Piaţa construcţiei de pensiuni în zone montane rurale s-a dezvoltat remarcabil în ultimul an. Şi numărul turiştilor găzduiţi în aceste pensiuni a crescut, odată cu apetitul oamenilor de a-şi petrece vacanţa în zone montane pitoreşti.
Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), ne-a declarat că Braşovul, în special Bran - Moeciu, se află pe primul loc în topul zonelor cu cele mai multe pensiuni rurale. Domnia sa ne-a precizat că în judeţ sunt peste 500 de pensiuni.
Cele mai căutate localităţi sunt Bran, Moeciu, dar şi Râşnov, Prejmer şi Cristian. În zona Bran - Moeciu nu mai sunt demult loturi pentru construcţia de pensiuni la şosea, iar terenurile s-au scumpit semnificativ. În aceste localităţi, ritmul construcţiei de spaţii de cazare este în continuă creştere. În ultimul an, au apărut multe pensiuni de 20 - 40 de camere, de 4 şi 5 margarete, dar şi un hotel.
Reprezentantul ANAT ne-a mai spus că Bran - Moeciu este destinaţia nr.1 pentru bucureşteni. Zona mai este vizitată de ploieşteni şi braşoveni, dar şi de turişti din alte regiuni din sudul Româ-niei. Pensiunile mici de 5 - 10 camere nu lucrează cu agenţiile de turism şi se descurcă pe cont propriu. Din punct de vedere arhitectural, multe pensiuni construite de localnici sunt un kitch.
Traian Bădulescu a adăugat: "Zona este apreciată pentru că este liniştită, se poate schia, are peisaje deosebite şi este aproape de Bucureşti. Cu siguranţă că poziţia geografică a acestor localităţi a fost favorizantă pentru dezvoltarea lor".
Maramureşul geme de turişti străini şi pensiuni
Pe locul II în topul dezvoltării de pensiuni rurale montane este Maramureşul. Numărul de pensiuni din judeţ a depăşit demult suma de 350 şi construcţia continuă. Domnul Bădulescu ne-a declarat că cea mai mare parte a turiştilor din zonă sunt străini, care vor să experimenteze viaţa la ţară.
Maramureşul a păstrat foarte mult din vechile tradiţii, iar pensiunile au în marea lor majoritate o arhitectură rustică. Potrivit oficialului ANAT, străinii nu caută confort sau lux. Ei vor doar curăţenie, baie în cameră, încălzire şi look rustic, ca să experimenteze din plin viaţa la ţară. Românii nu prea apreciază aceste lucruri şi caută confortul, luxul şi zone cu posibilităţi de relaxare şi distracţie.
Astfel, în Maramureş, cele mai multe pensiuni apar în Botiza şi Poienile Izdei (zona istorică a regiunii), dar există, în ultima perioadă, un interes sporit şi pentru Săpânţa. Alte zone, care au atras asemenea investiţii abia în ultimii doi ani, sunt Ţara Lăpuşului, Ţara Codrului şi Ţara Chiuarului.
Bucovina se dezvoltă, de câţiva ani, din punct de vedere al construcţiei de pensiuni rurale în special în zona mănăs-tirilor, ne-a mai declarat Traian Bădules-cu. În zonă sunt între 100 şi 200 astfel de construcţii, apreciază domnia sa.
Cele mai căutate localităţi sunt Câmpulung Moldovenesc înspre Suceava, Gura Humorului, Sadova, Putna, Moldoviţa şi Suceviţa. Astfel, Bucovina a ajuns pe locul III în topul preferinţelor turiştilor şi îşi intensifică ritmul de construire a noilor spaţii de cazare.
Potrivit reprezentantului ANAT, ca şi Maramureşul, regiunea Bucovinei este vizitată în special de turişti străini, care apreciază arhitectura cu specific rural, păstrarea tradiţiilor, dar şi peisajul deosebit. Zona este vizitată şi de ceva mai mulţi români.
Domnul Bădulescu a adăugat: "Străinii vin în special din ţări ale Europei Occidentale, precum Franţa, Germania, Olanda, Anglia. Au început să vină şi din Italia şi Spania, dar şi din SUA, Canada şi Japonia datorită unor programe speciale de promovare a zonelor Maramureş şi Bucovina".
Turiştii români care preferă Bucovina sunt cei din Iaşi, Bacău şi Suceava, dar şi cei din Cluj şi Baia Mare. Aceştia din urmă practică turismul de week-end în Maramureş, care este mult mai aproape de oraşele în care locuiesc. Traian Bădulescu este foarte optimist cu privire la dezvoltarea acestor trei regiuni cele mai apreciate de turişti. Numărul vizitatorilor este în continuă creştere şi a sporit şi calitatea serviciilor, dar şi cea a noilor pensiuni construite. Românii sunt mult mai pretenţioşi ca străinii în ceea ce priveşte turismul rural. Vor confort şi relaxare, nu fac concesii la calitatea serviciilor, pe când străinii vor pur şi simplu să experimenteze viaţa la ţară şi tradiţiile din zonele noastre montane. Ei se mulţumesc cu condiţii decente de cazare.
Apuseniul - vedeta destinaţiilor emergente ale anului 2007
Cea mai plăcută surpriză după ascensiunea îndepărtatului Maramureş în topul preferinţelor turiştilor, este zona munţilor Apuseni. Traian Bădulescu apreciază că programele de promovare derulate anul trecut au readus această zonă uitată în atenţia turiştilor amatori de ţinuturi montane. Astfel Apuseniul (Ţara Moţilor) a ajuns pe primul loc în topul destinaţiilor turistice emergente şi nu-şi va pierde această poziţie nici în acest an, ne-a mai spus domnia sa.
Potrivit ANAT, zona este abia la începutul construcţiei de pensiuni, au apărut şi case de vacanţă, iar autorităţile fac multe eforturi în promovarea turismului montan. De succes a fost Festivalul de la Albac de anul trecut, care a impulsionat mult construcţiile din zonă. Problema infrastructurii de slabă calitate nu a fost, încă, rezolvată, dar au fost demarate, în acest an, primele proiecte serioase în acest sens.
Se revitalizează şi turismul din nordul Olteniei
Zona cu mănăstirile şi staţiunile din nordul Olteniei s-a mai revitalizat în ultimul an, apreciază Traian Bădulescu. Cele mai căutate zone sunt Călimăneşti - Căciulata, Olăneşti, Govora şi Horezul. "Chiar dacă nu strălucesc, aceste localităţi promit o dezvoltare frumoasă în următorii ani. Există ceva pensiuni ridicate în ultima vreme, dar boom-ul va veni în următorii ani, pe parcurs ce va creşte şi interesul turiştilor pentru această zonă odată foarte vizitată", apreciază oficialul ANAT.
Perspective bune şi pentru Caraş-Severin şi Banat
O altă zonă emergentă şi puţin valorificată este Caraş-Severinul cu zona Orşova şi cea din jurul staţiunii Băile Herculane, dar şi Banatul, care are oraşe bijuterii bine conservate şi îngrijite, cu un patrimoniu arhitectural de excepţie. Banatul de abia acum devine interesant pentru pensiuni, iar Herculane încă nu a atras un flux suficient de mare de turişti.
Alte zone cu potenţial neexploatat pe partea de turism rural sunt Buzău cu zona Sărata Monteoru şi Vrancea. Traian Bădulescu ne-a mai declarat: "În România, spre deosebire de alte state europene, nu există deloc valorificat turismul rural etnic. Mă refer la satele lipoveneşti din lunca şi Delta Dunării, dar şi la satele turceşti, tătăreşti şi ungureşti. Nici în zona saşilor nu sunt valorificate vechile case, care pot fi renovate şi transformate în pensiuni".
Conducerea ANAT susţine că din cele circa 6.000 - 7.000 de pensiuni rurale existente în ţara noastră, cel puţin 4.000 se află în zone montane şi de deal. Numai vilele cu spaţii de cazare din staţiuni sunt în jur de 1.000.
În Maramureş şi Bucovina, noile pensiuni sunt construite de localnici. În zona Bran - Moeciu, domină investitorii bucureşteni şi braşoveni. În Apuseni, tot localnicii sunt cei care construiesc pensiuni, dar există şi ceva clujeni. De asemenea, din ce în ce mai multe vedete şi cunoscuţi oameni de afaceri îşi ridică pensiuni în zone pitoreşti. Turismul rural montan ajunge din ce în ce mai apreciat, iar condiţiile din noile pensiuni sunt din ce în ce mai rafinate.
Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al ANAT, susţine că existenţa autostrăzilor Bucureşti - Braşov şi Braşov- Borş va tripla numărul de turişti în Maramureş şi Bucovina, nemaivorbind de Valea Prahovei şi zona Bran - Moeciu.
Valea Prahovei este deja saturată de turişti, majoritatea vizitatorilor având case de vacanţă în zonă. Din acest motiv, nici numărul de pensiuni nu este impresionant. Cei care preferă Valea Prahovei caută cazare de lux.
