Prognozele CNP privind creşterea sectorului construcţiilor, contrazise de specialişti

Georgescu, APMCR: "Piaţa construcţiilor nu are cum să crească, ci cel mult va stagna în următorii ani"

Ghizdeanu, Comisia Naţională de Prognoză: "Estimările se bazează pe fondurile europene pe care le vom atrage şi pe creşterea economică anunţată de autorităţi"

Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2017, realizată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) în luna mai, arată că volumul lucrărilor de construcţii va înregistra o creştere cu 1,8% în 2014 faţă de 2013, iar tendinţa pozitivă se va menţine şi în următorii trei ani (+5,3% în 2015, +5,1% în 2016, +5% în 2017).

Această prognoză optimistă nu este împărtăşită şi de specialiştii din domeniul construcţiilor. Astfel, Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România (APMCR) ne-a spus că estimarea este una eronată şi că piaţa construcţiilor nu va înregistra nicio creştere în volum în următorii ani, ci cel mult o stagnare.

"De trei ani, Comisia Naţională de Prognoză realizează numai estimări eronate, singura prognoză corectă din ultimele cinci pe care le-am urmărit fiind cea legată de cursul de schimb valutar. Aşteptăm să vedem care va fi prognoza din toamnă, pentru că aceasta este greşită", ne-a mai spus domnia sa.

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a declarat, de asemenea, că prognozele pentru sectorul construcţiilor sunt mult prea optimiste: "Nici în cel mai bun scenariu, în care vom reuşi să atragem cât mai multe fonduri europene, nu vom atinge creşterile pe care le estimează Comisia Naţională de Prognoză. Dacă ne raportăm la incertitudinile de la nivelul investiţiilor publice, nici nu poate fi vorba de o creştere anuală de 5% a construcţiilor, aşa cum arată datele CNP".

Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză pentru sectorul construcţiilor se fundamentează strict pe granturile care vin de la Uniunea Europeană, pentru dezvoltarea regională, reabilitarea drumurilor, a reţelelor de apă şi canalizare, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care a subliniat: "De asemenea, cred că au fost luate în considerare şi liniile de credit care vor fi deschise la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii sau Banca Mondială. Avem foarte multe investiţii de făcut, dispunem şi de fonduri europene, dar nu avem instituţii care să pună în practică aceste proiecte. Compania Naţională de Investiţii (CNI) şi Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR) trebuie să înceapă investiţiile în infrastructură pentru că ne-am săturat de proiecte «pe hârtie». Prognoza pentru sectorul construcţiilor este optimistă, aşa cum suntem şi noi, cei din mediul de afaceri".

În schimb, Ion Ghizdeanu, preşedintele CNP, ne-a spus că aceste estimări se bazează pe faptul că vom avea o nouă perioadă de accesare a fondurilor europene, în intervalul 2014-2020, corelată cu creşterea economică anunţată de autorităţi. "De asemenea, estimăm că numărul locuinţelor va continua să crească în următorii ani", ne-a mai precizat domnia sa.

În 2014, valoarea la preţuri curente a producţiei în construcţii va fi de 148,7 miliarde lei, conform CNP, şi va creşte anual până la 184,8 miliarde lei în 2017.

Prognoza Comisiei mai arată că lucrările de construcţii noi din 2014 vor fi în scădere cu patru procente faţă de 2013, dar vor urma trei ani de creştere consecutivă, respectiv 5% în 2015, 5,1% în 2016 şi 5,6% în 2017. Aceeaşi tendinţă pozitivă este aşteptată şi în cazul lucrărilor de reparaţii capitale, unde Comisia Naţională de Prognoză susţine că vom avea creşteri în perioada 2014-2017.

În plus, contribuţia sectorului construcţiilor la PIB se va majora de la 8% în 2014 la 8,5% în 2017.

O posibilă explicaţie pentru aceste estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) ar putea fi acel "efect de bază" despre care a vorbit guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ne-a declarat analistul imobiliar Radu Zilişteanu.

Domnia sa ne-a explicat: "Dacă valoarea la care te raportezi este mică, atunci creşterea este mare pe orice piaţă - în acest caz sectorul construcţiilor. De exemplu, dacă notăm piaţa din România cu 10, iar pe cea din Germania cu 100 şi le mărim cu 1, asta înseamnă o creştere de 10% pe piaţa noastră şi de 1% în Germania. Nu prea am încredere în Comisia Naţională de Prognoză, pentru că nu ştiu pe ce se bazează aceste proiecţii ale lor şi nici nu ne-au oferit vreo explicaţie în acest sens".

Analistul mai spune că tendinţele pieţei imobiliare continuă ca în perioada de criză. Dezvoltatorii au o mare problemă pentru că au un stoc foarte mare de unităţi locative nevândute, în opinia lui Radu Zilişteanu, care susţine că un stoc rezonabil de locuinţe ar trebui să nu fie mai mare decât ceea ce se construieşte într-un an: "În acest moment, este un gest sinucigaş să te apuci să dezvolţi proiecte de locuinţe. Această prognoză a CNP privind creşterea sectorului construcţiilor este destul de conservatoare şi nicidecum spectaculoasă. O creştere anuală de 5%, până în 2017, la nivelul producţiei şi lucrărilor de construcţii nu este foarte mare. Totuşi, cred că estimările Comisiei de Prognoză ar putea fi bazate pe atragerea fondurilor europene, dar şi pe prognoza de creştere economică. Majorarea gradului de absorbţie a fondurilor europene va permite creşterea investiţiilor publice, dar şi a celor private".

Ideea că estimările CNP se bazează pe implementarea noilor proiecte pe fonduri europene din perioada 2014-2020 este susţinută şi de Tiberiu Andrioaiei, secretarul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Domnia sa ne-a spus că susţinerea acestor creşteri în sectorul construcţiilor depinde foarte mult şi de decizia politică de a începe un program consistent de investiţii. Domnul Andrioaiei apreciază că sectorul construcţiilor este pe o tendinţă de revenire, dar nu vom mai atinge nivelul de dinainte de criză, chiar dacă estimările sunt optimiste. Reprezentantul PSC susţine că, dacă statul nu porneşte investiţiile mari în infrastructură, investitorii privaţi nu vor fi încurajaţi să fie activi pe piaţa construcţiilor.