiunea Costineşti, zona a revenit în atenţia turiştilor şi a oamenilor de afaceri, fapt confirmat şi de proiectele imobiliare care se dezvoltă în ritm susţinut în imediata apropiere a localităţii. Cel mai nou dintre acestea este "Bella Vista Residence", realizat de firma "Onix Group". Imobilul este situat în Costineşti, la 50 de metri de malul mării, în zona epavei.
Proiectul prevede construirea unui bloc cu 30 de apartamente de lux. Acestea au câte două camere, iar duplexurile de la ultimul nivel sunt de patru camere. Principalele piese de rezistenţă ale proiectului sunt terasele apartamentelor, care vor avea o suprafaţă minimă de aproximativ 18 mp şi portul de ambarcaţiuni uşoare care va fi construit în imediata apropiere de către primăria din localitate. La acestea se mai adaugă şi 34 locuri de parcare.
Costul achiziţiei unui apartament în "Bella Vista Residence" este de cel puţin 85.560 de euro, pentru o locuinţă cu o suprafaţă totală de 92 mp. Preţul unui metru pătrat construit se ridică la nu mai puţin de 930 de euro, concurând cu cel al apartamentelor de lux din Constanţa. Cel mai scump apartament din clădire, care va avea o suprafaţă totală de 196 mp, va putea fi achiziţionat cu suma de 182.875 euro.
Construcţia a început în acest an şi urmează să fie finalizată în luna iunie a anului viitor.
Investiţii susţinute la Cumpăna, în locuinţe şi infrastructură
Comuna Cumpăna va beneficia de unul dintre puţinele proiecte ANL de construire de locuinţe pentru tineret, care se desfăşoară la nivel naţional. Demersurile primăriei în acest sens au fost pornite încă din anul 2002, însă abia în acest an va fi posibilă construirea locuinţelor. Autoritatea locală a alocat deja două hectare de teren pentru acest proiect şi, odată cu lansarea construcţiei, vor demara şi lucrările de aducţiune a utilităţilor în zonă.
"Proiectele au fost depuse şi aprobate şi aşteptăm să se ţină la Bucureşti licitaţia de atribuire a lucrărilor de construcţie pentru cele 84 de locuinţe care vor fi ridicate în Cumpăna", a precizat primarul Mariana Gâju.
În paralel cu proiectul ANL, autoritatea locală are în vedere alte trei investiţii majore, care împreună necesită 12 milioane de lei. Unul dintre acestea a fost demarat în martie. Cu o investiţie de patru milioane de lei, autoritatea locală intenţionează să amenajeze reţele de canalizare în comună. Un al doilea proiect, tot de patru milioane lei, are ca scop pietruirea tuturor arterelor rutiere din comună. Conform precizărilor doamnei Marianei Gâju, cele două proiecte privind canalizarea şi drumurile vor fi corelate astfel încât străzile să fie pietruite după ce au fost amenajate reţelele subterane. Cel de-al treilea proiect în valoare tot de patru milioane de lei vizează extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile din comună.
Primăria Cumpăna are în vedere şi realizarea unui proiect de extindere a reţelei de irigaţii, în colaborare cu comunele limitrofe. Doamna Mariana Gâju a precizat că reabilitarea sistemului de irigaţii este un proiect cu costuri ridicate, care nu poate fi susţinut financiar doar de o primărie comunală. Doamna Gâju a lansat şi varianta încheierii unei colaborări transfrontaliere cu vecinii bulgari, care se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de irigaţii.
Primarul comunei Cumpăna a mai spus: "Acum, cel mai important lucru este ca Zona Metropolitană Constanţa, în care este inclusă şi comuna noastră, să aibă grija stopării construcţiilor abuzive din zonele administrative limitrofe, pentru că altfel nu vom mai putea dezvolta localităţile".
Finanţare comunitară de opt milioane euro pentru lacul Techirghiol
Primăria Techirghiol, membră a Asociaţiei Zona Metropolitană Constanţa, este interesată în primul rând de realizarea Planului Urbanistic General integrat al metropolei. Primarul oraşului, Gheorghe Zamani, a explicat că acest PUG este cea mai importantă piatră de temelie pe care autorităţile locale o pot pune la dezvoltarea Zonei Metropolitane Constanţa. "Toţi primarii implicaţi în proiect sunt de acord cu acest plan urbanistic, care ne va permite gestionarea conştientă a activităţilor pe localităţile din metropolă. În acest fel, în momentul în care vine un investitor în zonă, în funcţie de activitatea pe care el doreşte să o desfăşoare, îl vom putea direcţiona către localitatea în care am aprobat, la nivel de metropolă, înfiinţarea activităţii respective. Acest tip de gândire, lansat de Primăria Constanţa şi de Consiliul Judeţean, este corect", consideră domnul Zamani.
Principiile realizării PUG-ului integrat vizează unificarea intravilanului celor 14 localităţi care fac parte din asociaţie şi stabilirea tipurilor de activităţi economice care pot fi desfăşurate în fiecare localitate în parte. De exemplu, este posibil ca pe raza autorităţilor locale care au în administrare şi staţiuni turistice să se permită doar înfiinţarea de noi puncte de lucru pentru investitorii în turism sau alimentaţie publică, în timp ce comunele limitrofe ar putea dezvolta mica industrie: prelucrare de alimente, croitorie, metalurgie etc.
Primarul din Techirghiol a mai spus că, în condiţiile în care zonele intravilane ale localităţilor se unifică, pe arterele rutiere dintre ele nu se va mai putea circula decât cu 50 km/h, fapt care ridică problema realizării unei şosele de ocolire a metropolei. Aceasta ar putea fi corelată cu proiectul autostrăzii Bucureşti-Constanţa. Din această cauză se fac demersuri pentru ca autostrada să aibă legături directe cu localităţile metropolei.
Un alt avantaj de care beneficiază localităţile mai mici prin integrarea în Zona Metropolitană este, în opinia primarului, reducerea costurilor legate de asigurarea unor servicii. Gheorghe Zamani a explicat că, dacă nu ar fi făcut parte din metropolă, autoritatea locală ar fi fost nevoită să achiziţioneze maşini de pompieri şi să angajeze personal pentru stingerea incendiilor. Mai mult, ar fi trebuit să asigure un număr mare de poliţişti comunitari.
La Techirghiol, printr-o colaborare administrativă dincolo de interese politice, autoritatea locală, în colaborare cu cea judeţeană şi cu Guvernul României, au conlucrat pentru obţinerea unei finanţări comunitare de opt milioane de euro pentru lacul Techirghiol.
100 de loturi scoase la vânzare de Primăria comunei Adamclisi
Beneficiind de faptul că în apropiere se află vestigiile unei cetăţi romane şi monumentul Tropaeum Traiani, primăria Adamclisi încearcă, de doi ani, să dezvolte activităţile turistice în această zonă. Pe de o parte, Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) a pus monumentele de la Adamclisi pe lista priorităţilor în reintroducerea în circuitul turistic, iar pe de altă parte, edilii comunei au stabilit o politică de lotizare şi vânzare a 100 loturi de teren, situate din apropierea celor două monumente, cu stabilirea unor reguli stricte de urbanism.
Dacă în urmă cu doi ani nimeni nu se grăbea să cumpere terenuri la Adamclisi, exceptându-le pe cele agricole, în ultimele luni au fost cumpărate 20 de loturi intravilane. Opt au fost achiziţionate de localnici. Dintre acestea, cinci au fost cumpărate de o singură persoană din comună, care a lucrat ani buni în străinătate, urmând ca pe ele să construiască un complex turistic, susţine primarul Emilian Burcea. Interesul pentru terenurile intravilane a crescut la Adamclisi numai după ce autoritatea locală a anunţat intenţiile sale de sprijinire a activităţilor turistice, a adăugat domnia sa. Totodată, CJC va demara amenajarea utilităţilor în zonele de interes turistic din comună. Aceste eforturi corelate au ca finalitate, transformarea zonei într-un punct de atracţie turistică de interes naţional.
Sumele obţinute din vânzarea terenurilor au putut fi utilizate pentru efectuarea de lucrări edilitare în şcoli (pentru care şi Ministerul Educaţiei a alocat 160.000 lei), unde urmează să mai fie reabilitate grupurile sanitare şi sistemele de încălzire şi în bisericile din comună. Totodată, un cămin cultural este în reabilitare la Urluia, cu ajutorul CJC, iar primăria comunei intenţionează să demareze construirea unui nou cămin în satul Zorile. Conform estimărilor din proiect, pentru aceste lucrări vor fi necesare fonduri în valoare totală de 1,18 milioane lei.
Un alt proiect prioritar pentru dezvoltarea comunei Adamclisi, vizează reabilitarea drumului de legătură dintre monumentul Tropaeum Traiani şi cetatea romană, care va delimita un circuit închis pentru autocarele cu turişti care vor veni aici. Pentru modernizarea lui sunt necesari 600.000 lei, bani care, potrivit afirmaţiilor primarului, vor fi acordaţi de Consiliul Judeţean Constanţa. "Dacă acest drum va fi finalizat rapid, avem semnale că vor exista investitori care să contribuie la dezvoltarea agroturismului la Adamclisi. Vor putea fi construite moteluri, restaurante etc, care vor duce la dezvoltarea economică a zonei", a declarat Emilian Burcea.
Pe de altă parte, patru mari investiţii se află în diverse stadii de execuţie în localităţile comunei. Este vorba despre amenajarea a 150 hectare de vie la Abrud şi construirea unei crame în Adamclisi. Primarul comunei a precizat că investitorul va produce la Adamclisi vin cabernet şi sauvignon alb, iar crama şi via vor fi realizate în conformitate cu normele Uniunii Europene.
O altă investiţie are în vedere amenajarea unei fabrici de prelucrare a produselor lactate. Firma care va colecta şi prelucra laptele a concesionat cantina fostului IAS din Adamclisi şi a deschis punctele de colectare pentru a da drumul procesului de producţie.
O a treia investiţie vizează producerea de energie alternativă. Un proprietar de teren din localitate şi-a instalat, în această iarnă, pe proprietatea sa, un anemometru şi desfăşoară, de câteva luni, studii privind vitezele vântului. Fiind cea mai înaltă culme din vestul judeţului, Adamclisi este, teoretic, cea mai bună locaţie pentru instalarea unor centrale eoliene de producere a curentului electric. De altfel, primarul localităţii a afirmat că, dacă rezultatele studiilor vor fi bune, în această vară va fi amplasat un grup de generatoare eoliene pe o suprafaţă de 30 de hectare de teren.
În sfârşit, cea de-a patra mare investiţie este şi ea aproape definitivată. O firmă a concesionat o clădire a fostului IAS şi a montat utilajele necesare turnării lingourilor din aluminiu. Primarul a declarat că investitorii l-au asigurat că noua fabrică nu va polua zona. Utilajele instalate sunt prevăzute cu filtre speciale pentru reţinerea noxelor. Fabrica a obţinut avizul de mediu necesar şi respectă toate normele tehnice comunitare.
Emilian Burcea a afirmat: "Aceste investiţii vor genera o creştere importantă a impozitelor colectate în localitate. Cel mai important însă, este faptul că se creează peste 100 de locuri de muncă, fapt care va duce la creşterea nivelului de trai din zona noastră."
Staţia de alimentare cu apă din Ion Corvin, o investiţie de peste 1,3 milioane de lei
Comuna Ion Corvin are o nouă staţie de alimentare cu apă. Primarul comunei, Marcela Rădulescu, a declarat că investiţia s-a ridicat la peste 1,3 milioane de lei şi cuprinde o staţie de pompare, o staţie de clorinare, un rezervor şi două foraje, de câte 200 de metri adâncime. De asemenea, staţia de alimentare cu apă cuprinde şi o reţea de distribuţie de aproape 6.500 metri liniari. Marcela Rădulescu a spus că staţia de alimentare cu apă face parte dintr-un program guvernamental, finanţat de Ministerul Transporturilor şi Consiliul Judeţean Constanţa, care, printr-o convenţie încheiată, s-au implicat în alimentarea staţiei cu energie electrică, urmărirea exe-cuţiei lucră-rilor, obţinerea autorizaţiilor necesare şi amenajarea drumului până la staţie.
Oraşul Basarabi speră să-şi poată debloca dezvoltarea urbanistică
Înfiinţarea Zonei Metropolitane Constanţa reprezintă şi pentru Primăria Basarabi o nouă şansă în rezolvarea uneia dintre cele mai presante probleme a localităţii, respectiv extinderea intravilanului oraşului. Primarul oraşului Basarabi, Nicolae Crivineanu, susţine că, din motive obiective, localitatea pe care o conduce nu se mai poate dezvolta urbanistic pe orizontală, ca urmare a limitărilor pe care le are pe toate direcţiile din cauza terenurilor private sau de stat. Acestea nu pot fi lotizate pentru împroprietăriri sau construcţii de cartiere de locuinţe, iar extinderea spre nord a oraşului este imposibilă, din cauza existenţei unor unităţi militare, care ocupă aproape 60% din intravilanul oraşului.
Domnia sa a explicat: "În mare parte, aceste unităţi nu mai sunt folosite, însă Ministerul Apărării rămâne proprietar pe terenuri. Mai mult, armata deţine alte aproximativ 200 hectare de teren în extravilanul localităţii, pe care a amenajat poligoane de tragere. Deocamdată nu putem face nimic pentru a reda acele terenuri comunităţii". În acelaşi timp, la est, nord şi vest, localitatea este învecinată cu podgorii. Multe dintre ele aparţin societăţii "Murfatlar", iar restul se află în proprietatea Staţiunii de Cercetări Viticole de la Basarabi.
"Din nefericire, aceste terenuri sunt agricole, iar legea interzice desfiinţarea lor pentru construirea de cartiere de locuinţe. Încercăm să obţinem câteva hectare de la staţiunea de cercetări pentru înfiinţarea unui cartier de locuinţe, însă cu greu cred că am putea rezolva ceva", a spus domnul Crivineanu.
Cercul din jurul oraşului este închis de Canalul Dunăre-Marea Neagră, de pădurea Basarabi şi de dealurile de cretă. Primarul din Basarabi a menţionat că nu are voie să facă defrişări, nu poate intra pe teritoriul fabricii de cretă şi nici nu poate fi vorba să se apropie de Biserica de Cretă - monument pe care autoritatea locală doreşte să-l reintroducă în circuitul turistic. Mai există doar posibilitatea extinderii intravilanului spre Poarta Albă, însă aceasta ar implica investiţii imobiliare din partea primăriei. "Putem să demarăm o campanie de cumpărare de terenuri de la persoanele fizice care deţin suprafeţe mari spre Poarta Albă. Numai că nu dispunem de bugetul necesar pentru a face astfel de achiziţii", a mai declarat edilul oraşului. Există proiecte de extindere a localităţilor care ar putea fi finanţate din fonduri structurale, fapt pentru care autoritatea locală a început deja demersurile necesare.
Zona metropolitană ajută localitatea în principal prin faptul că urmăreşte unirea intravilanelor localităţilor administrate de cele 14 primării semnatare ale protocolului de înfiinţare. Astfel, autoritatea locală ar putea găsi o portiţă de scăpare, cu ajutorul Metropolei, pentru a se extinde pe orizontală. Nicolae Crivineanu a subliniat: "Odată cu intrarea în Zona Metropolitană, sperăm să rezolvam problema aducţiunii de gaze naturale şi să îmbunătăţim radical calitatea transportului în comun, prin prelungirea liniilor de transport călători din Constanţa, până la Basarabi şi Poarta Albă. Avem speranţa că vom reuşi să îmbunătăţim şi infrastructura rutieră din interiorul oraşului cu această ocazie".
Parc industrial de 40 milioane euro în extravilanul Municipiului Medgidia
Primăria Municipiului Medgidia, în parteneriat cu mai mulţi agenţi economici, va investi 40 milioane euro într-un nou parc industrial, aflat la periferia oraşului. Terenul este amplasat în zona de sud a oraşului, la 190 km distanţă de Bucureşti, la 35 km faţă de Constanţa şi de aeroportul Mihail Kogălniceanu, la 1 km faţă de viitoarea autostradă A2, la 5 km faţă de portul fluvial. Parcul va avea acces la Drumul Judeţean 222 - care face legătura între Medgidia şi Basarabi, prin satul Siminoc, precum şi la calea ferată Medgidia - Negru Vodă. Aproximativ 230 de hectare din terenul pe care se va dezvolta parcul industrial aparţin municipalităţii, urmând ca suprafaţa să fie completată prin aportul unei companii româneşti cu acţionariat turc, spun reprezentanţii Primpriei Medgidia.
Locaţia a fost stabilită în vecinătatea satului Valea Dacilor, pe un teren în suprafaţă de 600 hectare, care aparţine extravilanului municipiului. Destinaţia terenului este de păşune, 232,5 hectare aparţinând domeniului privat al municipiului, iar 367,5 hectare fiind proprietate privată agricolă. Primarul Municipiului Medgidia, Dumitru Moinescu a spus: "Zona va fi prevăzută cu reţele de telefonie, gaze, apă şi electricitate. Agenţii economici care vor investi şi îşi vor desfăşura activitatea în parcul industrial vor beneficia de anumite facilităţi: scutirea de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adaugată a importului pentru maşini, utilaje, instalaţii, echipamente, mijloace de transport, alte bunuri amortizabile necesare efectuării şi derulării de investiţii, scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit în modernizarea tehnologiilor, înlesniri la plata impozitelor şi taxelor locale pe o perioadă de cel mult cinci ani".
Domnia sa a menţionat că, pentru aplicarea proiectului parcului industrial, este nevoie de obcinerea unei autorizaţii de funcţionare, după care se va trece la întocmirea studiului de fezabilitate şi constituirea societăţii de administrare a parcului. Până la finele lunii iunie, mai mulţi oameni de afaceri din Turcia şi China s-au arătat interesaţi să investească la Medgidia. Înfiinţarea parcului industrial reprezintă o alternativă favorabilă pentru atragerea investiţiilor şi renaşterea activităţii economice în zonă.
Edilul oraşului a mai spus: "În acest an, continuăm programul de reabilitare termică. Medgidia a devenit un oraş căutat de investitori. Avem două supermarketuri, unităţi de producţie noi şi blocuri de locuinţe în construcţie".
