Dezvoltarea construcţiilor de pensiuni şi case de vacanţă în Ţara Moţilor a luat-o înaintea turismului pentru că, în cea mai mare parte a anului, gradul de ocupare a locurilor de cazare nu depăşeşte 20-25%. Fac excepţie momentele de la sfârşitul săptămânii, când se ajunge la 50%, precum şi în perioada sărbătorilor, când toate spaţiile de cazare sunt ocupate.
Preţurile pentru cazare sunt destul de mici: minimul în localităţi cunoscute precum Arieşeni este de 20 de lei pe noapte. Totodată, nicăieri în Apuseni nu se va găsi cazare la un preţ mai mare de 80 de lei pe noapte. Şi fără exagerare, ospitalitatea localnicilor este pur şi simplu fermecătoare.
De la prelucrarea lemnului, moţii au trecut, recent, la afaceri cu pensiuni
Zona cu pensiuni şi case de vacanţă începe dincolo de Câmpeni (aproximativ 80 km faţă de reşedinţa judeţului Alba), unde drumul se bifurcă pe văile Arieşului Mic şi Arieşului Mare. Partea cea mai dezvoltată din punct de vedere turistic este Valea Arieşului Mare, localităţile Vadul Moţilor, Albac, Scărişoara, Gârda de Sus, Arieşeni şi Horea - ultima situată pe dreapta Văii Arieşului Mare, dinspre Albac. De-a lungul drumului se găsesc numeroase pensiuni, uneori chiar unele lângă altele. Însă nu sunt singurele pentru că se mai găsesc şi prin alte zone - comunele împrăştiate, cu multe cătune izolate, fiind o caracteristică bine cu-noscută a Munţilor Apuseni.
Avântul dezvoltării în sectorul de pensiuni şi case de vacanţă este un fenomen de dată mai recentă, cu excepţia comunei Arieşeni, care beneficiază de statutul de staţiune turistică încă dinainte de 1989. Nicolae Costea, viceprimarul Albacului, ne-a povestit că, mult timp după 1990, localnicii au trăit numai din vânzarea lemnului din păduri. "De câţiva ani au cam scăzut şi preţul şi cererea de material lemnos, astfel că lumea se vede nevoită să se orienteze către turism", a subliniat domnul Costea. Totodată, zona munţilor Apuseni a fost declarată parc natural în 2003, ceea ce limitează posibilităţile de exploatare forestieră, însă deschide calea spre dez-voltarea turistică.
Dacă la început turiştii numai trec prin zonă şi se cazează pe la pensiuni, ulterior se arată interesaţi de o casă, unde să se poată retrage în concediu. Mulţi dintre cei care au cât de cât dare de mână pot deveni, ulterior, "locatari" ai zonei. Frumuseţea peisajului, numeroasele monumente ale naturii şi preţurile permisive sunt numai câteva motive pentru a face o astfel de achiziţie.
Lemnul este principalul material de construcţie
Pentru construcţiile noi, aproape în toate cazurile, este utilizat materialul lemnos, cu fundaţii din piatră de râu. Din punct de vedere arhitectural, pensiunile nu mai seamănă aproape deloc cu stilul tradiţional din Munţii Apuseni, care presupune ridicarea unei case pe fundaţie din piatră de râu, cu parterul din lemn şi acoperiş din şindrilă. Majoritatea locurilor de cazare şi a caselor de vacanţă seamănă arhitectural cu stilul care s-a impus de la o vreme încoace în zonele montane: construcţii de dimensiuni mai mari, cu suprafaţă construită de minim 120-150 mp şi cu un regim de înălţime parter şi etaj semi-mansardat. Uneori mai există etaj integral sau un al doilea etaj semi-mansardat. Acoperişurile nu se mai realizează din şindrilă, ci din materiale moderne - de la ţiglă ceramică până la învelitori din tablă. Majoritatea pensiunilor şi caselor de vacanţă din Apuseni sunt construite pe sistemul descris.
Lemnul, chiar dacă nu se mai vinde la fel de mult ca odinioară, este folosit cu preponderenţă la realizarea structurii caselor şi pensiunilor. Ulterior este acoperit cu mortar. Mai există, însă, şi un alt argument pentru utilizarea intensivă a materialului lemnos în construcţii: acesta încă se găseşte din belşug în zonă şi este destul de ieftin. În plus, se elimină cheltuielile pe care le presupune transportul altor materiale.
Mai mult decât atât, există mulţi localnici pricepuţi care ştiu să lucreze în lemn. Cu calificare şi acte în regulă sau pur şi simplu zilieri, mulţi moţi îşi câştigă exis-tenţa în perioada verii din construcţii. Cum rata şomajului este destul de mare în zonă, preţul mâinii de lucru este mai mic decât în cazul aducerii unei firme specializate.
Mare parte din pensiuni sunt edificate de către localnici, adesea lângă casă. Este vorba de pensiunile mai mici de 4-5 camere. În aceste cazuri, funcţionează principiul ajutorului reciproc, cu rudele şi vecinii. Există multe cazuri în care pensiunile sunt construite secvenţial. Adică se ridică structura mare, apoi se dau în folosinţă o parte din încăperi. Mai sunt şi cazurile când locuinţele proprii sunt extinse sau amenajate pentru cazarea turiştilor.
Ritm lent de creştere a preţului terenurilor
Zona Apusenilor se întinde pe sute de kilometri pătraţi. Fiecare comună beneficiază de suprafeţe care depăşesc adesea 50 de kilometri pă-traţi. Chiar cu maşina este nevoie de câteva zile ca să treci prin toate localităţile care oferă condiţii bune de cazare şi agrement. Terenul accidentat, în pantă, alternează cu terenul plat, care permite construcţii din cele mai diverse şi lasă impresia unor dealuri mai înalte. Numai zăpada care, pe alocuri, se mai întrevede în cursul lunii mai aminteşte că este într-adevăr vorba de o zonă la altitudini de peste 1.000 de metri. Astfel că se găsesc destule terenuri care se pretează la ridicarea de pensiuni şi case de vacanţă.
"Preţurile terenurilor sunt foarte bune şi din această cauză mulţi români cu venituri medii sunt interesaţi de zonă", ne-a declarat Tiberiu Todea, primarul Albacului, el însuşi posesor al unei pensiuni de 4 stele. Preţurile loturilor disponibile pentru vânzare oscilează foarte mult, între 3 şi 80 de euro/mp, în funcţie de gradul de dezvoltare a turismului în fiecare dintre comunele amintite, acces şi utilităţi. Turiştii caută, însă, locurile mai izolate, pentru linişte.
La modul general, preţul terenurilor nu a înregistrat, în ultimul an, creşteri mai mari de 10-15%, chiar mai puţin în unele zone. În multe localităţi se remarcă o stag-nare a preţurilor de câţiva ani încoace.
Albac este la începutul dezvoltării turistice
În cazul comunei Albac, anul trecut, primăria a obţinut statutul de staţiune turistică de interes local. Viceprimarul comunei Albac, Nicolae Costea, ne-a explicat că interesul pentru dezvoltarea sectorului turistic a început să se manifeste în ultimii 5-6 ani. Creşterile anuale nu sunt spectaculoase nici pe partea de achiziţii de terenuri, nici pe partea de construcţii. Procentul se situează undeva între 5 şi 10%.
În localitate sunt în prezent un număr de 42 de pensiuni, dintre care cinci au dimensiuni mai mari. Patru sunt situate în zona centrală a comunei şi sunt socotite drept hoteluri. Una dintre aceste pensiuni a fost finalizată chiar în acest an. Trei dintre pensiunile existente în localitate sunt realizate prin programul SAPARD. Numărul de autorizaţii de construcţie se ridică la 4-5 pe an, atât pentru pensiuni, cât şi pentru case de vacanţă.
Domnul Costea ne-a spus: "Interesul pentru achiziţionarea de terenuri construibile nu este chiar mic. Oameni care să vrea să vândă sunt destui. Însă problema cu care ne confruntăm este întârzierea retrocedărilor. Sperăm ca din toamnă să se rezolve definitiv şi acest aspect, pentru că loc de construit ar fi destul. Comuna se întinde pe mai bine de 52 de kilometri pătraţi".
Într-un top al celor care vor să construiască, pe un prim loc se situează locuitorii Municipiului Alba Iulia. Urmează, în ordine, clujenii şi bănăţenii (Arad, Timişoara şi Oradea). În mod surprinzător, bucureştenii sunt mai puţin interesaţi. În schimb, există cazuri de francezi, belgieni şi englezi care s-au arătat interesaţi de cumpărarea unor terenuri în zona Albacului. În comună, valoarea metrului pătrat de teren oscilează între 3 şi 30 de euro, maxim atins în centrul localităţii.
După cum ne-a explicat viceprimarul Albacului, administraţia locală vrea să construiască o a doua pârtie de schi, cu sprijinul Consiliului Judeţean Alba. Cea existentă (privată) a fost amplasată pe o faţă însorită a unui deal şi, cu toate că proprietarul a adus şi tunuri de zăpadă, nu este viabilă. Din cauza căldurii, zăpada devine destul de repede impracticabilă. "Facem tot ce putem numai să vină turişti mai mulţi", a subliniat domnul Costea.
Horea - în plin avânt al construcţiei de pensiuni
La circa 7-8 km de Albac, pe un drum judeţean bunicel, se poate ajunge în comuna Horea. Singurul acces în comună este cel dinspre Albac pentru că drumul judeţean care face legătura cu Municipiul Cluj-Napoca este aproape impracticabil.
Corneliu Olaru, primarul localităţii, ne-a precizat că îşi doreşte dezvoltarea infrastructurii turistice. În acest scop, a fost elaborat, încă din anul 2000, proiectul intulat "Acasă la Horea". Domnia sa ne-a spus: "Am depus deja la Autoritatea Naţională pentru Turism documentaţia necesară pentru transformarea localităţii în staţiune turistică", ne-a precizat Ioan Mateş, secretarul comunei Horea. Acum, aici există deja 29 de pensiuni cu toate actele în regulă. Alte cinci sunt în construcţie.
La capitolul case de vacanţă, localitatea stă puţin mai slab: numai 10 sunt autorizate, din care jumătate sunt finalizate. Secretarul comunei Horea ne-a precizat că dezvoltarea turistică încă este în fază incipientă, însă speră ca, odată cu realizarea unor proiecte de infrastructură, să se înregistreze o creştere a interesului pentru dezvoltarea construcţiilor.
Primarul Olaru ne-a declarat că preţul terenurilor este de 20-25 de euro/mp. Şi de până la 10 euro/mp în zonele mai îndepărtate.
Primăria a dezvoltat şi un proiect de realizare a unei zone turistice la baza pârtiei de schi lungă de 1.000 de metri, situată pe ruta Horea-Huedin, la altitudinea de 1.400 metri. În cursul aces-tui an, vor fi scoase la vânzare circa 40 de loturi de minim 4-500 mp, destinate construirii de case de vacanţă şi pensiuni. Două sau trei dintre suprafeţele licitate vor fi destinate construirii de hoteluri. Cifrele nu erau stabilite la finele lunii mai, fiind elaborat numai un proiect de Plan Urbanistic Zonal.
Primăria Horea mai vrea să amenajeze o instalaţie de teleschi. În fine, mai există şi un al treilea proiect la fel de ambiţios, care aparţine primarului din comuna Horea, Corneliu Olaru, cunoscut în tot judeţul Alba pentru excentricităţile sale. Domnia sa vrea să construiască un heliport pentru a scurta drumul până la Alba. Macheta o are deja în birou, realizată din lemn, bineînţeles.
Gârda de Sus - locul doi în zonă la investiţii turistice
Gârda de Sus este situată pe acelaşi drum la peste 100 de kilometri distanţă de Alba Iulia. Primarul Marin Vîrciu ne-a precizat că se remarcă interesul bucureştenilor pentru achiziţionarea de terenuri pe care să construiască locuinţe de vacanţă. Într-un clasament al interesului manifestat urmea-ză, în ordine, alţi investitori veniţi din zonele de câmpie: bănăţenii, orădenii şi, în fine, cetăţenii străini din Germania şi Franţa. Numărul de case de vacanţă se ridica, la finele lunii mai, la circa 20. Cele mai căutate zone sunt satele Dobreşti, Gheţar şi Snide. Preţul terenurilor a crescut cu maxim 15% în ultimul an în aceste trei zone şi oscilează, în prezent, între 50 şi 100 de lei/mp.
Anual, primăria eliberează circa 15-20 de autorizaţii de construcţie pentru pensiuni. Creşterea de cereri pentru construcţii se situează la aproximativ 15% anual. Oficial sunt 29 de pensiuni înregistrate cu toate avizele obţinute. Primarul Vîrciu ne-a precizat că mai sunt în construcţie încă cinci. Printre cele mai mari se numără "Mama Uţa" şi "Danciu".
Arieşeni - zona cu cele mai multe pensiuni şi case de vacanţă noi
Arieşeniul este cea mai îndepărtată localitate - circa 120 km de Municipiul Alba Iulia, distanţe aproximativ asemănătoare despărţind comuna şi de Oradea sau Cluj. Deşi îndepărtată, este cea mai dezvoltată pentru că beneficiază de statutul de staţiune turistică încă dinainte de 1990. Vasile Marin Jurj, primarul comunei, ne-a declarat că dezvoltarea construcţiilor a început puternic încă din 1992, după ce a fost dată în folosinţă pârtia de schi Vârtop 1- 1.200 m lungime. Domnia sa ne-a precizat că, în prezent, funcţionează un număr de 40 de pensiuni cu mai mult de cinci camere, printre cele mai mari numărându-se Vila Vank, pensiunile Iuliana şi Vraja Muntelui.
Pe partea de case de vacanţă sunt rezervate 303 poziţii pentru construcţii, primarul apreciind că peste 200 de imobile sunt deja ridicate. Vasile Marin Jurja a adăugat că, numai anul trecut, a eliberat 25 de autorizaţii de construcţie, dar solicitările cresc anual cu 10-15%. Cele mai multe dintre case sunt construite de orădeni (peste 60%), în top urmează arădenii (15%), timişorenii şi clujenii precum şi locuitorii oraşului Alba Iulia. Arieşeniul deţine şi recordul în privinţa preţului te-renurilor construibile din zonă: de la 30 la 80 euro/mp.
Succesul Arieşeniului este legat de oferta bogată de obiective turistice - Cascada Vârciorog, Gheţarul Vârtop, Izbucu Tăuzului, Peşterile Cuiba Mare şi Cuiba Mică, Groapa Ruginoasa, toate frumuseţi naturale unicate în lume.
Primarul Jurj ne-a explicat că doreşte realizarea a trei noi pârtii de schi. Singurul impediment este legat de cos-turile foarte mari pentru un asemenea proiect. Un alt obiectiv ambiţios al Primăriei Arieşeni este cel legat de zona turistică Bubeşti- Vârtop, unde se va scoate la licitaţie o suprafaţă cons-trui-bilă de 67 de hectare.
În judeţul Alba, turismul s-a dezvoltat destul de mult şi există chiar şi două staţiuni, Arieşeni şi Albac, şi o a treia în pregătire - Horea. Iar numărul de pensiuni se apropie de cel din zona Bran - Moeciu, care este cea mai dezvoltată zonă din ţară din acest punct de vedere. Mai mult decât atât, unele primării din Ţara Moţilor au conceput proiecte de dezvoltare a turismului, care constau în realizarea de noi pârtii de schi pe lângă cele existente, dar şi în concesionarea şi vânzarea de terenuri în scopul realizării de pensiuni şi case de vacanţă.
Cele mai numeroase construcţii noi sunt pensiunile. Însă, aşa cum se întâmplă şi în alte zone, nu poţi face o deosebire clară între acestea şi casele de vacanţă. Alteori, casele de vacanţă - adevărate vile cu două până la patru niveluri - sunt pensiuni cu circuit închis. Atracţiile turistice sunt foarte multe şi oferta este diversă: moţii vor să îşi promoveze intens "brand"-urile care pot aduce o clientelă numeroasă: Avram Iancu şi Horea sunt numai două dintre acestea. Se adaugă şi şase luni de iarnă, lucru inexistent în alte zone ale ţării.
Potenţialul este enorm, dar Ţara Moţilor are nevoie de drumuri bune
În zona Apusenilor, există, în medie, circa 30-40 de pensiuni finalizate sau în curs de finalizare la un număr de zece localităţi (inclusiv în cele de pe valea Arieşului Mic, din zone precum Ţebea, Brad sau Avram Iancu). Luând în calcul şi construcţiile din Vadul Moţilor, rezultă un număr de 3-400 de pensiuni funcţionale şi în execuţie.
În ceea ce priveşte casele de vacanţă, există o medie de 20-25 de asemenea construcţii pe localitate, exceptând Arieşeniul, unde acestea sunt mult mai multe. Astfel, în total, în Ţara Moţilor, există circa 250 de locuinţe de vacanţă împrăştiate în diferite locaţii. Împreună cu Arieşeniul suma ajunge la 600 de case de vacanţă în toată zona Apusenilor. Cum distincţia între pensiune şi casă de vacanţă este destul de greu de făcut din cauza spaţiilor de cazare "la negru", se poate vorbi de circa 1.000 de construcţii care au drept scop vacanţele şi găzduirea de turişti.
Spaţiul pentru dezvoltarea de construcţii este cel puţin de 10 ori mai mare decât cel utilizat în prezent. Preţurile, încă permisive faţă de alte locuri, proiectele de dezvoltare a infrastructurii, promovarea care se doreşte din ce în ce mai intensă vor conduce, cu siguranţă, la o explozie a construcţiilor. Cel puţin pentru următorii 10-15 ani, potenţialul constructiv al zonei va putea fi exploatat din plin.
Realizarea unor asemenea investiţii este, însă, condiţionată de repararea drumurilor. În afară de drumul principal de acces, Drumul Iancului de pe valea Arieşului Mic, care face legătura cu şoseaua Deva-Oradea, necesită o investiţie de zeci de milioane de euro, deoarece necesită o refacere completă de la nivelul de balast. Chiar şi în lipsa căilor de acces bune, oamenii calzi şi ospitalieri din zonă speră într-o dezvoltare puternică a turismului.
