LA GRANIŢA DINTRE SMART ENVIRONMENT, SMART HOME ŞI SMART MOBILITY"Smart energy va avea de suferit în urma pandemiei"

(Interviu cu Ioana Petcu, expert în cadrul Asociaţiei Române pentru Smart City şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică)

"La nivel de ţară vorbim de peste 300 de proiecte de tip smart city"

"Parteneriatele public-private vor avea câştig de cauză"

Reporter: Cum este afectat sectorul de smart city de criza provocată de coronavirus?

Ioana Petcu: Contextul actual al crizei globale provocată de pandemia de coronavirus generează efecte cu impact major la nivelul întregii economii mondiale şi al societăţii în ansamblul ei. Lumea nu va mai fi la fel, valorile noastre s-au realiniat, comportamentul social, relaţiile interumane, nevoile oamenilor şi cerinţele pieţei şi-au schimbat prioritizarea, în­dreptându-se mai mult înspre sănătate, educaţie, siguranţă, ştiinţă, grija faţă de mediu şi tehnologie. Lumea se află într-o nouă paradigmă, a empatiei, a solidarităţii, a inovării, a cultivării creativităţii şi acoperirii nevoilor într-un nou mod cu totul diferit decât până acum, denumit "Noul Normal", a găsirii de noi soluţii tehnologice inteligente, curate, eficiente, prefaţând intrarea într-o nouă eră, cea a celei de-a 5-a revoluţii industriale, a transformării digitale şi inteligenţei artificiale.

Pe fondul acestei crize complexe cu multiple implicaţii şi interdependenţe, am fost nevoiţi să adop­tăm tehnologia digitală într-un ritm accelerat, ceea ce a dus la o creştere a performanţei tehnologiei digitale prin conştientizare, viziune, dorinţa şi nevoia de a lucra şi a învăţa de la distanţă.

Oraşele s-au mobilizat repede şi au început să lucreze pentru a des­coperi cele mai rapide modalităţi de reacţie, necesitând vizibilitate concretă, conectivitate la distanţă şi securitate, fără a avea, însă, vreo garanţie cu privire la modul în care se vor desfăşura scenariile următoare. Cu toate acestea, au exis­tat condiţiile preliminare pentru a prevede aceste scenarii şi pentru a ne pregăti să răspundem într-o manieră comună, integrată, informând şi implicând toate părţile interesate - pentru o calitate mai bună a vieţii, pentru siguranţa şi sănătatea cetăţenilor.

Situaţia actuală a subliniat importanţa transformării digitale, atât în zona instituţiilor şi serviciilor publice, atât în zonele urbane (55%), cât şi în zonele rurale, care deţin un procent destul de ridicat, de 45%, în România.

Pe toată perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă am observat că virtualizarea oraşelor este critică, oraşele având nevoie de infrastructură nu numai pentru a sprijini viaţa digitală a cetăţenilor, ci şi viaţa digitală intituţională cu ajutorul căreia guvernul trebuie să furnizeze servicii sigure şi eficiente.

Marile companii de telecom, furnizorii de servicii fixe, mobile şi TV, internet şi telefonie, retailerii şi cei din e-comerce, băncile prin serviciile de e-banking, serviciile de utilităţi au fost protagoniştii principali ai asigurării funcţionării la limite acceptabile a economiei în stare de avarie, ridicându-se la nivelul asteptărilor, furnizand servicii rapide, de calitate şi siguranţă, ajutând atât populaţia, cât şi pe cei din primele rânduri (sistemul de sănătate, transport, ordine publică) să rămână conectaţi, să fie funcţionali şi să asigure nevoile de bază pe timpul crizei. Am observat la nivelul institutiilor publice (administraţiile fiscale, primăriile, şcolile) implementarea rapidă a platformelor şi proiectelor digitale, soluţii de mobilitate urbană, plăţi online în cazul transportului public şi parcărilor, interconectarea taxelor şi imporzitelor. Farmaciile, serviciile de curierat, unele magazine, restaurante sau muzee, organizatorii de evenimente (conferinţe, cursuri) s-au adaptat şi ele foarte rapid, tre­când din offline şi în online.

Reporter: Ce trebuie să înţelegem prin smart city şi cum vedeţi că s-ar dezvolta acest concept în următorii ani?

Ioana Petcu: Am văzut cum tehnologia digitală schimbă viaţa oamenilor. La nivelul Uniunii Europene a fost creată Strategia digitală care îşi propune să facă func­ţională şi eficientă această trans­formare digitală pentru cetăţeni şi companii, contribuind în acelaşi timp la atingerea ţintei sale pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050, prin reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră.

Conceptul de smart city - oraş inteligent - a apărut odată cu digitalizarea şi utilizarea tehnologiei in­formaţionale şi de comunicaţii la nivelul tuturor funcţiilor unui oraş şi în avantajul locuitorilor lui. Un oraş poate fi definit ca fiind inteligent atunci când investiţiile în capitalul uman şi social şi în infrastructura critică duc la o dezvoltare economică durabilă prin creş­terea calităţii vieţii cetăţenilor, utilizarea eficientă a resurselor naturale şi a energiei regenerabile, protejarea mediului, mobilitate, siguranţă şi interconectare. Conceptul de smart city evoluează de la an la an, încercând să raspundă cât mai rapid noilor provocări (aşa cum am văzut în cazul crizei generate de Covid-19).

Într-un oraş inteligent, informaţiile de interes general (taxe şi impozite, parcări, transport) sunt furnizate în timp real locuitorilor, cu ajutorul unor platforme colaborative, aplicaţii integrate şi interconectate la instituţiile publice locale. Dezvoltarea zonei urbane într-un oras inteligent se realizează prin servicii inovative şi soluţii durabile şi sustenabile, cetăţenii şi companiile private având un rol activ prin participare la o bună administrare.

În urmatorii ani vom vedea la nivelul Uniunii Europene cum strategiile bazate pe inteligenţă artificială, IoT, Big Data, calculatoare cuantice vor încuraja mediul de afaceri şi instituţiile publice, sistemele educaţionale şi de sănătate să lucreze cu aceste tehnologii şi să le implementeze în vederea dezvoltării oraşelor inteligente în beneficiul cetăţenilor. Comisia Europeana a stabilit 6 verticale ai oraşului intelligent: smart citizen, smart mobility, smart living (sănatate, educaţie), smart economy, smart government şi smart environment. Astfel, reţele mai inteligente de transport urban, facilităţi moderne de alimentare cu apă şi de eliminare a deşeurilor, monitorizarea calităţii aerului şi soluţii inteligente de reducere a poluării, modalităţi mai eficiente de a lumina şi încălzi clădirile, transport public urban modern conectat la wi-fi, electromobilitate, staţii de re­încărcare pentru maşini electrice, parcări inteligente, servicii de telemedicină, platforme online educaţionale, o administraţie a ora­şului mai interactivă şi mai receptivă la nevoile cetăţenilor, spaţii publice mai sigure sunt doar câteva din provocările următorilor ani.

Dezvoltarea oraşelor inteligente în următorii ani se va face în mod accelerat, deoarece a devenit o prioritate atât la nivel european, cât şi la nivel naţional. Se vor aloca fonduri uriaşe prin diverse pro­grame europene pentru implemen­tarea de strategii pentru un viitor durabil şi competitiv, iar investitorii din mediul privat sunt şi ei interesaţi să participe în mod activ la dezvoltarea de proiecte din verticalele industriei de smart city.

Reporter: Care este locul segmentului de smart energy in cadrul conceptului smart city si cum se va dezvolta in urmatorii ani?

Ioana Petcu: Oraşele inteligente necesită tehnologii şi servicii noi, eficiente şi uşor de utilizat, în special în domeniile transporturilor, energiei şi tehnologia informaţiei si comunicaţiilor.

Conform statisticilor Eurostat apro­ximativ 75% din populaţia Europei trăieşte în oraşe, zonele ur­bane fiind contribuitori importanţi la consumul de energie şi la emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, care au un impact imens asupra schimbărilor climatice. În acelaşi timp, oraşele sunt principalii driveri ai creşterii economice în UE.

O mare parte a energiei provine din arderea combustibililor fosili şi are ca rezultat eliberarea de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, care este o cauză majoră a schimbărilor climatice. În fiecare zi folosim această energie acasă, la birou, mijloace de transport, în fabrici, magazine şi, prin urmare, este în mâinile noastre să ne reducem consumul de energie şi emisiile de CO2.

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor joacă un rol major în îm­bunătăţirea eficienţei energetice şi a impactului asupra schimbărilor climatice, prin utilizarea energiei regenerabile, energiei eoliene si energiei solare.

Segmentul de smart energy îl putem include în cadrul politicilor de mediu, smart enviroment, unde se doreşte transformarea sis­temului energetic european în cel mai durabil din lume, cu emisii zero de carbon. Astfel vorbim de aplicaţii inovatoare şi eficiente din punct de vedere al biomasei, energiei solare şi geotermale.

Pe segmentul de smart energy apar noi concepte de smart home, smart office, smart grid, iar utilizarea sistemelor inteligente de gestionare a clădirilor şi a reţelelor de senzori pot economisi energie prin încălzire sau răcire parţial doar acolo unde este nevoie. Aceste sisteme inovatoare de încălzire şi răcire hibride din biomasă, solare, termice ambientale şi geotermale folosesc tehnologii avansate de stocare a căldurii distribuite.

Reţeaua inteligentă de energie poate contribui la reducerea cererii maxime şi la o mai bună integrare a energiei din surse regenerabile. De asemenea, contoarele inteligente şi aparatele inteligente de măsurat consumul de energie electrică pot face consumatorii conştienţi de energia utilizată ajutându-i să-şi reducă consumul de energie în timp real, să-şi schimbe comportamentul utilizării energiei şi să economisească bani la facturile de energie.

Digitalizarea şi sistemele de tip SCADA pot integra generarea şi furnizarea de energie cu sistemele de transport şi mobilitate, reducând consumul total de energie, reducând congestia, grăbind călătoriile şi făcând vehiculele mai sigure. Astfel putem asocia segmentul de smart energy şi cu verticala de smart mobility.

Pe măsură ce folosim din ce în ce mai mult maşinile electrice, integrarea între aprovizionarea cu energie electrică inteligentă şi nevoile de transport şi mobilitate ale cetăţenilor va deveni din ce în ce mai importantă.

De asemenea, Sistemul IT&C, atât într-un mod concentrat, cum ar fi centrele de date, cât şi în moduri mult mai dis­tribuite, cum ar fi utilizarea pe sca­ră largă a smart­phone-urilor, ta­bletelor şi a energiei necesare pentru transmisiile 3G/4G/5G. Obiectivul este ca centrele de date si infrastructurile IT&C să devină neutre până în 2030, din punct de vedere al impactului asupra climei prin reu­tilizarea energiei reziduale şi prin surse regenerabile de energie. La fel celulele foto­voltaice sau energia eoliană folosite în soluţiile inteligente pentru iluminatul public sau gene­rarea de energie pentru clădiri.

Reporter: Ce surse de finanţare pe zona de smart energy şi în ce zone ale ţării sunt accesibile în acest moment?

Ioana Petcu: Uniunea Europeană investeşte în cercetare şi inovare prin lansarea de programe cu fonduri EU şi elaborează politici privind oraşele inteligente pentru a obţine o calitate mai bună a vieţii cetăţenilor, o industrie şi o economie mai competitivă şi sisteme şi infrastructuri de energie, transport şi telecomunicaţii mai durabile.

Agenda Urbană pentru UE promovează legi cu un acces mai uşor la finanţare şi mai multe schimburi de cunoştinţe pe probleme relevante pentru oraşe. Pactul UE al primarilor pentru climă şi energie reuneşte guverne locale, angajate în mod voluntar pentru punerea în aplicare a obiectivelor UE privind provocările generate de climă şi eficienţa energetică în oraşe.

Planul strategic al tehnologiei energetice (Planul SET) promovează eforturile de cercetare şi inovare în întreaga Europă, sprijinind cele mai impactante tehnologii în transformarea UE într-un sistem energetic cu emisii reduse de carbon.

SmartEnCity este un proiect finanţat în cadrul programului de cercetare şi inovare Horizon 2020 al Uniunii Europene, ce îşi propune să dezvolte o abordare sistemică pentru transformarea oraşelor europene în medii urbane durabile, inteligente şi eficiente din punct de vedere al resurselor din Europa. Acesta îşi propune să dezvolte strategii care pot fi replicate în toată Europa pentru reducerea cererii de energie şi maximizarea ofertei de energie regenerabilă, reamenajarea clădirilor, integrarea infrastructurilor, dezvoltarea mobilităţii durabile şi utilizarea inteligentă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.

În cadrul acestui program am întâlnit Conceptul Smart Zero Carbon City, ceea ce înseamnă că amprenta de carbon a oraşului şi cererea de energie sunt menţinute la minimum prin utilizarea tehnologiilor avansate IT&C care economisesc energie şi contribuie la promovarea conştientizării; furnizarea de energie este complet regenerabilă şi curată; resursele energetice locale sunt gestionate în mod inteligent deopotrivă de cetăţeni, instituţii publice, primării, companii private, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale.

TNT-iLight este un program finanţat de guvern prin AFM, destinate iluminatului ecologic în oraşele şi comunele din România, care are ca obiective reducerea consumului de energie electrică cu peste 40%, optimizare şi reducere consum energie si emisii CO2, protejarea mediului înconjurător, compatabilitate cu infrastructura de iluminat existentă, crearea infrastructurii pentru solu­ţii Smart­City, evitarea defecţiunilor prin monitorizarea reţelei în timp real 24/7, funcţionalitate eficientă prin colectare de date privind parametrii reţelei electrice, ten­siune, consum, trafic, siguranţă.

În cadrul programului de Creş­tere a competitivităţii economiei româ­neşti prin cercetare-dezvoltare- inovare, coordonat de UEFISCDI, regăsim printre obiective susţinerea proceselor de specializare inteligentă, prin concentrarea resurselor în sectoare cu relevanţă economică (precum cel energetic) şi cu potenţial de cercetare demonstrat, prin parteneriate public-public şi public-privat care să conducă la concentrare, eficienţă şi eficacitate şi la deblocarea potenţialului identificat. Unul din instrumentele de finanţare folosit este Proiectul Experimental Demonstrativ PED, scopul fiind acela de a realiza şi testa modelel demonstrative (funcţionale, experimentale) pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi din domenii de specializare inteligentă sau de prioritate publică. Rezultatele acestei competiţii au fost afişate în luna mai.

Pe fonduri structurale, avem în consultare publică, programul operaţional regional, dedicat IMMurilor din toată ţara aferent Priorităţii de investiţii 2.2 - Sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor şi este adresat tuturor regiunilor de dezvoltare: Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest şi Centru, mai puţin Bucureşti-Ilfov.

S-a relansat apelul POR 2020 Axa prioritară 1, Prioritatea de investiţii de Sprijinire a parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, ce se va concentra pe dezvoltarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice (PST) din mediul urban şi rural, din zonelele cu concentrare economică din regiunile mai puţin dezvoltate din România, anume reginea Nord Est, Sud Muntenia, Nord Vest şi Centru.

Un alt program lansat la nivel de ţară este Programul Casa Eficientă Energetic prin care proprietarii de locuinţe vor putea beneficia de până la 70.000 de lei pentru reabilitarea termică a clădirilor.

Alte oportunităţi de finanţare pentru Proiecte de Cercetare Inovare şi pentru dezvoltarea de aplicaţii inteligente în Europa regăsim la nivelul Comisiei Europene prin Programul Horizon 2020 care lansează copetiţia DigiFed - Granturi pentru dezvoltarea de aplicaţii inteligente în Europa, vizând domeniile de eficienţă energetică şi inteligenţă artificială.

Comisia Europeană îşi propune să ajute 100 de oraşe să devină mai ecologice, mai durabile şi mai inteligente prin programul "100 Intelligent Cities Challenge" lansat de curând la care pot participa oraşele din România cu peste 50.000 de locuitori.

Reporter: Ce urmăresc proiectele de smart energy?

Ioana Petcu: Obiectivul principal al proiectelor de smart energy îl reprezintă dezvoltarea unei abordări sistemice extrem de adaptabile şi replicabile pentru transformarea oraşelor în medii urbane durabile, inteligente şi eficiente din punct de vedere al resurselor naturale. Acest lucru se face prin planificarea şi implementarea integrată a măsurilor care vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice în principalele sectoare consumatoare de energie din oraşe, crescând în acelaşi timp oferta de energie regenerabilă, încurajând ca mediile urbane să fie durabile şi inteligente.

Principalele proiecte de smart energy finalizate sau în curs de finalizare din România se regăsesc pe harta proiectelor Smart City din România din platforma ARSC. La nivel de ţară vorbim, până în acest moment, de peste 300 de proiecte de tip smart city.

Reporter: Există investitori interesaţi să dezvolte astfel de proiecte?

Ioana Petcu: În această perioadă, Sectorul de Smart City are mai mare nevoie ca oricând de investiţii mari în infrastructură, iar parteneriatele public-private, după părerea mea, vor avea câştig de cauză.

Din mediul privat, avem câteva proiecte notabile pe zona de smart mobility şi eficientă energetică.

Astfel, Petrom OMV are în curs de implementare proiectul ce presupune instalarea în 30 de benzinării din toată ţara a staţiilor de încărcare pentru maşinilor electrice în următorii doi ani.

Marii distribuitori de energie din România au investit în asigurarea unei infrastructuri de staţii de încărcare a vehiculelor electrice: astfel, ENEL va instala 2500 de puncte de încărcare a maşinilor electrice în România, în următorii patru ani, EON a început prima autostradă "electrică" din România, Iaşi - Târgu Mureş, care va fi dotată cu 40 de staţii de încărcare a maşinilor electrice.

De asemenea, la nivelul sectorului de producţie a energiei electrice, s-au făcut investiţii în energie verde prin parcuri eoliene şi câmpuri de panouri fotovoltaice, care reprezintă peste 20% din producţia de energie. Companii private din domeniul utilităţilor şi tehnologiei au investit în energia geotermală şi biomasă.

În domeniul rezidenţial, în următoarea perioadă se va investi foarte mult mai ales în smart office şi case inteligente, care să eficientizeze consumul de energie şi să impacteze mediul cât mai puţin.

Aş vrea să amintesc de o investiţie făcută de un jurnalist din Ro­mâ­nia care şi-a construit în apropiere de Bucureşti una din cele nouă case pasive premium din lume, o casă smart, controlabilă de la distanţă, cu inovaţii de ultimă oră, eficientă energetic, fără facturi lunare, materiale sustenabile, echipamente şi materiale care au o energie înglobată mică şi sunt prietenoase cu mediul, o casă sigură cu structura solidă din lemn şi eficientă, confortabilă, unde temperatura, umiditatea, nivelul de oxigen, CO2, iluminarea naturală optime sunt controlate şi monitorizate de la distanţă prin sistemul inteligent de automatizare.

Reporter: Cât de afectat este acest segment de criza actuală?

Ioana Petcu: Din punct de vedere economic, segmentul de smart energy va avea de suferit la fel ca multe alte sectoare ale economiei, din cauza întreruperii unor proiecte, somajului tehnic, lipsei de lichidităţi, lipsei unor investiţii noi. La ora actuală, există proiecte ce nu pot fi continuate din cauza lipsei unui cadru legislativ pentru astfel de situaţii. De asemenea, au existat dificultăţi în ceea ce priveşte interoperabilitatea providerilor de soluţii şi echipamente, deficitul de personal specializat în cadrul primăriilor, dar şi a companiilor private, lipsa unor soluţii tehnice adecvate, a preţurilor la anumite servicii, lipsa datelor şi informaţiilor integrate, a unei baze de date comune la nivel central, lipsa semnăturii digitale. Fondurile nerambursabile din sectorul public au fost disparate, fără a ţinti implementarea unor sisteme inteligente integrate şi perfomante.

Pe de altă parte, economia trebuie repornită cât mai repede şi gândită pe anumite paliere la nivel central, nu local, pentru a fi mai eficientă. Observăm şi partea pozitivă a acestei situaţii, de altfel nemaiîntâlnite până acum, profitând de oportunităţile noi de finanţare, de starea de spirit create, de dorinţa şi nevoia oamenilor de a se adapta la digitalizare şi la noua stare de normalitate.

Perioada prin care trecem, contextul actual generat de pandemie şi consecinţele acesteia le putem considera ca pe o provocare, aceea de a fi mai buni, mai creativi şi inovativi, mai atenţi cu mediul înconjurător, dar şi cu oamenii de lângă noi.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la Guvern şi ce strategie ar trebui să adopte autorităţile în vederea sprijinirii sectorului de smart city?

Ioana Petcu: Există câteva măsuri pe care Guvernul ar putea să le întreprindă în vederea sprijinirii dezvoltării oraşelor inteligente.

Ca acţiuni ce pot fi întreprinse putem realiza o evaluare, benchmarking privind inteligenţa, sustenabilitatea şi rezilienţa oraşelor şi regiunilor pe baza unor modele de dezvoltare inteligentă. Crearea de strategii dedicate şi adaptate local pentru toate regiunile şi oraşele mari, măsură necesară întăririi rezilienţei generale şi pentru creşterea capacităţii instituţiilor publice de a oferi traininguri, platforme pentru knowledge sharing, best practices de la alte proiecte, astfel încât toţi oamenii implicaţi de la funcţionari publici, companii private, instituţiile de în­văţământ, asociaţii să folosească acelaşi limbaj, aceiaşi indicatori, acelaşi standard.

Astfel, un alt aspect important îl reprezintă atragerea de fonduri pentru educaţie pe sectorul smart, introducerea în programa facultaţilor economice şi de inginerie a materiilor legate de Smart City, programe de master şi post­universitare pe tema oraşelor inteligente.

Să se aloce bugete pentru instituţii publice, furnizori de tehnologie, universităţi, clustere, ONG-uri în vederea realizării de soluţii smart city, inclusiv pentru cele 6 verticale ale sale, având ca obiectiv implementarea de sisteme compatibile, integrate, performante. Administraţiile centrale şi locale ar trebui să adopte programul "zero paper"", să se digitalizeze, să folosească şi să recunoască semnătura electronică, să integreze soluţiile şi să folosească o bază de date comună. În cadrul tuturor primăriilor şi consiliilor judeţene să existe structuri de management al oraşelor inteligente şi specialişti care să acceseze fonduri Europene, în vederea implementării de proiecte integrate pentru realizarea de infrastructuri şi soluţii inteligente necesare dezvoltării de smart city, smart region şi de ce nu smart country.

După cum ştim, un rol important în dezvoltarea de comunităţi cretiv inteligente din România îl are asociaţia ARSC, principala autoritate a Industriei Smart City din România, care prin proiectele sale precum Caravana Smart City, Harta Proiectelor Smart City, Academia Smart City, Gala Smart City Industry Awards, Revista Smart City Magazine a contribuit esenţial la sprijinirea sectorului Smart City.

Reporter: Care este opinia dumneavoastra despre cadrul legislativ ce reglementează acest domeniu?

Ioana Petcu: Finalizarea Strategiei Naţionale pentru Smart City este o prioritate, acţiune începută încă din noiembrie 2018, când a fost lansat în dezbatere publică de către MCSI, prin care oraşele sunt încurajate să crească gradul de digitalizare în relaţia cu cetăţenii.

Un aspect important în realizarea acestei stategii îl reprezintă faptul că ea trebuie aliniată cu Strategia şi politicile Europene pentru smart cities, la fel cum s-a procedat şi pentru cadrul legislativ privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR).

România are nevoie de strategii şi politici publice care să permită oraşelor să fie organizate şi conduse inteligent.

Un aspect important îl reprezintă consultarea autorităţilor cu toţi factorii implicaţi, administraţii locale, instituţii de cercetare şi dezvoltare, universităţi, furnizori de servicii de înaltă tehnologie, experţi din mediul privat şi academic.

Carta România 2030 este un important demers naţional de dezvoltare a comunităţilor creativ-inteligente din România, iniţiat de ARSC prin care toţi decidenţii cu rol determinant în dezvoltarea şi implementarea proiectelor tip Smart City îşi asumă acţiuni concrete pentru dezvoltarea acestui domeniu.

Cred în tehnologie şi în inovaţie, în capacitatea oamenilor de ştiinţă şi a cercetatorilor de a crea oraşe inteligente în Romania, alături de experţi ingineri, programatori, arhitecţi, constructori, susţinuţi de mediul de afaceri împreună cu administraţiile locale şi instituţiile statului.

Trebuie să continuăm într-o notă optimistă să facem ceea ce am început şi, cu siguranţă, punând în balanţă condiţiile şi potenţialul existent în România privind oportunităţile smart city cred că vom reuşi să ne aliniem la direcţia europeană pe care o impune trendul de dezvoltare şi evoluţie oraşelor lumii.

Reporter: Mulţumesc!