Programul Prima Casă nu prea îşi mai are rostul, întrucât am depăşit perioada de criză, este de părere Ionuţ Dumitru, economist şef în cadrul Raiffeisen Bank.
Domnia sa a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă: "Dacă ne uităm la statele europene, toate au încercat să găsească soluţii de creditare în perioada de criză, apelând la garanţii de stat. La fel am procedat şi noi, însă eu cred că am depăşit de mult timp perioada de criză şi că programul guvernamental Prima Casă nu prea îşi mai are rostul. Trebuie să lăsăm instrumentele din piaţă - creditele ipotecare, imobiliare etc. - să-şi exercite rolul".
Afirmaţia economistului şef de la Raiffeisen Bank vine în contextul în care bugetul alocat programului guvernamental a fost suplimentat anual.
Dobânzile împrumuturilor în lei (aşa cum sunt şi cele acordate prin Prima Casă) au o tendinţă de majorare, ca urmare a creşterii inflaţiei şi indicelui ROBOR din ultima perioadă. În acest context, Ionuţ Dumitru a menţionat: "Tendinţa dobânzilor este una de majorare, întrucât atunci când creşte inflaţia, cresc şi dobânzile. De aceea, orice debitor trebuie să se gândească la o marjă de siguranţă pe care să şi-o ia de la început, mai ales în condiţiile în care Programul Prima Casă presupune un avans de doar 5%.
Deşi dobânzile fixe par mai mari decât cele variabile, trebuie gândit pe termen lung, când trendul se poate schimba, iar cele fixe pot deveni mai mici decât dobânzile variabile".
În acelaşi timp, însă, clienţii băncilor trebuie să ţină cont că acestea au dobânzi fixe doar pentru maxim 7-10 ani, în contextul în care creditele ipotecare se întind până la 30 de ani. Referitor la acest aspect, Ionuţ Dumitru a precizat: "Majoritatea băncilor din ţara noastră finanţează cu dobândă fixă, însă doar în primii 7-10 ani, pentru că este un risc de dobândă pe care îl asumă, dar nu au cu ce să îl acopere, întrucât banca, la rândul ei, se împrumută la dobânzi variabile."
În cazul produselor de economisire-creditare, oferite de cele două bănci pentru locuinţe din piaţă (Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi BCR BpL), dobânzile sunt fixe pe toată perioada, acestea ajungând la 4,5%-5%, potrivit reprezentanţilor sistemului. Produsele de economisire-creditare sunt foarte indicate, în acest moment, dar noi nu avem o cultură a economisirii şi vom ajunge din nou la îndatorare, a subliniat Ionuţ Dumitru, afirmând că, pentru economia autohtonă, este crucial să avem sisteme de economisire pe termen lung. "Sistemul Bauspar stimulează economisirea", potrivit lui Ionuţ Dumitru, care a atras atenţia că ponderea creditului nostru ipotecar în PIB, de 7,9%, este cea mai mică din Europa. Economistul apreciază că acest nivel nu-l poate ajunge pe cel european în 1-2 ani: "Chiar la nivelul nostru de dezvoltare economică, avem spaţiu suficient de creştere a creditului ipotecar".
Sistemul de economisire-creditare, în al treilea an de blocaj
Sistemul de economisire-creditare (Bauspar) din ţara noastră se află în cel de-al treilea an de blocaj, după ce Curtea de Conturi a impus respectarea anumitor decizii restrictive, în urma unui control efectuat în 2015.
În prezent, circa 400.000-500.000 de români se află în sistem, niciun client nou neputând adera la acesta, în ultimii doi ani, după cum a spus, ieri, Lucian Anghel, preşedintele Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ADLBR) şi preşedinte BCR Banca pentru Locuinţe. Conform domniei sale, cele două bănci din piaţă nu au făcut decât să dea credite, în această perioadă, în valoare totală mai mare de 100 de milioane de lei.
"Foarte mulţi români nu sunt dornici să-şi ia un credit pentru renovarea casei, însă dacă vor economisi, atunci vor avea curaj să investească în refacerea locuinţei", a apreciat Lucian Anghel.
Valoarea medie a creditelor acordate de băncile pentru locuinţe se ridică la peste 20.000-30.000 de euro, iar perioada de acordare poate fi şi de 30-40 de ani, în funcţie de destinaţia împrumutului (renovare sau achiziţie).
Băncile pentru locuinţe au nevoie de o soluţie legislativă care să relanseze sistemul de economisire, spunea, anul trecut, Lucian Anghel, reiterând că sistemul Bauspar necesită mulţi clienţi ca să poată funcţiona.
De altfel, în Parlament se află o iniţiativă legislativă care să reglementeze cadrul legal, însă adoptarea ei continuă să întârzie.
"Proiectul de lege din domeniul locativ se află în acelaşi stadiu, iar Asociaţia aşteaptă clarificarea cadrului legal, pentru deblocarea pieţei", a menţionat, ieri, preşedintele ADLBR.
Conflictul dintre Curtea de Conturi şi cele două bănci pentru locuinţe de la noi a izbucnit după ce Curtea de Conturi a dat publicităţii un raport încheiat în urma controalelor efectuate la BCR BpL şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.
Sesizarea comună a Curţii de Conturi indică un prejudiciu de aproape 269 de milioane de lei în cazul BCR BpL şi de circa 60 de milioane de lei - prejudiciul produs de RBL. Curtea de Conturi susţine, în raportul citat, că băncile pentru locuinţe au pus la punct un mecanism prin care au acordat primele oferite de stat în mod ilegal.
Instituţia de control apreciază că cele două bănci au solicitat în mod nelegal subvenţia reprezentând primă de la stat calculată în procent de 25%, inclusiv asupra comisionului de deschidere, raportul reclamând şi că băncile pentru locuinţe au încheiat contracte de economisire-creditare cu persoane care aveau vârsta mai mică de 18 şi, respectiv, mai mare de 65 de ani.
Cele două bănci au contestat la Curtea de Apel Bucureşti măsurile recomandate de Curtea de Conturi în urma controalelor efectuate, RBL şi BCR BpL având câştig de cauză, în primă instanţă.
În acest context, statul a virat circa 80% din primele aferente anului 2014, ulterior nefiind virată nicio primă de la stat în sistemul Bauspar.
Sistemul Bauspar are o tradiţie veche în ţări precum Germania sau Cehia, una din caracteristicile importante ale acestui sistem, la nivel internaţional, fiind acela că, pentru acordarea unui credit, este nevoie de până la nouă depozite, subliniază reprezentanţii domeniului.
Lucian Anghel a menţionat, anul trecut: "Dimensiunea unui credit este de 8-9 ori mai mare decât cea a unui depozit. Băncile sunt de nişă, iar singura sursă pe care o au pentru acordarea de credite pe perioade foarte lungi sunt depozitele pe cinci ani".
Reglementările noastre din domeniu au fost preluate din legislaţia europeană şi prevăd că "fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire - creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ" (Ordonanţa de Urgenţă 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, art. 311). Următorul articol din lege - 312 -, alin. 1 şi 2, adaugă: "Prima de stat se stabileşte la 25% din suma economisită în anul respectiv de către client. Prima de stat nu poate depăşi echivalentul în lei a 250 euro, calculat la rata de schimb leu/euro comunicată de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire". Ordonanţa mai subliniază, la art. 315, alin. 1: "Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum cinci ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, şi este obligatoriu ca înainte de expirarea termenului de economisire stabilit să nu se fi efectuat restituiri totale sau parţiale din sumele economisite"
Ionuţ Dumitru: "Nu stăm deloc bine din punct de vedere al condiţiilor de locuire"
Fondul de locuinţe este îmbătrânit, clădirile rezidenţiale din ţara noastră fiind vechi şi având nevoie de modernizări şi reabilitări, apreciază Ionuţ Dumitru. Acesta arată, citând studii din domeniu, că 82% din fondul de locuinţe este construit înainte de 1990. Consolidarea seismică este necesară pentru clădirile foarte vechi, a mai spus domnia sa, menţionând că nu stăm deloc bine din punct de vedere al condiţiilor de locuire.
Fondul de locuinţe concentrate în mediul urban este semnificativ inferior mediei europene, reflectând condiţiile economico-sociale specifice ţării (54% din populaţie trăieşte în mediul urban), conform economistului. Acesta a atras atenţia că aproape jumătate din populaţie locuieşte în gospodării supraaglomerate, 30% dintre români neavând duş, baie, apă curentă, grup sanitar.
Datele prezentate, ieri, de Ionuţ Dumitru mai arată, printre altele, că fondul de locuinţe finanţat prin credit ipotecar este de 0,9%, în timp ce media europeană este de 40,1%.
