Patrimoniul arhitectural din Romania se afla intr-o continua degradare iar in calea solutionarii acestei situatii stau problema finantarii, neclaritatea actelor de proprietate, birocratia si lipsa constientizarii importantei unor astfel de proiecte.
In cadrul dezbaterii "Banii pentru reabilitari" organizata de asociatia Rhabillage ieri, 31 octombrie, la Bucuresti, reprezentantii Uniunii Arhitectilor din Romania si ai ONG-urilor de profil au dezbatut problemele intampinate in implementarea proiectelor de reabilitare.
70% dintre monumente se afla intr-o stare necunoscuta
Pentru a crea o strategie de interventie in primul rand trebuie sa cunosti care este situatia actuala a monumentelor. Potrivit datelor prezentate in Strategia Ministerului Culturii pentru perioada 2014-2020 starea a 70% dintre monumente este necunoscuta. Dintre celelalte monumente 8,5% se afla in stare de colaps si precolaps. In judetul Gorj s-a constatat chiar ca 8,5% dintre monumente au disparut de pe lista, a precizat Adrian Balteanu, coordonator programe culturale in cadrul Uniunii Arhitectilor din Romania.
35% din monumente au proprietar necunoscut
O alta problema care se pune este cea a proprietatii. Pentru a obtine finantare pentru reablilitarea unui monument toate actele de proprietate trebuie sa fie clare. In multe cazuri insa proprietarul este necunoscut, ca sa nu mai vorbim despre proprietatile aflate in litigiu.
"35% din monumente au un proprietar necunoscut din perspectiva Institutului National al Patrimoniului.", a precizat Adrian Balteanu.
Solutia ar trebui sa vina din partea Institutul National al Patrimoniului, care impreuna cu Oficiul de Cadastru si cu primariile, ar putea realiza un cadastru al monumentelor.
Monumentele categoria B trec in cont de umbra?
Fondurile pentru reabilitare sunt putine si vizeaza in principal monumentele de categorie A.
In perioada 2007-2012 s-au efectuat 86 de receptii finale la lucrari de restaurare realizate prin Programul National de Restaurare. Acesta se ocupa in mare parte de monumentele de categoria A, iar pe viitor ar putea avea in vedere doar aceste monumente. In Strategia Ministerului Culturii pentru perioada 2014-2020 exista propuneri ca programul sa finanteze exclusiv monumentele categoria A.
Totusi monumentele categoria B aflate in mediul rural au sansa de a fi finantate prin Programul National de Dezvoltare Rurala, fonduri care vin prin intermediul Ministerului Agriculturii, pentru cele din orase sunt putine solutii.
Surse de finantare
Cea mai cunoscuta sursa de finantare pentru proiectele de reabilitare este Programul Operational Regional 2007-2012. Exista toate premisele ca lucrarile vor continua si in perioada 2014-2020.
Alte fonduri externe pentru proiecte culturale pot fi atrase prin UNESCO, Mecanismul Financiar Norvegian sau Ambasada Americii. In curand vor putea fi depuse proiecte direct la Bruxelles si pentru programul "Europa Creativa", a precizat Gabriela Baciu, project manager Asociatia Operatorilor Culturali.
Pe plan intern Administratia Fondului Cultural National este principalul finantator de proiecte culturale din Romania.
Totodata Ministerul Culturii finanteaza anumite proiecte si a acordat co-finantare pentru proiectele finantate prin programul Cultura 2006.
Programele de finantare mentionate nu vizeaza neaparat proiecte de reabilitare monumente, dar pot fi utilizate indirect in acest scop.
