O analiză despre efectul crizei mondiale asupra pieţei metalelor şi îndeosebi asupra oţelului beton, ne-a fost făcută de domnul Paul Tudor, preşedintele Besta Group. Domnul Paul Tudor a fost ales în 2008 vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Ruse, organizaţie care încurajează exportul produselor companiilor româneşti pe piaţa rusească.
Sfârşitul lui 2008 - începutul lui 2009 - "o catastrofă" pentru producători şi distribuitori
Paul Tudor apreciază că situaţia de criză economică mondială a determinat reducerea semnificativă a cererii de produse din oţel şi astfel s-a ajuns la nivelul în care "operatorii de pe piaţa oţelului se confruntă cu probleme grave: scăderea preţurilor, lipsa de lichidităţi, dificultăţi de creditare, falimente în rândul retailerilor şi al micilor companii de construcţii". Datorită factorilor enumeraţi, perioada cuprinsă între ultimul trimestru din 2008 şi prima parte a lui 2009 a fost "catastrofală" pentru producătorii şi comercianţii de oţel. Numai în primele două luni ale anului, cererea de oţel beton venită din partea constructorilor s-a diminuat cu 45%, iar pentru martie, lună propice lucrărilor de construcţii, se estimează o scădere de peste 50%, precizează domnul Tudor. Domnia sa consideră că această stare se datorează şi lipsei de investiţii în cele mai multe proiecte imobiliare, în timp ce construcţiile civile şi industriale stag-nează sau avansează într-un ritm mai lent.
România - statul cu cea mai mare scădere a producţiei de oţel
La nivel mondial, în primul trimestru al acestui an se estimează o scădere a producţiei de oţel cu aproape 25% faţă de perioada similară a anului 2008. În luna ianuarie din 2009, UE şi ţările CIS (n.r. - Comunitatea Statelor Independente) au anunţat scăderi record de 46-47% a producţiei de oţel, iar America de Nord a avut o scădere de peste 51%, ne informează domnul Tudor, adăugând cu părere de rău că România, cu o scădere drastică de 63,5% "se poziţionează pe primul loc în acest top".
Ar putea urma creşteri de preţ la oţelul laminat pe fondul scăderii stocurilor
În ceea ce priveşte lichidarea stocurilor de oţel acumulate la nivel global în 2008, domnul Tudor estimează că această operaţiune se va încheia în martie-aprilie 2009 şi este foarte posibil ca în următoarea perioadă să se înregistreze creşteri ale preţurilor la oţelul laminat. Domnia sa preconizează că, pe fondul devalorizării monedelor naţionale din marile ţări producătoare de oţel (precum Rusia, Ucraina, Turcia), vom asista la "o revigorare venită din partea service-center-urilor şi a consumatorilor finali, care vor găsi o oportunitate pentru a-şi reînnoi stocurile". Marii producători nu vor lucra totuşi la capacitatea maximă, dar îşi vor reajusta preţurile în funcţie de cotaţiile dolarului, ca şi distribuitorii, fiind preocupaţi "să îşi asigure lichidităţile necesare depăşirii crizei, dar şi pentru a specula momentele de oportunitate specifice unei pieţe fluctuante, în care creditele se obţin la dobânzi ridicate". Marii exportatori vor fi nevoiţi să îşi reorienteze ariile geografice. În paralel, încetinirea ritmului de creştere globală va determina o scădere cu 30-60% şi a cotaţiilor pentru metalele neferoase (aluminiu, cupru, nichel, plumb, cositor, zinc), consideră domnul Tudor.
Piaţa oţelului beton din România este una "atipică"
Paul Tudor precizează şi că preţurile la oţel au scăzut cu peste 66% faţă de maximul atins în iulie 2008, Româ-nia fiind şi în acel context "atipică", deoarece "în timp ce pieţele vecine începeau să scadă, piaţa locală a mai avut un moment de creştere timp de o lună datorită lucrărilor mari din construcţii şi investiţiilor în infrastructură, la acel moment sectorul construcţiilor având un aport de 2,2% la creşterea economică, cu un ritm de dezvoltare de peste 30%".
Scăderea preţului la oţel beton duce la conflicte între producători şi constructori
Pe plan mondial, scăderea cotaţiilor petrolului, urmată de cea a oţelului au condus la scăderi şi la oţel beton şi, implicit, la apariţia unor noi conflicte economice între producătorii de oţel şi constructorii industriali, consideră domnul Tudor. "Dacă în prima jumătate a anului 2008, preţul produselor din oţel a cunoscut o creştere nemaiîntâlnită până în prezent, ajungând practic la sfârşitul primului semestru la o cotaţie dublă faţă de începutul anului trecut, scăderea preţului materiilor prime (fierul vechi, cocsul, feroaliajele) şi al costurilor energetice, au avut o influenţă directă în costurile de producţie". În plus, fluctuaţia preţurilor şi lipsa lichidităţilor au condus "la o inversare a tendinţei, în favoarea cumpărătorului", consideră preşedintele Besta Group.
Strategia în faţa crizei: optimizarea costurilor şi obţinerea de lichidităţi
Strategia Besta pentru depăşirea crizei a rezultat după efectuarea multor analize şi constă în optimizarea costurilor interne şi obţinerea de lichidităţi, relatează domnul Tudor. Domnia sa este de părere că, dacă la începutul crizei grupul avea lichidităţi importante, în urma unor tranzacţii nefavorabile în comercializarea produselor de oţel, s-au operat schimbări în managementul companiei, iar afacerile au fost "regândite din mers". În acest moment "avem propuneri de preluare a unor firme cu probleme cauzate de lipsa lichidităţilor", completează aceeaşi sursă.
Domnul Tudor consideră că este oportună şi intervenţia statului pentru sprijinirea economiei: "Guvernul ar trebui să menţină sau chiar să reducă fiscalitatea, să urgenteze returnarea TVA, acolo unde este cazul şi să acorde stimulente ce ar putea să pună din nou în mişcare economia românească."
S-a impus amânarea unor proiecte importante datorită crizei
În privinţa activităţii în sectorul imobiliar a companiei pe care conduce, domnul Tudor precizează că dacă acum un an dezvolta în continuare proiectele imobiliare (în a doua jumătate din 2008 finalizând primul complex rezidenţial de vile în zona Lacului Buftea, în apropierea Clubului Sportiv Besta), datorită crizei imobiliare vor fi amânate alte două programe de locuinţe în aceeaşi zonă, în care au fost deja achiziţionate terenurile. Domnia sa completează că la începutul aces-tui an a fost finalizată hala industrială din cadrul complexului Besta de la Buftea-Săbăreni, pe DN7, dar concomitent a fost necesară amânarea altor proiecte importante pentru dezvoltarea grupului, printre care se numără construcţia unei clădiri de birouri cu 15 etaje, în Capitală, în zona Plazza România, investiţie de 10 milioane de euro, dar şi proiectul care viza realizarea unui complex turistic pe valea Prahovei, o investiţie de peste 100 milioane de euro, conchide domnul Tudor.
