Un puţ se execută, de regulă, pentru a asigura apa potabilă şi menajeră în locurile unde nu există un sistem centralizat de furnizare a apei sau pentru cei care doresc să nu depindă de acest sistem, mai ales în cazul celor care au o grădină foarte mare ce trebuie irigată. Costurile la sistemul centralizat de furnizare a apei ar creşte foarte mult dacă apa s-ar folosi pentru irigaţii aşa că soluţia cea mai bună este puţul.
Specialiştii societăţii "Formin" din Timişoara ne-au spus că apa din prima pânză freatică nu intră, în niciun caz, în discuţie pentru consum casnic, a doua pânză este şi ea încă cu impurităţi, de abia a treia pânză freatică este bună pentru consum. Din cauza agriculturii, toate pânzele freatice de suprafaţă din ţară, şi nu numai din ţara noastră, sunt infestate cu nitraţi peste limitele admise.
Înainte de a vă apuca de treabă este necesar să vă hotărâţi la ce veţi utiliza mai mult puţul: la irigat sau la alimentarea casei. Domnul Tătuta Ilie din cadrul societăţii "Ilie Puţuri de Apă" din comuna Corbeanca, judeţul Ilfov ne-a declarat că "pentru alimentarea unei locuinţe este necesară o singură fântână sau un singur puţ iar pentru alimentarea unui ansamblu de locuinţe sunt necesare un număr mai mare de fântâni din care apa să fie preluată de un bazin tampon care este şi o rezervă pentru momentele de consum de vârf. Pentru irigat se poate asigura apa din două sau mai multe straturi freatice, nefiind necesară o apă foarte pură, aici contând în principal debitul".
"Rata de consum zilnic este estimată la aproximativ 0,5 mc/zi, dar această cifră diferă foarte mult de locul unde se găseşte reşedinţa sau de activităţile pe care le desfăşoară zilnic familia respectivă", ne-a declarat domnul Vasile Albulescu, directorul general al societăţii "Formin".
În privinţa puţurilor importantă este puritatea apei precum şi debitul ei. Astfel, "pentru apa menajeră debitul de un litru pe secundă este suficient. Dar dacă vreţi să udaţi şi grădina sau să umpleţi piscina trebuie să vă gândiţi la 2 - 4 l/s. Pentru irigaţii, prin alimentări comune a mai multor straturi freatice, se pot obţine şi 30 l/s dintr-un foraj", a mai declarat domnul Vasile Albulescu.
Mai mulţi factori contribuie la alegerea locului forajului printre care: terenul şi accesibilitatea la locul forajului; respectarea distanţei legale faţă de orice sursă de poluanţi; aşezarea prezentă sau viitoare a locuinţelor sau a altor clădiri.
"Adâncimea aproximativă a puţului trebuie aleasă de la început. Asta pentru a hotărî cu ce instalaţie de foraj va fi efectuată lucrarea, ce fel de acces va fi nevoie în zona forajului, ce suprafaţă de teren va fi afectată pe parcursul execuţiei. Caracteristicile majorităţii forajelor variază, ele diferind prin adâncime, construcţie sau randament. Formaţiunile geologice din zona geografică a ţării unde va fi executat forajul determină, în general, la ce adâncime şi ce soluţii tehnice trebuiesc adoptate la construirea unui anume foraj", ne-a mai declarat domnul Albulescu.
"Cele mai solicitate sunt forajele cu adâncimi cuprinse între 40 şi 80 m, majoritatea persoanelor căutând să evite pânzele 1 şi 2 de apă din cauza contaminării. Însă aceste adâncimi variază în funcţie de zona şi de solul unde va fi executat puţul", ne-a mărturisit domnul Tătuta Ilie.
Dacă aţi stabilit destinaţia puţului (alimentare şi/sau irigare), locul lui în curte şi adâncimea urmează execuţia propriu-zisă care constă în instalarea şi sondajul cu o sapă mai mică pentru depistarea straturilor freatice. În urma depistării straturilor se hotărăşte care strat fratic va fi preluat, după care se forează cu o sapă mai mare, numită "lărgitoare de foraj", până sub acesta după care urmează o altă sapă pentru alezarea găurii de foraj şi tubarea propriu zisă cu ţeavă P.V.C; introducerea mărgăritarului de filtraj între gaura forată şi ţeava de P.V.C; denisiparea prin procedeul aer-lift; pomparea cu pompă sumersibilă pentru determinarea debitului, a enumerat domnul Tătuta principalele etape ale lucrării.
Pentru fântâni şi puţuri societatea "Ilie Puţuri de Apă" utilizează numai ţeavă albastră filetată Valrom, singura autorizată. Aceasta conţine colorant autorizat sanitar şi PVC pur nereciclat.
Durata de execuţie este influenţată foarte mult de tipul de sol. "Zona unde se execută puţul influenţează foarte mult durata de execuţie. În judeţul Ilfov şi în municipiul Bucureşti media este de 12-15 metri pe zi, iar în zonele cu rocă se poate munci o zi întreagă fără niciun metru săpat", ne-a declarat domnul Tătuta.
Costul final al unui puţ este stabilit abia după ce s-a ţinut cont de anumiţi factori: "Pentru a face o astfel de evaluare trebuie să avem în vedere mai mulţi factori care variază în funcţie de construcţia şi exploatarea forajului respectiv, de structura solului, de diametrul de forare, precum şi de tuburile folosite. Un preţ orientativ, ar fi de un minim de 20 euro şi un maxim de 130 de euro, fără TVA", ne-a declarat directorul societăţii timişorene "Formin".
De aceeaşi părere este şi domnul Tătuta care ne-a dat un preţ orientativ pentru judeţul Ilfov, cunoscând structura solului, de 200-250 RON/ml, cu TVA inclus. În acest preţ intră inclusiv ţeava P.V.C. şi toate materialele necesare, puţul fiind livrat la "cheie". La cererea beneficiarului, pentru siguranţa depistării straturilor freatice sau acolo unde sunt straturi mici insesizabile, în timpul forajului societatea colaborează cu o firmă de carotaj electric pentru depistarea straturilor freatice. Carotajul se face pe gaură forată înainte de forare prin introducerea unui electrod în fântână. Aparatul scoate o diagramă în funcţie de care lucrătorii stabilesc poziţia filtrelor.
