PRIMĂRIA BRAŞOV:"Smart City este un sistem al sistemelor, care operează în mod integrat"
Smart City / 10 septembrie 2018
În viziunea Primăriei Braşov, adoptarea conceptului de "Smart City" reprezintă o strategie de dezvoltare urbană, sprijinită în mare parte de mijloace tehnologice (infrastructură de comunicaţii, aplicaţii software, dispozitive mobile etc). Această strategie trebuie adoptată în contextul unui ecosistem, de un parteneriat ce cuprinde cetăţeni, mediul de afaceri, organizaţii, autorităţi publice, care trebuie să împărtăşească o viziune comună, pornind de la nevoile comunităţii şi participarea activă a acesteia, ne-au transmis reprezentanţii municipalităţii. "Smart City" poate fi pus în practică în urma dezvoltării infrastructurii tehnice şi prin înglobarea unor sisteme individuale, deja implementate, consideră aceştia, adăugând: "«Smart City» este un oraş care foloseşte instrumentele societăţii informaţionale pentru a oferi servicii comunitare la standarde superioare, spre beneficiul locuitorilor săi - un «sistem al sistemelor», care operează în mod integrat". Proiectele implementate la nivelul municipalităţii braşovene sunt integrate şi interoperabile, într-o continuă dezvoltare, ne-au precizat sursele citate.
Conform acestora, managementul modern al serviciilor de utilitate publică (e-guvernare, transport public local, iluminat public, energie, gestiunea teritoriului) a fost realizat prin:
- Strategie de dezvoltare durabilă;
- Plan de mobilitate urbană durabilă;
- Strategie Integrată de dezvoltare urbană, cu un portofoliu larg de proiecte smart (smart parking, city card, traffic management, public safety etc.);
- Proiecte integrate de modernizare infrastructură:
-- Iluminat inteligent: sistem de telegestiune, management reţea de iluminat;
-- Reţea municipală WiFi;
-- Sistem de transport în comun inteligent: eticketing, management flota;
-- Siguranţă publică: supraveghere video în municipiu şi unităţi de învăţământ;
-- Dispecerat tehnic integrat;
-- Sistem informatic geografic.
- Servicii e-Administraţie:
-- Portal de servicii electronice;
-- Platforma e-learning;
-- Platforma CiRM (CiRM presupune acces rapid, consecvent şi lipsit de impedimente la serviciile şi informaţiile guvernamentale, prin intermediul canalului de comunicare preferat de cetăţean);
-- Platformă dispecerizare solicitări;
-- Platformă mobilă de servicii electronice (aplicaţie mobilă de raportare incidente pe domeniul respectiv, în urma implementării de proiecte finanţate cu fonduri europene, după cum urmează:
- Proiectul "Primăria Braşov la un click distanţă!" - implementat în perioada 04.08.2009 - 04.08.2011;
- Proiectul "Dispecerat Tehnic Integrat la nivelul Municipiului Braşov - servicii electronice geospaţiale" - implementat în perioada 26.03.2011 - 25.11.2012;
- Proiectul "Dezvoltare locală prin educaţie flexibilă: Implementarea unei platforme e-Learning la nivelul Primăriei Municipiului Braşov" - implementat în perioada 09.04.2012 - 09.04.2014;
- Proiectul "Modernizarea integrată a sistemelor de iluminat public şi creşterea siguranţei publice din Municipiul Braşov" - implementat în perioada 21.06.2013 - 20.10.2015;
- Proiectul "Managementul informatizat al sistemului de transport în comun în Municipiul Braşov" - implementat în perioada 02.04.2013 - 31.12. 2015;
- Proiect "i-Locate ("Indoor / Outdoor Location and Asset Management Through open Geodata")"- implementat în perioada 01.01.2014 - 31.12. 2016.
Obiectivele viitoare pentru Smart city Braşov - Sisteme inteligente pentru managementul infrastructurii domeniului public al Municipiului Braşov sunt:
- Sistem de management al incidenţelor şi intervenţiilor pentru situaţii de urgenţă, cu integrare în Dispeceratul Primăriei;
- Dezvoltarea de noi servicii electronice pentru aplicaţia mobilă MyBrasovcity;
- Achiziţia de mijloace de transport moderne;
- Sistem centralizat de monitorizare şi management al traficului (sistem de control, monitorizare şi fluidizare trafic, sistem CCTV pentru monitorizare trafic, sistem UTC adaptiv, sistem monitorizare prin senzori, sistem de prioritate pentru transportul în comun, amenajare centru);
- Amenajarea de noi staţii pentru transportul public;
- Infrastructură integrată pentru trafic pietonal şi ciclism cu facilităţi complementare, prin realizarea de benzi dedicate transportului public sau prin realizarea a două trasee de piste de biciclete;
- Construirea de pasaje supraterane pentru biciclete şi pietoni (parte a traseelor de piste de biciclete şi alei pietonale);
- Realizarea unei facilităţi de tip park&ride;
- Extindere sistem e-Ticketing transport public;
- Extindere sistem telegestiune sistem iluminat public.
Pentru anul 2018, Primăria Braşov are în vedere efectuarea următoarelor studii de fezabilitate pe proiecte POR, în vederea pregătirii şi implementării de proiecte de tip smart:
- Centru de Monitorizare Management al traficului în Municipiul Braşov;
- Extindere Sistem de Management Informatizat al Sistemului de Transport în Comun;
- Extindere sistem de telegestiune şi modernizare Sistem de Iluminat Public în Municipiul Braşov cu finanţare din Bugetul local.
Bugetul alocat pentru studiile de fezabilitate menţionate mai sus, în anul 2018, este de 460.000 lei, potrivit reprezentanţilor autorităţii locale.
Aceştia ne-au precizat că bugetul general al Municipiului Braşov este de circa 793,83 milioane lei. Pentru renovarea clădirilor municipale şi a şcolilor, utilizând tehnologii de construcţii inteligente, sunt alocaţi 2,06 milioane de lei.
Fondurile de la UE alocate proiectelor pe Axa 4 POR ajung la 47,12 milioane de euro.
La capitolul investiţii, sursele citate ne-au spus că pentru întocmirea studiului de fezabilitate aferent lucrărilor de la Spitalul Regional au fost alocate 1,5 milioane lei. Aceeaşi sumă este destinată realizării SF pentru Sala polivalentă cu 15.000 de locuri.
Finalizarea Centrului de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri presupune o valoare totală de investiţii de aproximativ 71 de milioane de lei.
Obiectivele prioritare ale Primăriei Braşov sunt:
- Construirea pasajului rutier pentru accesul către cartierul Tractorul-Coresi;
- Amenajarea străzilor din Cartierul Tractorul;
- Construirea Complexului Multifuncţional - Sală Polivalentă;
- Construirea grădiniţei în Cartierul Tractorul - Coresi;
- Construirea Sălilor de sport;
- Reparaţia capitală a Sălii de Sport de la Şcoala Profesională Germană KRONSTADT;
- Lărgirea str.13 Decembrie (tronson pasaj C.F. - str. H.Coandă);
- Reparaţii capitale la Cinematograful Modern;
- Reabilitarea imobilului din str. Mureşenilor nr.7 (Cinematograf Popular);
- Reabilitarea imobilului din str. Lungă nr.1 (Cinematograf Astra);
- Reabilitarea şi refuncţionalizarea imobilului Michael Weiss nr. 22.
Strategia Primăriei Braşov pentru atragerea fondurilor europene până în 2020
În cadrul Primăriei Braşov există un compartiment special pentru atragerea şi implementarea de proiecte cu finanţare extrabugetară, ne-au transmis reprezentanţii municipalităţii, adăugând: "După cum ştiţi, principala condiţie pentru atragerea de finanţări europene este existenţa unei strategii de dezvoltare aprobate, apoi existenţa unor proiecte şi studii de fezabilitate pe baza cărora să se poată aplica pe linii de finanţare, odată ce acestea sunt deschise.
Aceasta a fost şi strategia aplicată în perioada de finanţare anterioară, iar Braşovul a fost unul dintre municipiile cu rata de absorbţie cea mai mare din ţară".
Autoritatea locală a elaborat şi aprobat Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov 2030, una dintre primele strategii de dezvoltare cu caracter integrat din România.
Domeniile prioritare de investiţii sunt educaţia, sănătatea şi infrastructura.
Braşovul este pionier în domeniul învăţământului profesional dual, astfel că, de la an la an, creşte numărul elevilor care beneficiază de acest sistem educaţional, subliniază cursele citate. La acesta se adaugă facultăţile cu profil tehnic din cadrul Universităţii Transilvania Braşov. Sursele citate ne-au explicat: "Având în vedere cererea existentă pe piaţa muncii, municipalitatea, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi cu agenţii economici, urmează să dezvolte domeniile de pregătire profesională în aceste sisteme, după care Primăria Municipiului Braşov va asigura finanţarea necesară pentru crearea condiţiilor optime de pregătire. La aceasta se adaugă un parteneriat strategic cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi cu Universitatea Transilvania, pentru adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii.
Totodată, municipalitatea încearcă să găsească soluţii de extindere a capacităţii din creşe şi grădiniţe, având în vedere că în ultimii ani dezvoltările imobiliare au crescut vertiginos. În acest sens, municipalitatea a solicitat dezvoltatorilor imobiliari cedarea unor terenuri în interiorul noilor cartiere, care sunt proprietate privată, pentru construcţia de creşe şi grădiniţe private, ce urmează să fie funcţionale în sistemul public de stat, fiind deci finanţate din bugetul municipiului".
Reprezentanţii municipalităţii: "Nu neapărat corupţia a rămas o mare problemă în administraţie, cât frica de a nu fi acuzat de corupţie sau de abuz"
Printre problemele legislative pe care le întâmpină primăria se află:
- Legislaţia licitaţiilor publice, inclusiv a elaborării caietelor de sarcini. Există o multitudine de piedici în stabilirea unor criterii particulare privind lucrările, în stabilirea unor reguli de acces la licitaţii (de exemplu, în cazul firmelor care au ca scop blocarea unor licitaţii, nu pot fi impuse criterii de excludere, nici dacă istoricul acestor firme este clar), în alegerea câştigătorului pe alt principiu decât "preţul cel mai mic" (care nu înseamnă şi calitatea cea mai bună, în lipsa posibilităţii de impunere a unor criterii obiective şi specifice pentru lucrare), ne-au explicat reprezentanţii autorităţii.
- Legislaţia incompletă în privinţa unor competenţe ale unor instituţii sau servicii (de exemplu, Poliţia Muncipală nu este subordonată Municipalităţii în niciun fel, iar Poliţia Locală nu are suficiente competenţe) duc la o acţiune ineficientă a respectivelor instituţii sau servicii. Un alt exemplu ar fi gara din Braşov, care arată jalnic, dar în care Primăria nu poate interveni în niciun fel, pentru a rezolva direct situaţia, sau a obliga administratorii să regleze situaţia, deşi deficitul de imagine principal este nu al CFR, ci al Braşovului, evidenţiază sursele citate. Acestea arată că şi intercalarea/suprapunerea de competenţe pe anumite domenii între instituţii le face pe acestea ineficiente în acţiune.
- Implementarea principiului autonomiei locale a rămas doar la nivel declarativ, indiferent de guvernul care a discutat despre această problemă.
- Stabilirea prin lege şi pe criterii arbitrare a unor organigrame care nu acoperă necesarul efectiv de intervenţie (de exemplu, necesarul de poliţişti sau de taxiuri la mia de locuitori) este o altă problemă a Braşovului.
- Alte obstacole care stau în calea dezvoltării oraşului sunt dificultatea de a sancţiona şi eventual concedia anumiţi funcţionari publici, care nu sunt eficienţi şi dificultatea de a-i motiva, din punct de vedere financiar, pe cei care se implică mai mult şi muncesc mai mult. De asemenea, este dificilă recrutarea de specialişti cu adevărat valoroşi, având în vedere că salariile pentru funcţii şi responsabilităţi similare sunt încă mai mici în mediul public decât în cel privat.
- Birocraţia excesivă, combinată cu un control excesiv, în litera şi nu în spiritul legii, din partea unor instituţii de control (în special Curtea de Conturi), determină o fugă de responsabilitate a funcţionarilor publici, ne-au mai spus reprezentanţii primăriei, arătând: "Nu neapărat corupţia a rămas o mare problemă în administraţie, cât frica de a nu fi acuzat de corupţie sau de abuz. Din acest motiv, funcţionarii renunţă foarte repede să aibă iniţiative şi să rezolve mai repede şi, poate, pe căi mai scurte (dar nu neapărat ilegale) anumite proceduri care altfel ar întârzia extrem de mult luarea unor decizii sau înlăturarea unor situaţii neplăcute. Funcţionarii din aparatul administrativ din România preferă de cele mai multe ori să se acopere de hârtii şi să nu depună decât efortul minim prevăzut în atribuţii, decât să rişte o reclamaţie şi un proces, cu atât mai mult cu cât legislaţia este în continuare foarte interpretabilă, iar riscul nu este, încă, remunerat corect".
În opinia surselor citate, toate aceste probleme pot fi remediate prin modificări legislative, pe care municipalităţile le-au iniţiat în diferite forme şi pe diferite căi, însă adesea fără rezultatul scontat, indiferent dacă actul normativ a fost sau nu în cele din urmă aprobat.
Proiecte de infrastructură aflate în execuţie:
- Reparaţii capitale Pasaj B-dul Griviţei (Pod Fârtec);
- Dezvoltare Zona Economică Braşov Nord - Centru de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri;
__________________________
Proiecte de investiţii ce vor fi demarate în acest an:
- Construire Complex Multifuncţional - Sala Polivalentă;
- Construire Spital Clinic Braşov;
- Construire şcoală Cartier Tractorul-Coresi;
- Reamenajare intersecţii str. Calea Bucureşti - str. Toamnei - str. Zizinului;
- Reamenajare intersecţii str. Lungă - str. Stadionului.