REPREZENTANŢII PRIMĂRIEI CAPITALEI: "Crearea unui smart city for smart communities, - obiectivul principal al Primăriei Bucureşti "
Smart City / 09 mai 2018
Obiectivul principal al Primăriei Municipiului Bucureşti este acela de a crea un "smart city for smart communities", prin utilizarea şi încurajarea utilizării tehnologiilor inteligente în viaţa comunităţilor umane în scopul dezvoltării durabile a acestora, în armonie cu natura şi mediul înconjurător, ne-au precizat reprezentanţii municipalităţii. Potrivit acestora, Bucureştiul - "cel mai populat oraş şi mai important centru industrial şi comercial al ţării", cu o suprafaţă de 228 kmp, reprezintă una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate de populaţie (1,859 milioane de locuitori, în 2014).
Reporter: În condiţiile în care trendul actual este cel de implementare a proiectelor smart, ce obiective de investiţii aveţi pentru transformarea Capitalei într-un oraş "inteligent"?
Primăria Capitalei: Obiectivul principal al Primăriei Municipiului Bucureşti este acela de a crea un "Smart city for smart communities", prin utilizarea şi încurajarea utilizării tehnologiilor inteligente în viaţa comunităţilor umane în scopul dezvoltării durabile a acestora, în armonie cu natura şi mediul înconjurător.
Facem precizarea că, în data de 29 martie, a fost atribuit contractul pentru elaborarea "Strategiei pentru dezvoltarea unui oraş inteligent Smart City Bucureşti", companiei Deloitte Consultanţă S.R.L., parte a brandului internaţional Deloitte, în cadrul căruia colaborează mii de specialişti din firme independente din întrega lume. Astfel, demersurile pentru transformarea Capitalei într-un oraş smart au intrat în linie dreaptă.
Valoarea contractului va fi de 464.280 lei, fără TVA, iar serviciile ce fac obiectul acestuia constau în analiza situaţiei actuale a Municipiului Bucureşti şi a zonei limitrofe acestuia, expunerea carenţelor şi a problemelor din municipiu şi furnizarea unui pachet de proiecte prioritare, etapizate şi eficiente, care să răspundă necesităţilor specifice şi deficienţelor reale cu care se confruntă Bucureştiul.
Principalele domenii de Smart Mobility pe care Municipalitatea se va concentra în următorii ani sunt:
- Dezvoltarea unei reţele de căi de comunicaţii eficiente, integrate, conectate la reţeaua externă şi cu diverse facilităţi (străzi, poduri, pasaje, linii de tramvai şi căi ferate, piste pentru biciclete şi alei pietonale, intermodalitate cu reţeaua de metrou);
- Promovarea Transportului Public, respectiv achiziţia de vehicule moderne, accesibile, atractive, eficiente energetic şi cu impact scăzut de mediu (noxe, zgomot, etc.);
- Informarea călătorilor în timp real, sugestii de deplasare, acces la internet;
- Integrarea tarifară pentru toţi operatorii de transport public ("Biletul Unic", Account - Based Ticketing System, Mobile Ticketing etc.);
- Dezvoltarea de facilităţi moderne pentru călători (staţii şi refugii moderne, zone de schimb intermodal, etc.);
- Facilităţi pentru vehiculele electrice (staţii electrice de încărcare, parcări gratuite);
- Sisteme de gestiune a parcărilor, respectiv a locurilor de parcare disponibile.
Reporter: Ce surse de finanţare aveţi şi ce buget alocaţi în acest an pentru proiectele smart?
Primăria Capitalei: Implementarea proiectelor smart presupune o strategie bine pusă la punct, cu etape clare şi termene ferme de implementare. După ce firma câştigătoare a licitaţiei va pune la dispoziţia Primăriei Capitalei această strategie, proiectele vor intra în faza de implementare.
Sursele de finanţare pentru proiectele smart sunt bugetul local, fonduri europene, bugetul naţional care cofinanţează fondurile europene, precum şi fondul de mediu.
Mai mult decât atât, în paralel cu proiectele care vor fi cuprinse în strategie, Primăria Municipiului Bucureşti a demarat deja o serie de măsuri importante ce au ca scop îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi creşterea mobilităţii cetăţenilor:
- Crearea şi implementarea unui nou program de transport public de călători cu autobuze urbane în Judeţul Ilfov, cu legături la staţiile de metrou;
- Trecerea activităţii de planificare a transportului public local pentru judeţul Ilfov de la Ministerul Transporturilor la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public - Bucureşti - Ilfov;
- Achiziţionarea a 400 de autobuze moderne Euro 6, proiect aflat în proces de finalizare a licitaţiei;
- Achiziţionarea a 100 de troleibuze, 100 de autobuze cu GNC şi autobuze electrice - în proces de elaborare a documentaţiei;
- Achiziţionarea a 100 de tramvaie moderne prin fonduri europene - în faza de elaborare a documentaţiei;
- Realizarea unui sistem IT integrat în domeniul transportului de călători - în etapa de elaborare a documentaţiei pentru finanţare cu fonduri europene;
- Sistem e-ticketing pentru regiunea Bucureşti-Ilfov- sistem integrat cu bilet unic pentru toate modurile de transport public (carduri inteligente pentru călători, automate pentru emiterea cardurilor, dispozitive de validare în toate vehiculele şi validarea obligatorie de către toţi călătorii);
- Modernizarea tramvaielor;
- Achiziţionarea de staţii de spălare automată cu accesorii pentru tramvaie, troleibuze şi autobuze;
- Achiziţionarea de sisteme de climatizare - pentru parcul auto existent al RATB;
- Modernizarea depourilor RATB.
Reporter: Cum apreciaţi evoluţia proiectelor smart, în general?
Primăria Capitalei: Prin implemenatarea strategiei Smart City, vor fi dezvoltate proiecte complexe, care vor integra toate serviciile. Prin acest concept, va fi dezvoltat un portal al Municipiului Bucureşti ce va integra toate componentele specifice smart city.
Reporter: Care sunt avantajele şi dezavantajele unui oraş smart?
Primăria Capitalei: Oraşul smart este un oraş prietenos cu cetăţenii săi. Prin utilizarea tehnologiei smart, Primăria Municipiului Bucureşti va putea interveni în timp util acolo unde sunt identificate disfuncţionalităţi ale unor servicii.
În ceea ce priveşte infrastructura publică locală, inclusiv în arealul metropolitan, cetăţenii vor avea acces la o aplicaţie ce le va permite să vadă în timp real mişcarea mijloacelor de transport în comun, vor putea fi efectuate plăţi online, concomitent cu introducerea cardului unic pentru toate mijloacele de transport în comun. Informaţiile oferite cetăţenilor vor fi de maximă acurateţe, deoarece mijloacele de transport în comun vor fi dotate cu sisteme inteligente.
Prin implementarea conceptului de Smart City, cetăţenii Capitalei vor beneficia de acces la educaţie de calitate; servicii de calitate prin infrastructuri moderne; acces la informaţii pentru cetăţeni privind consumul (energie electrică, apă, gaz); acces la servicii medicale de calitate, inclusiv prin intermediul sistemelor on-line; infrastructură de transport public şi drumuri adecvate; preţuri accesibile pentru cetăţeanul oraşului la produse şi servicii; locuri de muncă; siguranţă publică; reducerea emisiilor de CO2 şi a poluării; reducerea importurilor de energie.
Municipalitatea nu consideră că există dezavantaje ale implementării strategiei Smart City în Capitală.
Reporter: Care este bugetul total de investiţii pentru acest an şi ce surse de finanţare aveţi?
Primăria Capitalei: Bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti pentru anul 2018 reflectă priorităţile actualei administraţii.
Astfel, pentru domeniul sănătăţii, a fost alocată suma record de peste 111 milioane de euro. Suma alocată ASSMB este destinată atât reabilitării şi modernizării spitalelor actuale, cât şi demarării unor noi proiecte.
Pentru infrastructura rutieră şi fluidizarea traficului, dotări, investiţii şi subvenţii pentru transportul în comun, investiţii în lucrări care vor genera diminuarea aglomeraţiei în trafic, PMB a alocat peste 231 milioane euro. Pentru îmbunătăţirea sistemului rutier, semaforizare inteligentă, managementul traficului, a fost alocată suma de 56 de milioane de euro.
De asemenea, Municipalitatea demarează 14 proiecte de construire de parcări subterane şi supraterane, suma alocată pentru început fiind de aproximativ 11 milioane de euro.
Pentru construirea de locuinţe, grădiniţe şi săli de sport, Primăria Capitalei sunt destinate 47,5 milioane euro.
Reporter: Care sunt cele mai mari lucrări de investiţii pe care le veţi scoate la licitaţie până la finalul anului?
Primăria Capitalei: Municipalitatea urmează să atribuie o serie de contracte ce au ca obiect proiectarea, expertizarea şi execuţia de lucrări către operatorii ecomici interesaţi (prin proceduri de achiziţie publică/concesiune de lucrări în SICAP/SEAP) şi către Societăţile ce aparţin Municipiului Bucureşti.
În ceea ce priveşte infrastructura rutieră şi fluidizarea traficului, Primăria Capitalei va derula următoarele lucrări de investiţii:
- Supralărgire Şoseaua Bucureşti - Măgurele;
- Prelungirea Străzii Braşov între Şoseaua Alexandriei şi Prelungirea Ghencea;
- Supralărgirea tronsonului Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu - intersecţia Vitan Bârzeşti, etapa a II-a;
- Pasaj rutier Şoseaua Colentina - Doamna Ghica;
- Pod planşeu Piaţa Unirii;
- Întregire Splaiul Unirii - Zona Bulevardul Mărăşeşti - Hanul lui Manuc;
- Supralărgire Calea Griviţei şi Bulevardul Bucureştii Noi;
- Străpungere şi supralărgire Str. Avionului, între Şos. Pipera şi linia de centură, prin Drumul Nisipoasa, Str. Câmpul Pipera şi str. Vadul Moldovei cu pasaj denivelat peste calea ferată Bucureşti- Constanţa, pe sub pista aeroportului Aurel Vlaicu;
- Reabilitarea Bulevardului Basarabia, între Şos. Mihai Bravu şi Şos. Dudeşti-Pantelimon;
- Supralărgire Calea Călăraşi şi Bulevardul Corneliu Coposu, între str. Sf. Vineri şi Şos. Mihai Bravu;
- Pasaj denivelat Şos. Petricani-Şos. Bucureşti Nord;
- Pasaj denivelat peste intersecţia Şos. Andronache - Bulevardul Eroilor;
- Continuarea lucrărilor la obiectivul de investiţii "Modernizare şi consolidare Pod Mihai Bravu";
- Reabilitare Pod Grant;
- Pasaj pietonal subteran Arcul de Triumf.
Reporter: Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură aflate în execuţie?
Primăria Capitalei:
- Modernizare Piaţa Eroii Revoluţiei şi Pasaj Pietonal - după aproape zece ani în care proiectul a fost blocat, anul trecut a fost semnat un nou contract pentru finalizarea lucrărilor sistate în 2008. Bugetul alocat pentru acest an este de 1,7 milioane euro;
- Străpungere Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu (lucrarea este aproape finalizată). Mai sunt de executat lucrări neprevăzute în contract: iluminat public, iluminat arhitectural, semaforizare intersecţii şi separatoare de sensuri. Bugetul alocat este de 4,3 milioane euro;
- Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel. Finalizarea lucrării este condiţionată de relocarea unor reţele şi descărcări arheologice. Nodul Virtuţii va fi finalizat în acest an. Bugetul alocat este de 17,8 milioane euro;
- Supralărgire Fabrica de Glucoză - buget de aproape 4,7 milioane euro. În acest caz, lucrările vor fi demarate la începutul lunii iunie a acestui an şi se vor face etapizat, pe tronsoane. În cadrul proiectului, vor fi amenajate patru intersecţii. Până acum a fost atribuit contractul de execuţie, au fost obţinute toate autorizaţiile, au fost expropriate toate terenurile care aparţin persoanelor fizice, iar Municipalitatea întreprinde demersurile necesare pentru exproprierea unor terenuri ce aparţin Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Finanţelor Publice.
Lucrările la acest obiectiv de investiţii presupun extinderea de la 2 la 4 benzi de circulaţie, câte 2 pe fiecare sens, construirea de piste pentru biciclete, câte una pentru fiecare sens, cu o lăţime de 1,5 metri, construirea trotuarelor prevăzute cu alveole pentru plantarea arborilor, bandă mediană cu o lăţime de un metru şi separator din beton.
- Park and Ride-ul de la Cora Pantelimon, cu o capacitate de 500 de locuri, pentru care s-a aprobat PUZ-ul la începutul acestui an, a fost definitivat proiectul şi urmează să înceapă lucrările. Bugetul alocat este de 15 milioane euro.
Obiectivele principale ale Municipalităţii sunt oferirea unor servicii publice de calitate la costuri scăzute şi creşterea gradului de satisfacţie a cetăţenilor.
Principalele provocări şi priorităţi ale Primăriei Municipiului Bucureşti pentru dezvoltarea Capitalei sunt transportul public şi fluidizarea traficului, modernizarea sistemului centralizat de termoficare şi investiţiile în sistemul de sănătate, precum şi consolidarea clădirilor cu risc seismic şi protejarea clădirilor monument istoric.
Reporter: Care este strategia autorităţii pentru atragerea fondurilor europene până în 2020?
Primăria Capitalei: Pentru atragerea mai eficientă a fondurilor europene, actuala administraţie a înfiinţat Direcţia Generală Management Proiecte cu Finanţare Externă, Direcţie care nu exista până la acest moment, de acest domeniu ocupându-se doar câţiva angajaţi. Acest departament va urmări proiectele care se derulează în prezent cu fonduri europene şi are ca obiectiv elaborarea rapidă şi eficientă pentru atragerea cât mai multor fonduri europene. Astfel, creşterea capacităţii administrative şi a expertizei la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti reprezintă strategia Municipalităţii pentru atragerea fondurilor europene până în 2020.
Reporter: Ce probleme şi ce obstacole legislative întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?
Primăria Capitalei: Municipalitatea se confruntă cu obstacole în domeniul achiziţiei publice, care necesită o simplificare a legislaţiei. Sistemul naţional actual de achiziţii se confruntă cu lipsa unor procese logice, o legislaţie dificil de utilizat şi de interpretat într-o manieră unitară, cu schimbări legislative frecvente şi mai ales contestaţii numeroase. În acest domeniu al achiziţiilor publice accentul trebuie să se mute de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la costul întregului ciclu de viaţă al unei achiziţii, de la o suprareglementare la o legislaţie suplă, dublată de instrucţiuni coerente şi actualizate.
De asemenea, pentru soluţionarea problemelor întâmpinate, este necesară o mai bună colaborare între instituţiile centrale şi cele locale.
Reporter: Vă mulţumesc!