Regiunea Nord Vest vrea să atragă peste patru miliarde de euro din fonduri europene
Finanţare / 08 octombrie 2015
De-a lungul procesului de planificare pentru perioada de programare 2014-2020, potenţialii beneficiari ai Programului Operaţional Regional (POR) au conturat peste 1.800 idei de proiecte, dintre care peste 50 sunt considerate prioritare, ne-au declarat reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest (ADR NV).
Valoarea totală a celor 1.800 de proiecte este cu mult peste posibilităţile reale de finanţare, arată Planul de Dezvoltare al Regiunii (PDR) NV. Finanţarea implementării planului trebuie să se încadreze în alocările sau resursele posibil de accesat de comunităţile şi actorii cheie din regiune, presupunând că principala sursă de finanţare vor fi Fondurile Structurale Europene şi de Investiţii (FESI), arată sursa citată. Estimarea din PDR indică o valoare totală de 5,8 miliarde de euro pentru investiţiile care pot accesa banii comunitari, din care 4,2 miliarde euro reprezintă contribuţia UE şi restul - contrapartida publică naţională şi locală.
Priorităţile definite în PDR NE sunt creşterea competitivităţii economice a regiunii şi stimularea cercetării şi inovării, creşterea accesibilităţii regiunii, a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi a informaţiilor, creşterea calităţii vieţii în regiune şi protecţia mediului, utilizarea eficientă a resurselor şi reducerea emisiilor poluante.
Printre cele 50 de proiecte prioritare se numără stimularea procesului de dezvoltare urbană la nivelul municipiului Oradea (75 milioane de euro prin POR), construirea, extinderea şi modernizarea terminalelor de pasageri şi terminal cargo la Aeroportul Oradea (53 milioane euro prin Programul Operaţional Infrastructura Mare - POIM), extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa Năsăud (144 milioane de euro prin POIM), realizarea variantei ocolitoare Bistriţa Sud (175 milioane de euro prin POIM), Cluj Innovation City (200 milioane de euro), extinderea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Baia Mare (115 milioane de euro prin POIM) şi drumul expres Baia Mare - Satu Mare - Vaja (200 milioane de euro prin POIM).
"Traseul regional Transilvania de Nord" - proiect strategic
Reprezentanţii ADR NV ne-au spus că proiectul "Traseul regional Transilvania de Nord" este strategic pentru regiune şi vizează investiţii în infrastructura de drumuri judeţene din regiune. În funcţie de fondurile existente, investiţiile de pe acest traseu vor putea fi realizate parţial sau integral din fondurile POR 2014-2020.
Traseul strategic regional a fost stabilit pe baza analizei conectivităţii la reţeaua TEN-T şi având în vedere necesitatea conectării zonelor turistice şi industriale la TEN-T prin intermediul unei reţele secundare de drumuri judeţene viabile (cu stare tehnică adecvată).
Analiza realizată pentru stabilirea traseului ţine cont şi de dezideratul de a creşte atractivitatea oraşelor din regiune pentru investitori prin majorarea numărului de locuitori care au acces la oraşe într-un timp de deplasare rezonabil (sub 60 de minute), precizează PDR NV.
Segmentele de drum, incluse în "Traseul regional Transilvania de Nord", privesc modernizarea drumurilor judeţene DJ 795 (Salonta-Tinca); DJ 792A (Tinca-Belfir); DJ 709A (Belfir-DN 76); DJ 764A (Beiuş-Stâna de Vale); DJ 108J (Stâna de Vale - Remeţi); DJ 108K (Remeţi - limită judeţ Cluj şi limita judeţ Bihor - Baraj Drăgan); DJ 764B (Baraj Dragan - DN1).
În traseu sunt incluse pentru reabilitare, conform PDR NE, şi porţiuni din DJ108A (limită judeţ Cluj - Bogdana - Românaşi); DJ 172 D (Mureşenii Bârgăului - Lunca Ilvei - limita judeţului Suceava); DJ 172 A (limita judeţului Cluj - Strugureni); DJ 172E pe segmentul Strugureni - DJ 151 Lechinţa; DJ 172 G Chiraleş - Sărăţel; DJ 172 A limita judeţului Bistriţa-Năsăud - Ţaga; DJ 109C Ţaga - Sucutard.
La acestea se adaugă modernizarea DJ 161 Gădălin - Bontida - DN 1C, DJ 109 (Răscruci - Borşa - Aşchileu - limita judeţului Sălaj) şi mai multe sectoare din DJ 182 B şi DJ 182 C. Traseul strategic mai cuprinde sectoare din drumurile judeţene 182 B, 186, 188, 108 D, 108 A, 193, 191 C, 108D, 196, 108P şi 108R.
Proiecte de 1,4 miliarde de euro pentru creşterea accesibilităţii în regiune
Creşterea accesibilităţii în regiunea NV este una dintre cele patru priorităţi stabilite în PDR, proiectele pregătite pentru atragerea de fonduri europene totalizând 1,4 miliarde de euro, precizează PDR.
Documentul explică: "Izolarea relativă a regiunii NV de coridoarele pan-europene de transport şi reţeaua centrală TEN-T, lipsa căilor libere, a drumurilor de tip expres şi a autostrăzilor de viteză, care asigură legătura cu polii urbani din alte regiuni şi ţări, precum şi conexiunea cu reţeaua TEN-T sunt doar unele dintre provocările ce reies din analiza socio-economică. Pe lângă acestea, gradul scăzut de modernizare a reţelei de drumuri, mai ales a celor judeţene şi locale/din sate şi a căilor ferate, precum şi lipsa terminalelor intermodale pentru transportul de mărfuri, sunt, de asemenea, probleme cu care regiunea se confruntă. Întrucât infrastructura de transport joacă un rol cheie în organizarea şi planificarea teritorială în toată Europa, în perioada 2014-2020 trebuie reduse decalajele existente între regiuni, prin finanţarea proiectelor legate direct de reţeaua TEN-T".
În Regiunea Nord-Vest, conectivitatea directă la reţeaua TEN-T de bază şi extinsă se ridică la un număr de 10 drumuri naţionale şi 45 drumuri judeţene.
Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN-T centrală (care va fi integral la profil de autostradă până în 2030) se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aproximativ 33 km. Pe reţeaua TEN-T globală (care va fi integral la profil de autostradă până în 2050) se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671), care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest.
Din punct de vedere al lungimii liniilor feroviare electrificate, Regiunea Nord-Vest se situează pe ultimul loc la nivel naţional (doar 312 km în anul 2011), având o pondere de 7,7% din reţeaua naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de "legătură" al României cu vestul Europei.
În aceste condiţii, creşterea accesibilităţii pe calea aerului prin intermediul celor patru aeroporturi (din care 2 în reţeaua TENT), se justifică nu numai sub aspectul transportului de pasageri, dar şi sub cel al transportului de mărfuri intermodal, care facilitează dezvoltarea legăturilor comerciale şi creşterea economică a regiunii, se arată în PDR.
Documentul strategic propune, astfel, ca obiectiv specific, dezvoltarea unui sistem integrat de infrastructură de transport regional, conectat la reţeaua TEN-T. Prioritatea de investiţie privind infrastructura de transport urmăreşte conectarea regiunii la reţelele de transport majore de la nivelul UE, asigurarea accesului rapid la obiectivele de interes ale regiunii şi scoaterea din izolare a unor zone din cadrul regiunii (în special judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş, respectiv zona Munţilor Apuseni, Carei, Valea lui Mihai), dar şi dezvoltarea unor sisteme de transport public eficiente şi ecologice, a unor servicii de transport de calitate, respectiv creşterea siguranţei în trafic.
Priorităţile investiţionale stabilite în PDR se adresează unităţilor administrativ-teritoriale din regiune, Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - CNADNR SA, Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA şi administraţiilor aeroportuare.
"Prin valorificarea potenţialului de hub al aeroportului Cluj-Napoca se vor exploata oportunităţile strategice date de poziţionarea regiunii la intersecţia axelor geografice europene Nord-Sud şi Est-Vest. În ceea ce priveşte transportul public va creşte numărul pasagerilor care utilizează transport public sustenabil. Rezultatele obţinute vor contribui inclusiv la creşterea coeziunii teritoriale (şi implicit coeziunii economice şi sociale) prin îmbunătăţirea conectivităţii şi mobilităţii în regiune şi utilizarea sistemelor de transport durabile", precizează PDR NV.
Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale, îndeplineşte un rol strategic de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul şi Nordul său.
Domeniile de specializare inteligentă stabilite la nivel naţional, dar care au fost identificate şi la nivel regional, care asigură o poziţionare bună pe pieţele europene a produselor regionale sunt bioeconomia, tehnologii informaţionale şi de comunicaţii, spaţiu şi securitate, econano-tehnologii şi materiale avansate, sănătate (domeniu prioritar naţional), arată PDR NE.
Sectoarele economice regionale vizate de domeniile de specializare inteligentă sus-menţionate sunt agricultura şi industria alimentară, producţia de mobilă, electronică şi automatizări, mecatronica, producţia de utilaje şi echipament, serviciile de sănătate, serviciile IT&C, energia, turismul, construcţiile verzi şi industrii creative.
Regiunea dispune, conform PDR, de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământul universitar fiind recunoscute la nivel internaţional. Nivelul ridicat al calităţii vieţii (un PIB regional de 75% din media europeană) face din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa Centrală şi de Est, mai precizează documentul.
Obiective strategice de dezvoltare pe termen lung (2034) stabilite în PDR NV sunt dezvoltarea de avantaje comparative prin investiţii în domeniile de specializare inteligentă ale regiunii, racordarea la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii şi asigurarea rolului de deservire ca "regiune logistică", creşterea investiţiilor în capitalul uman şi social, creşterea eficienţei economiei rurale, transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi trans-regională, promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.
