Marja de creştere a preţurilor locuinţelor la nivel naţional s-a înjumătăţit în trimestrul al doilea din 2019, faţă de cele trei luni anterioare, în condiţiile în care interesul pentru achiziţii este mai mare decât anul trecut, dar cumpărătorii sunt mai relaxaţi şi nu iau cu uşurinţă decizia de cumpărare, arată un raport de piaţă realizat de Analize Imobiliare, publicat ieri.
Conform raportului, ritmul de creştere a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale a continuat să încetinească în al doilea trimestru din 2019, fapt care se vede mai ales în marile oraşe, în frunte cu Bucureştiul.
Raportul notează: "Comparând statisticile oficiale privind activitatea de tranzacţionare cu datele despre cererea şi oferta de locuinţe din piaţă, poate fi observată o aparentă contradicţie. Astfel, dacă volumul tranzacţiilor imobiliare încheiate la nivel naţional este mai mic decât în perioada similară a anului trecut, cererea pentru proprietăţi rezidenţiale de vânzare este mai ridicată decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce oferta este, dimpotrivă, mai scăzută. Această discrepanţă poate fi explicată prin faptul că între faza de căutare a unei locuinţe şi luarea unei decizii de achiziţie intervine o perioadă mai lungă de aşteptare".
Dorel Niţă, Head of Data Imobiliare.ro, a declarat: "În al doilea trimestru din 2019, cererea de locuinţe (cumpărători care au interacţionat direct cu vânzătorii prin intermediul portalului nostru) a cunoscut o creştere anuală de 14% în cele şase oraşe mari ale ţării. Credem că este o primă reacţie pozitivă a cererii la temperarea creşterii preţurilor. Clienţii sunt mai atenţi la produsul achiziţionat, îşi iau mai mult timp pentru informare şi amână decizia de achiziţie, deşi proiectele aflate aproape de finalizare sunt mai scumpe. Dacă vor să rămână într-un anumit buget, cumpărătorii ar trebui să aleagă proiecte care au ca termen de finalizare anul 2020 sau 2021."
După ce s-a situat la 1,6% în ultimul trimestru din 2018, respectiv la 0,8% în primele trei luni de anul acesta, în al doilea trimestru din 2019 ritmul de creştere a preţurilor cerute pentru proprietăţile rezidenţiale din România s-a înjumătăţit încă o dată, ajungând la 0,38%.
Totodată, raportul notează: "Variaţia anuală a preţurilor s-a situat la +3,5% în trimestrul doi din 2019, în scădere de la +4,6% în cele trei luni anterioare. De menţionat este că nivelul actual al acestui indicator este cel mai scăzut din ultimii patru ani, adică din primul trimestru din 2015, când proprietăţile rezidenţiale erau cu doar 2,7% mai scumpe decât în perioada similară a anului anterior. Spre comparaţie, cea mai mare valoare a acestui indicator, anume +13,4%, a fost atinsă în trimestrul trei din 2016".
De asemenea, datele statistice relevă că tendinţa de temperare a ritmului scumpirilor este mai puternică în Bucureşti. Astfel, dacă în Capitală apartamentele au consemnat o scădere de 0,8% faţă de trimestrul anterior, în restul ţării acestea s-au apreciat cu 1,4%.
Casele şi vilele scoase la vânzare, însă, au cunoscut o scădere mai mare la nivel de Capitală (-1,6%) faţă de restul ţării (-0,6%). Comparativ cu perioada similară a anului trecut, apartamentele sunt mai scumpe cu 2% în Bucureşti, respectiv cu 3,8% în ţară; casele şi vilele, pe de altă parte, sunt cu 2% mai ieftine în Capitală, dar cu 3,5% mai scumpe în rest, mai indică raportul citat.
Cu excepţia Bucureştiului, majoritatea marilor oraşe monitorizate constant de portal au consemnat, pe parcursul trimestrului trecut, creşteri ale preţurilor apartamentelor - chiar dacă acestea nu au fost foarte mari. Cel mai important avans, de 1,7%, a fost cel din Braşov (unde s-a ajuns la o sumă medie cerută de 1.120 de euro pe metru pătrat util), pe următoarele locuri situându-se Timişoara (+1,2%, până la 1.210 euro pe metru pătrat), Iaşi (+0,8%, până la 1.000 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,7%, până la 1.570 de euro pe metru pătrat) şi Constanţa (+0,2%, până la 1.140 de euro pe metru pătrat). În Capitală, pe de altă parte, pretenţiile vânzătorilor au ajuns la o valoare medie de 1.310 euro pe metru pătrat.
În plus, faţă de perioada similară din 2018, volumul actual al cererii este, per ansamblu, cu 14% mai mare, iar tendinţa de creştere poate fi observată în toate marile centre regionale analizate, mai indică realizatorii raportului.
Potrivit acestora, în patru din şase oraşe, avansul anual consemnat de acest indicator a fost de două cifre: cea mai mare diferenţă poate fi observată în Braşov (+25%), urmat de Bucureşti (+16%), Constanţa (+13%), Timişoara (+10%). În Cluj-Napoca şi Iaşi, pe de altă parte, au avut loc creşteri de sub 10%, mai exact +7% şi, respectiv, +6%.
În aceleaşi centre regionale poate fi observat un declin al ofertei faţă de perioada similară din 2018, aceasta fiind cu 7,3% mai mică decât în urmă cu 12 luni. Scăderi din acest punct de vedere au avut loc în cinci din şase oraşe, anume în Iaşi (-10,2%), Bucureşti (-10,1%), Cluj-Napoca (-6,3%), Braşov (-3,9%) respectiv, Timişoara (-3%). Ca şi în ultimele două trimestre, excepţia de la regulă este reprezentată de Constanţa, unde oferta de locuinţe este uşor mai mare decât în urmă cu 12 luni, respectiv cu 0,8%.
În ceea ce priveşte activitatea de tranzacţionare, datele publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) relevă că trimestrul trecut au fost încheiate, pe plan naţional, un număr de 125.474 de vânzări de imobile, cu 8% mai mult faţă de trimestrul anterior, dar în scădere cu 34% faţă de perioada similară din 2018.
În primele şase luni din 2019, numărul tranzacţiilor imobiliare încheiate pe plan naţional s-a cifrat la 241.583, în scădere cu aproape 20% faţă de perioada similară a anului trecut.
