Un proiect legislativ isi propune sa introduca ridicarea imediata a autorizatiilor de functionare emise pentru companii sau institutii publice care isi desfasoara activitatea in cladiri cu risc seismic. Interdictia ar urma sa fie valabila pana cand aceste cladiri vor fi consolidate. Deputatul Dan-Cristian Popescu, initiatorul proiectului legislativ, motiveaza necesitatea acestei legi prin faptul ca respectivele cladiri constituie adevarate "capcane", potential fatale, pentru persoanele care le utilizeaza si chiar simplii trecatori.
In Bucuresti au fost identificate 563 de cladiri cu risc seismic (dintre care in jur de 200 in clasa I de risc seismic), incluzand scoli, teatre si cinematografe, care concentreaza un numar mare de utilizatori.
Initiatorul proiectului legislativ mai propune introducerea obligativitatii elaborarii, de catre specialisti, a unor "certificate de seismicitate", eliberate la tranzactionarea cladirilor, dupa modelul certificatului de performanta energetica. In plus, cladirile care prezinta risc seismic major, marcate conventional prin "bulina rosie", ar trebui sa afiseze si un avertisment privind riscurile la care se supun persoanele care le trec pragul, similar cu avertismentele aplicate pe pachetele de tigari.
Nerespectarea legii ar urma sa atraga sanctiuni penale pentru proprietari, nu doar amenzi, deoarece sunt puse in pericol vieti omenesti, subliniaza domnul Popescu.
In vederea extinderii ariei de acoperire a legii si asupra cladirilor de locuit, va fi necesar sprijinul autoritatilor locale pentru persoanele care nu au posibilitatea sa se mute in alte cladiri. Pentru inceput, locatarii trebuie sa fie macar instiintati asupra riscurilor pe care imobilele respective le genereaza, adauga deputatul.
Cladirile inalte ar trebui sa aiba prioritate la consolidare
Cel mai mare risc la cutremure il prezinta in general cladirile inalte si foarte inalte. In jur de 120-130 astfel de cladiri din Bucuresti au fost incadrate in clasa de risc major. Cu toate acestea, foarte putine dintre ele au fost consolidate, atrage atentia prof. dr. Ing. Dan Lungu, din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti.
In opinia sa, ar trebui sa fie prioritizate interventiile pentru aceste cladiri si cele folosite de un numar mare de persoane.
Pe de alta parte, costurile consolidarii cladirilor nu se justifica in toate cazurile. In plus, unele cladiri vechi sunt intr-o stare care nu mai permite consolidarea. Alternativ, o astfel de cladire ar putea fi demolata si refacuta in conformitate cu originalul, sustine inginerul constructor Laurentiu Urse, membru in cadrul Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).
PMB are 6 cladiri de locuinte in curs de consolidare
Primaria Municipiului Bucuresti a consolidat pana acum cateva zeci de cladiri de locuinte. Pentru alte 6 cladiri de locuinte multifamiliale lucrarile sunt in curs. Cea mai mare dificultate cu care se confrunta Primaria in acest demers este refuzul unora dintre proprietari de a intra in programul de consolidari, afirma Bogdan Sosoaca, director executiv al directiei de investitii din cadrul PMB.
Probleme apar inclusiv dupa exprimarea consimtamantului proprietarilor. Unii dintre acestia refuza sa permita ulterior accesul constructorului in apartamente. In aceasta situatie, Primaria poate aplica amenzi, insa au fost cazuri in care unii proprietari au contestat amenda in instanta, fapt ce a generat intre timp blocarea lucrarilor, cu toate costurile aferente. Amenda se aplica astfel mult prea tarziu, argumenteaza domnul Sosoaca.
Antreprenorii sustin proiectul legislativ
Asociatia Comerciantilor din Centrul Istoric (n.r. al Bucurestiului) si-a exprimat sustinerea fata de proiectul legislativ deoarece ar responsabiliza atat autoritatile, cat si proprietarii de cladiri, cu conditia sa ofere termene clare pentru aplicare, afirma Mugur Mihaescu, vicepresedintele Asociatiei.
Pana acum, investitiile in cladirile din Centrul Istoric al Capitalei au fost realizate la initiativa antreprenorilor si in absenta unui cadru legislativ si a unei finantari publice care sa sustina acest demers. Adesea, interventiile de consolidare a cladirilor sunt franate de limitarile drastice aferente zonelor protejate, interesul pentru latura culturala fiind pus inaintea necesitatii de a proteja ocupantii cladirilor, sustine domnul Mihaescu.
Chiar si asa, in jur de 40 de cladiri (un sfert din cladirile din Centrul Istoric) au fost renovate de chiriasi si proprietari, fara niciun sprijin financiar din partea autoritatilor. Aceasta in contextul in care multe dintre cladiri au fost retrocedate foarte tarziu proprietarilor, timp in care au ajuns intr-o stare deplorabila, potrivit reprezentantului Asociatiei Comerciantilor.
"Vrem ca in 5 ani Centrul Istoric sa devina cel mai mare mall in aer liber", mai spune Mugur Mihaescu.
Ieri a avut loc o dezbaterea publica, alaturi de specialisti si autoritatile locale, pe tema noului proiect legislativ referitor la reducerea riscului seismic. Propunerea ar urma sa fie definitivata in decurs de o luna, potrivit initiatorului.
