Există spaţii în anumite case, pe care criza financiară le transformă în bune concurente pentru o locuinţă nouă, sau măcar în spaţii care ne satisfac dorinţa de extindere a spaţiului locuit din casa noastră. Acesta poate deveni un foarte plăcut şi intim loc destinat relaxării, studiului, muncii sau jocului copiilor.
Există fani ai acestui stil, după cum ne explică Andra Georgescu, arhitect la biroul individual de arhitectură care îi poartă numele. Domnul Sorin Săftescu, directorul firmei de amenajări interioare "Cass Design", explică: "Mansardele au exercitat o fascinaţie deosebită dintotdeauna, fiind unul din spaţiile preferate, mai ales ale copiilor, când vor să se retragă la joacă."
Totuşi, mansardarea, "o adaptare de bun simţ a unui spaţiu locativ nefolosit şi neamenajat," după cum numeşte domnul Săftescu operaţiunea de transformare a unei mansarde într-un spaţiu locuibil, este încă redusă ca şi număr. Doamna Cerasella Crăciun, arhitect şi coordonator al secţiei de Amenajare şi planificare a peisajului, la Universitatea de Arhitectura şi Urbanism Ion Mincu, oferă, ca şi posibilă explicaţie, regimul juridic al acestora, de multe ori incert sau în proprietate mixtă. Domnia sa este de părere că situaţia de criză va aduce creşterea cererii de amenajare a mansardelor.
Condiţii sine qua non: înălţimea, iluminarea şi accesul
Înainte de a trece la amenajarea unei mansarde trebuie să verificăm dacă sunt îndeplinite anumite condiţii sine qua non. Înălţimea, iluminarea şi calea de acces sunt elemente de maximă importanţă în această operaţiune. Trebuie să se măsoare înălţimea la coamă şi cea laterală, care definesc, ne explică domnul Săftescu, suprafaţa utilă a viitoarei mansarde. Astfel, o pantă foarte abruptă înseamnă scăderea vertiginoasă a spaţiului util dintr-o mansardă. Minimul înălţimii pe care trebuie să îl aibă o viitoare mansardă pentru locuit este de 1,80 m, ne spune doamna Georgescu. În cazurile fericite, continuă domnia sa, acesta poate ajunge la 2,50 m.
Criteriul iluminării este alt element important. Înainte de a decide amenajarea mansardei, trebuie studiate acoperişul şi aticurile sale laterale pentru a stabili dacă acestea permit amplasarea unor ferestre de mansardă, a ferestrelor de atic verticale sau a lucarnelor. Astfel de operaţiuni depind de panta acoperişului (în cazul lucarnei), efectuând chiar decupări ale zidăriei, în caz de nevoie.
În sfârşit, o mansardă către care nu există o cale de acces adecvată, nu poate fi locuită. Calea de acces către o viitoare mansardă locuită este de multe ori inadecvată, iar în aceste cazuri, este nevoie, desigur, de operarea de modificări radicale. Trebuie verificată, ne explică doamna Georgescu, posibilitatea de a continua scara principală a casei sau crearea unei scări noi. Doamna Georgescu avansează două soluţii posibile: accesul se poate face fie printr-o scară metalică circulară, cu un stâlp central şi o rază de minim 90 de cm, pentru a nu fi incomodă, fie printr-o continuare a scării de beton armat care porneşte de la parter către etaj. Forma şi spaţiul acoperişului trebuie să o permită, desigur, această operaţiune presupunând decuparea planşeului peste etaj, pentru acces, consolidarea acestuia şi realizarea unei expertize tehnice a construcţiei.
Schimbări - de la soft la radical
Amenajarea unei mansarde poate implica soluţii radicale, mai ales pentru acele spaţii care nu au fost gândite şi în eventualitatea locuirii viitoare. Pentru mărirea spaţiului util, de exemplu, cea mai la îndemână soluţie este, ne spune domnul Săftescu, înălţarea peretelui perimetral. Intervin apoi modificări la acoperiş: este posibil ca acesta să trebuiască să fie ridicat, aşadar să i se schimbe forma, procedură care implică obţinerea unui certificat de urbanism şi a unei autorizaţii de construire, ne avertizează doamna Andra Georgescu. Structura acoperişului, continuă domnia sa, va trebui modificată, în cazul în care aceasta pune probleme la compartimentarea mansardei. Tot la nivelul acoperişului, mai pot apărea modificări precum crearea de lucarne, care vor înălţa spaţiul de sub şarpantă, precizează doamna Georgescu.
Domnul Săftescu adaugă aici termoizolarea acoperişului, element extrem de important, pentru că stratul de lemn, stratul de ţiglă şi căpriorii, singurul "obstacol" dintre aerul de afară şi interior, nu sunt suficienţi pentru a ajuta la menţinerea unei temperaturi adecvate în mansardă, fără a fi nevoie de cheltuieli imense, deopotrivă pe timp de vară şi pe timp de iarnă.
Funcţionalităţi şi dotări. Tendinţe
O mansardă poate îndeplini cu succes roluri variate, în funcţie de dorinţa şi nevoile proprietarului, precum şi de posibilităţile pe care le oferă mansarda, din punct de vedere spaţial. La un spaţiu suficient de mare pot fi create toate zonele unui apartament (baie, bucătărie, zonă de zi şi zonă de noapte). La spaţii mai mici, sau la dorinţa expresă a locatarilor, pot fi amenajate spaţii cu funcţiuni de odihnă, hobby-room, birou, atelier sau spaţii care nu îndeplinesc funcţiuni de locuit: săli de fitness, restaurante, sere, cafenele, biblioteci, magazine de haine etc.
Pentru toate acestea este obligatorie, în vederea unei bune funcţionări, asigurarea accesului, iluminatului, prelungirea branşamentelor pentru utilităţi, izolarea fonică şi termică, ne spune doamna Andra Georgescu.
O mansardă de calitate
"Calitatea unei mansarde se poate aprecia în primul rând după calitatea casei," ne spune doamna Georgescu. Domnia sa face referire la capacitatea planşeului de a suporta transformarea mansardei într-o zonă funcţională, capabilă să reziste încărcărilor temporare şi permanente. Încărcări temporare înseamnă greutatea oamenilor, atunci când se află în mansardă, iar încărcările permanente sunt date de greutatea finisajelor şi a mobilierului.
De asemenea, domnia sa repetă importanţa înălţimii de sub şarpantă (un minim de 1,80 m este necesar) şi iluminarea corespunzătoare a spaţiului.
Domnul Săftescu apreciază, la o mansardă, în primul rând, înălţimea perimetrală, apoi înălţimea la coamă şi grosimea grinzilor. Dacă acestea sunt suficient de groase, pot fi lăsate la vedere, explică domnia sa. Domnul Săftescu ţine şi la vederea pe care ţi-o oferă ferestrele unei mansarde, de multe ori, unul dintre criteriile care ne fac să optăm sau nu pentru o mansardă: "Un discurs este să văd nişte acoperişuri de ţiglă de 100 de ani şi altul e să văd coşurile unei termocentrale."
Tendinţe
După ce elemente de bază sunt asigurate, ne putem gândi la detalii care ţin de alegerea cromaticii, a materialelor care vor fi utilizate, a formelor, mărimilor, a tipului de iluminat.
În funcţie de preferinţele personale, doamna Cerasella Crăciun observă utilizarea combinaţiilor de culoare/non-culoare cu accent cromatic pur (violet, galben, roşu, verde etc), precum şi a albului total. Pentru cei care vor să dea senzaţia de spaţiu mai larg, recomandabil este albul, ne spune doamna Andra Georgescu. Acesta deschide spaţiul, explică domnia sa, "vorbim aici de mansardă, de tavan inclinat, care poate deveni pasator în unele cazuri." Pentru cei care doresc totuşi să realizeze un contrast, accente de culoare pot fi date prin utilizarea tapetului cu diferite imprimeuri, pe anumite porţiuni din pereţi şi venind în completarea mobilierului ales.
Despre materiale şi texturi, doamna Cerasella Crăciun ne spune că acestea sunt diverse, incluzând lemnul natur, materialele ecologice, bambusul, metalul, sticla. În ceea ce priveşte stilul, acesta depinde, desigur, de preferinţele celui care deţine mansarda, precum şi de zona în care se află aceasta. Doamna Crăciun menţionează ca şi soluţii stilistice: stilul rustic-montan, rustic-lacustru, modern, post-modern, deconstructivist sau romantic.
Doamna Andra Georgescu ne vorbeşte despre ferestrele de mansardă, ca şi noutăţi, cu accesoriile de rigoare: rulouri pentru întunecare, senzori de ploaie, modalităţi ergonomice de deschidere. "Producătorii de ferestre de mansardă propun periodic modele noi, inovatoare pentru astfel de spaţii, menite să asigure o foarte bună iluminare şi chiar extindere a spaţiului," precizează domnia sa. Doamna Georgescu aminteşte, în acest sens, ferestrele de mansardă cu atic, care sunt montate pe verticală, pe latura de zidărie şi se continuă pe planul înclinat al acoperişului, precum şi lucarnele, a căror prezenţă va înălţa pe alocuri spaţiul, şi care pot fi dotate cu ferestre şi chiar mici balcoane, în funcţie de posibilităţi.
