Gheorghe Udrişte, director general Metrorex
Proiectele de metrou sunt proiecte mari în infrastructura publică de transport, sunt proiecte de criză, sunt proiecte sociale, strategice la nivel naţional, care conduc la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor care locuiesc sau tranzitează municipiul Bucureşti, acesta fiind scopul primordial, ne-a declarat domnul Gheorghe Udrişte, director general Metrorex.
Al doilea scop al dezvoltării reţelei de metrou constă în prioritizarea transportului public raportat la transportul privat. "În situaţia în care la suprafaţă, practic, mare lucru nu se mai poate face pentru dezvoltarea reţelei de străzi a oraşului, atunci modalitatea de a rezolva problemele de transport public trebuie pusă în sarcina metroului", apreciază domnul Udrişte.
Cea mai importantă extindere a reţelei de metrou, care se apropie de finalizare şi punere în funcţiune, vizează completarea racordului Gara de Nord - 1 Mai (magistrala IV), cu încă două staţii: Pajura şi Parc Bazilescu. Linia de tren va fi prelungită cu 2,5 km. Lucrările sunt avansate: structura este finalizată şi se lucrează la dotarea cu echipamente electrice, de ventilaţie, de automatizare, control acces călători, finisaje, spaţii tehnice şi spaţii publice, montaj cale de rulare. "Anticipăm că până la mijlocul anului în curs lucrările vor fi gata, iar această porţiune de metrou va fi pusă în funcţiune cu călători. Nu sunt motive pentru întârzieri. Sursa de finanţare este certă: bugetul statului", afirmă domnul Gheorghe Udrişte.
Într-un orizont apropiat magistrala IV va mai fi extinsă cu încă două staţii: Laminorului şi Lac Străuleşti. "Avem deja documentaţia elaborată, urmează aprobarea indicatorilor tehnico- economici prin hotărâre de guvern şi soluţionarea finanţării. Probabil în cursul anului viitor trecem şi la execuţia pe această zonă. La staţia Lac Străuleşti vom avea un terminal intermodal pentru transportul preorăşenesc, un pentru cei care folosesc mijloace individuale (n.r. navetiştii pot parca autoturismele aici pentru a continua drumul spre centrul oraşului cu metroul, evitând astfel traficul) şi un depou pentru gararea, efectuarea reviziilor şi reparaţiilor necesare la trenuri", explică domnul Udrişte.
Sursa de finanţarea pentru ultimele două staţii va fi stabilită după aprobarea indicatorilor, însă probabil investiţia se va face tot din bugetul de stat, având în vedere că nu este vorba de o sumă foarte mare.
Linia Drumul Taberei - Eroilor va fi gata în 2014
În cursul acestei primăveri vor demara lucrările de structură la mult aşteptata magistrală V de metrou Drumul Taberei - Pantelimon. În prima fază cartierul Drumul Taberei va fi legat de centrul oraşului, respectiv actuala staţie de metrou Eroilor. Au fost licitate lucrările de structură, pentru tunele pe tronsonul Râul Doamnei - Eroilor şi staţia şi depoul Valea Ialomiţei. Procesul este întârziat deoarece au fost formulate două contestaţii din partea participanţilor la licitaţie. Astfel, pentru lotul care vizează execuţia staţiei Valea Ialomiţei şi a depoului de metrou, lucrările erau întârziate la începutul lunii martie cu circa trei luni faţă de programul stabilit. În cazul celui de al doilea tronson - Râul Doamnei - Eroilor, întârzierea era de circa o lună: "Contestaţia formulată de către firma AKTOR pentru tronsonul Râul Doamnei - Eroilor a fost soluţionată de către instanţă în favoarea Metrorex. A fost semnat contractul caştigător cu consorţiul ASTALDI, FCC, DELTA ACM şi ne apucăm de treabă" , afirmă domnul Gheorghe Udrişte.
Concomitent cu desfăşurarea lucrărilor de structură la staţii şi tunele vor demara şi procedurile pentru celelalte dotări necesare: echipamente electrice, de automatizare, astfel încât să fie realizate dacă nu înainte de finalizarea lucrărilor de tunele şi staţii, măcar la terminarea acestora. "Estimăm că în 2014, în circa 4 ani de la începerea lucrărilor de structură, să putem discuta de punerea în funcţiune cu călători a tronsonului Drumul Taberei - Eroilor", menţionează directorul general Metrorex.
Finanţarea lucrărilor este asigurată dintr-un credit acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi garantat de statul român. De altfel, din acelaşi credit vor fi achiziţionate 37 de trenuri noi, dintre care 16 vor fi utilizate pentru înlocuirea trenurilor vechi de pe liniile aflate în exploatare, iar alte 21 vor fi achiziţionate la punerea în funcţiune a tronsonului Drumul Taberei - Eoilor.
Pentru aceeaşi magistrală s-a trecut încă din luna martie, la definitivarea documentaţiilor pentru demararea procedurilor de licitaţie pentru execuţia structurii la tunele şi staţii pe tronsonul Eroilor - Piaţa Iancului. În acelaşi timp, Metrorex căuta soluţii de finanţare pentru al doilea segment al liniei, de la Universitate până în Pantelimon, finanţarea fiind asigurată numai până la Universitate.
Finanţare japoneză pentru magistrala VI spre Otopeni
Magistrala VI de metrou va realiza legătura Municipiului Bucureşti cu zona de nord şi aeroportul internaţional Henri Coandă - Otopeni. La începutul lunii martie era în curs procedura de angajare a consultantului tehnic care să sprijine beneficiarul în implementarea proiectului şi în derularea sau elaborarea documentaţiilor tehnice necesare lansării licitaţiilor de execuţie a structurii galeriilor şi structurii tunelelor, staţiilor şi a dotărilor cu echipamente. "În această vară va fi cu siguranţă încheiată procedura, iar anul viitor, în semestrul al doilea, ar trebui să putem lansa licitaţia pentru execuţia liniei de metrou", precizează domnul Gheorghe Udrişte.
Finanţarea pentru magistrala VI este asigurată parţial dintr-un credit de aproximativ 320 milioane euro (41,8 miliarde yeni) din partea Băncii Japoniei prin Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JICA). Acesta acoperă în jur de o treime din consturile estimate ale proiectului, urmând să fie găsite alte surse pentru completarea finanţării. Deoarece este dificil ca bugetul de stat să asigure sume suplimentare, printre variante se are în vedere o cofinanţare BEI sau accesarea unui credit furnizat de un consorţiu de bănci, poate chiar din Japonia. "Există disponibilitatea BEI de a cofinanţa şi acest proiect", subliniază domnul Udrişte.
Magistrala de metrou Bragadiru-Voluntari ar putea fi realizată prin PPP
Într-un orizont mai îndepărtat este planificată realizarea magistralei VII de metrou - diametrala sud-vest - nord-est, Bragadiru - Voluntari, cu traversarea centrului prin zona Pieţei Unirii. Ministerul Transporturilor a decis ca acest proiect să fie realizat prin parteneriat public-privat. Au fost iniţiate deja procedurile pentru angajarea consultantului tehnic, juridic şi financiar, care să elaboreze studiul de prefezabilitate şi documentaţia necesară promovării proiectului prin parteneriat public-privat. "Estimăm că vom avea la îndemână studiul de prefezabilitate la mijlocul anului viitor, după care se va trece la parcurgerea celorlalte etape: alegerea partenerului privat, desemnat printr-o licitaţie internaţională, constituirea companiei de proiect şi demararea proiectului în sine", apreciază domnul Udrişte.
Proiectul va fi integrat actualei reţele de metrou. Astfel, vor fi realizate legături intermodale cu celelalte staţii, cu reţeaua de transport de suprafaţă, respectiv cu reţeaua de transport preorăşenesc. De asemenea, vor fi amplasate parcări la capete de linie - "park & ride".
Partenerul public, Ministerul Transporturilor, va trebui să pună la dispoziţie domeniul public al statului pentru execuţia tunelelor, a staţiilor şi a tot ce ţine de punerea în exploatare a unor asemenea linii. Partenerul privat are sarcina să elaboreze proiectul, să îl execute şi să îl opereze, urmând ca după un număr de ani să îl transfere statului român. Printr-o asemenea metodă, banii pe care statul ar fi trebuit să îi aloce pentru realizarea investiţiei, fie din bugetul de stat sau credite externe garantate de stat, vor putea fi alocaţi altor proiecte publice.
Primăriile pe raza cărora urmează să treacă linia de metrou şi-au manifestat tot sprijinul pentru acest proiect, subliniază domnul Udrişte.
Investitorul privat va fi probabil o companie internaţională mare sau un consorţiu de companii care să aibă la îndemână sursele de finanţare, capabilitatea tehnică să realizeze un asemenea proiect şi, ulterior, să îl opereze. Criteriile exacte pe care trebuie să le îndeplinească vor fi cunoscute după elaborarea studiului de prefezabilitate, mai spune domnul Udrişte.
Un alt proiect de perspectivă al Metrorex, cuprins în strategia de dezvoltare a metroului, vizează crearea semi-inelului de sud, de la staţia Crângaşi - Ghencea - Alexandriei - Piaţa Sudului - până la staţia Dristor II. În cursul acestui an ar putea fi lansată şi licitaţia pentru studiul de fezabilitate. De asemenea, este prevăzută în strategie prelungirea magistralei IV de la Gara de Nord, până la Gara Progresu, în sudul oraşului, precizează directorul general Metrorex.
Toate liniile menţionate vor fi subterane. "Cei care se gândesc la metrou suprateran au în vedere mai mult fantezia proiectului, dar sunt factori importanţi de luat în considerare: exproprierea unor mari suprafeţe de teren şi ulterior costuri duble pentru exploatarea în diferite anotimpuri ale anului, dotări suplimentare, asigurarea accesibilităţii pentru toate categoriile de persoane. Deoarece Bucureştiul s-a dezvoltat pe o reţea de străzi inelar - radiale şi ţinând cont de fatul că oraşul s-a edificat în mare măsură în toate zonele, atât centrale cât şi periurbane, soluţia care este de luat în calcul este aceea a unei reţele de metrou în totalitate subterană. Desigur, cu mici excepţii, pentru că strategia noastră are în vedere interconectarea reţelei de metrou cu sistemul de căi ferate al Ministerului Transporturilor din zona de centură şi poate chiar ieşirea pe liniile preorăşeneşti de cale ferată în viitor", explică directorul general Metrorex.
Extinderea reţelei are în vedere în primul rând acoperirea ariei oraşului, dar şi eventualele dezvoltări în anumite zone, prin prelungirea reţelei actuale cu tronsoane scurte. De exemplu, Metrorex are în plan extinderea magistralei III, de la staţia Păcii către zona comercială de vest a oraşului, linia de centură şi zona de dezvoltare spre Piteşti. De asemenea, sunt prevăzute în perspectivă şi extinderile magistralei II, de la staţia Pipera spre cartierul Pipera, precum şi extinderea magistralei V, încă neîncepute, din cartierul Pantelimon spre oraşul Pantelimon şi zona de est a oraşului, respectiv extinderea aceleiaşi linii din zona Râul Doamnei către localitatea Domneşti, mai spune domnul Gheorghe Udrişte.
Reţeaua existentă va fi adusă la parametri tehnici moderni
În paralel cu efectuarea de extinderi, Metrorex are în vedere şi modernizarea reţelei actuale. Astfel, pe lângă achiziţionarea de trenuri noi din ultimii ani, la începutul lunii martie erau în curs de execuţie două proiecte pentru modernizarea instalaţiilor electrice din staţiile de metrou existente şi montarea de lifturi la toate staţiile din reţea: "Discutăm de circa 40 de staţii, pentru că în alte nouă sunt deja montate lifturile, respectiv refacerea finisajelor şi modernizarea instalaţiilor generale, care în timp îşi pierd din randament, din siguranţă şi atunci este nevoie de aducerea lor la parametrii tehnici actuali. Investiţiile au drept consecinţă reducerea cheltuielilor de exploatare. De exemplu, au fost complet automatizate operaţiunile de protecţie şi conducere a trenurilor de metrou, astfel încât din vara anului 2009 am trecut la conducerea automată a trenurilor noi, fiind deservite de un singur mecanic. Aceasta aduce o economie substanţială de personal şi mai puţine cheltuieli de întreţinere a materialului rulant", relatează domnul Udrişte.
Investiţiile pentru lifturi şi modernizarea instalaţiilor energetice au fost realizate dintr-un credit obţinut anterior de la BEI. De altfel, BEI a avut o contribuţie importantă în concretizarea proiectelor Metrorex de-a lungul timpului. Primul credit BEI a fost luat în 1997 şi utilizat în integralitate pentru înfiinţarea magistralei IV - Gara de Nord - 1 Mai şi achiziţia primelor trenuri noi de metrou. Ulterior, au fost luate alte două credite, utilizate la punerea în funcţiune a tronsonului Nicolae Grigorescu - Anghel Saligny, achiziţia de noi trenuri de metrou, modernizarea instalaţiilor energetice, a lifturilor şi a scărilor rulante. "Ca o consecinţă a bunei utilizări a creditelor, banca a fost de acord să ne cofinanţeze în continuare proiectele de metrou", adaugă domnul Udrişte.
Lucrările trebuie executate doar de antreprenori cu experienţă
Cea mai mare dificultate în demararea lucrărilor rezidă în faptul că legislaţia dă posibilitatea firmelor fără experienţa necesară unor astfel de proiecte să participe la licitaţii cu susţinere şi să şi conteste licitaţiile. "Cea mai mare greutate o constituie această libertate absolută prin care oricine poate să participe la licitaţii, fără experienţă în lucrări de metrou. Vine o altă firmă cu experienţă, care a făcut metrou, are exerciţiu financiar şi spune că îl susţine pe primul. Legea permite acest lucru. Firma fără experienţă câştigă pe baza celor amintite şi trebuie să închei contractul cu aceasta, care acum învaţă să facă metrou. Aici mi se pare că nu suntem suficient de maturi şi raţionali în a aborda asemenea proiecte. Legislaţia ar trebui revizuită în sensul de a permite participarea la lucrările de infrastructură mare, grea, doar a firmelor care au în mod corect experienţa necesară pentru asemenea lucrări, pe care şi-au dovedit-o în alte proiecte similare. Susţinerea este contraproductivă şi poate să genereze ulterior probleme mari în derularea proiectului", atrage atenţia domnul Gheorghe Udrişte.
Rezultatul acestor practici este imposibilitatea de a garanta calitatea lucrărilor. Firmele fără experienţă pot face un început ca subcontractant, pe lucrări mai mici şi treptat să ajungă la proiecte de sute de milioane de euro, pentru a le putea termina în condiţii de siguranţă şi calitate, consideră domnul Udrişte.
O altă problemă de depăşit în derularea proiectelor rezidă în apariţia unor elemente neprevăzute. Deoarece infrastructura din oraş este foarte veche nu se cunosc în totalitate reţelele subterane care intră în tangenţă cu traseul unei linii de metrou. De asemenea, mai sunt probleme legate de exproprierea unor imobile care sunt pe traseul liniilor de metrou, fapt ce poate duce la întârzierea lucrărilor sau la creşterea costurilor, dar acestea îşi găsesc mai repede soluţie. "Pentru magistrala Drumul Taberei, care a fost declarată de utilitate publică, suntem în procedură de achiziţie a terenurilor necesare execuţiei lucrărilor şi în viitor a funcţionării metroului. De regulă, traseele unor asemenea investiţii subterane urmează domeniul public, respectiv cursul unor mari bulevarde, ca să nu afecteze siguranţa şi confortul vecinătăţilor. În plus, bulevardele acestea indică deja principalele fluxuri de călători. Pentru magistrala spre Otopeni prima etapă vizează declararea utilităţii publice şi angajarea consultantului care să ne ajute în identificarea şi achiziţia terenurilor necesare. Astfel procedăm pentru toate liniile", precizează directorul general Metrorex.
Constructorii au posibilitatea, prin aplicarea modelului FIDIC galben, de a opta pentru o anumită tehnologie de construcţie atât timp cât realizează lucrarea la timp şi în limita bugetului. De asemenea, execută şi proiectarea de detaliu.
Până în prezent licitaţiile pentru extinderea metroului au fost împărţite în lucrări de structură spaţii şi tunele, respectiv pentru instalaţii. Există şi posibilitatea ca un singur antreprenor să se ocupe de tot ce înseamnă execuţia lucrărilor de structură, de dotări cu echipamente, achiziţie trenuri, deci care să predea totul "la cheie". "Pe viitor este posibil să dăm şi această abordare, deoarece s-ar putea realiza economii în bani, o mai bună derulare a proiectului pe parcursul implementării, o scurtare a termenelor de execuţie. În plus, faptul că discuţi cu un singur responsabil reprezintă mult în economia unui asemenea proiect", precizează domnul Udrişte.
Licitaţiile sunt efectuate în funcţie de evaluările pe care le pun la dispoziţie consultanţii de specialitate. Chiar dacă, în general, competiţia este mare, este greu de cuantificat dacă s-au făcut economii din licitaţii pe fondul contextului de criză, având în vedere că sunt multe elemente de luat în considerare, mai spune domnul Udrişte.
Ca rezultat concret al investiţiilor care vor fi realizate în reţeaua de metrou, bucureştenii vor beneficia de acces rapid în toate zonele oraşului şi în condiţii mai bune de confort.
"În următorii 20 de ani prognozez o dublare a reţelei de metrou ca număr de staţii şi km de linie construită, fapt ce ne va plasa undeva la mijlocul clasamentului mondial. La capitolul tehnicitate putem ajunge chiar în partea de vârf a clasamentului, pentru că în execuţie şi dotări cu echipamente vom utiliza cele mai noi soluţii", asigură domnul Gheorghe Udrişte, director general Metrorex.
