S-a dat startul negocierilor pentru investiţiile din Planul Juncker

Luna mai va fi marcată de negocierile intense din Parlamentul şi Consiliul European pentru regulamentul de accesare a celebrului Plan Juncker, menit să finanţeze investiţii publice şi private de 315 miliarde de euro în infrastructura de transport, energie, internet în bandă largă, IMM-uri şi educaţie. Comisia Europeană (CE) susţine că 1,3 milioane de noi locuri de muncă vor fi generate în economia UE în perioada 2015-2017 prin acest plan, prezentat de preşedintele executivului european, Jean-Claude Juncker, la finalul anului trecut.

Aşteptată cu mare interes în special de mediul privat, adoptarea Planului a avansat la finalul lunii aprilie, când PPE a anunţat că regulamentul a fost avizat în comisiile de specialitate, că susţine proiectul şi că vor începe discuţiile din Parlamentul şi Consiliul European asupra modului de accesare a schemei de finanţare.

Surse din Comisia Europeană au declarat pentru BURSA CONSTRUCŢIILOR, la finele lunii aprilie, că Parlamentul a votat un text, iar Consiliul a adoptat un alt text. Prima întâlnire pentru negocieri era programată pentru 23 aprilie, iar ultima este preconizată pentru 25 mai.

Sursele citate ne-au explicat: "Textele sunt diferite în puncte care sunt importante pentru implementarea planului, deci se aşteaptă negocieri intense. Votul în plenul Parlamentului este programat în iunie sau cel târziu în iulie, în cazul unor negocieri foarte dificile".

Finanţarea - doar dacă investitorii privaţi au încredere în proiect

În tot acest iureş al debutului negocierilor, mulţi oameni de afaceri autohtoni şi-au exprimat îngrijorarea că autorităţile noastre sunt pasive şi nu se luptă să atragă o felie cât mai mare din acest tort pentru investiţii publice şi proiecte private.

Ei au reproşat guvernanţilor că nu au înţeles cum funcţionează Planul Junker, despre care spun că sprijină proiectele în care se implică operatorii privaţi şi care sunt bancabile. Autorităţile noastre au trimis de-a valma la Bruxelles doar proiecte de investiţii publice, unele de interes local, sărind din schemă IMM-urile, mai spun reprezentanţii mediului de afaceri.

Companiile mici şi mijlocii din ţara noastră au speranţe că garanţiile oferinte prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (FEIS) pot debloca activitatea de creditare şi susţin că autorităţile noastre nici măcar nu au purtat discuţii preliminare cu băncile autohtone pentru a le convinge să intre în schema de finanţare propusă în Planul Juncker.

Însă, mai mulţi specialişti din cadrul CE ne-au spus că şansa României să atragă investiţii prin FEIS depinde de calitatea proiectelor propuse. FEIS va avea o Comisie de Investiţii care va decide doar dacă proiectul propus poate primi garanţie, respectiv dacă se înscrie în criteriile de eligibilitate. Criteriile fac obiectul negocierilor intense din forurile de conducere de la Bruxelles.

Astfel, finanţarea se va realiza dacă investitorii privaţi vor avea încredere în proiectul respectiv şi vor participa cu fondurile necesare. Deci, decizia finală este la investitorul privat, conform textelor de regulament promovate la finalul lunii aprilie. Aceste texte pot suferi modificări în urma negocierilor, mai afirmă sursele noastre.

Proiectele colectate de la statele membre sunt orientative

FEIS propune o bază de date pentru proiecte, precum şi un hub pentru consiliere în propunerea investiţiilor. "Chiar dacă regulamentul nu a fost aprobat încă, baza de date poate fi accesată şi se pot depune proiecte", ne-au declarat, la finele lunii aprilie, surse din CE. Cei care doresc să depună proiecte se pot adresa Băncii Europene pentru Investiţii (BEI) pentru îndrumare.

Proiectele nu trebuie să fie depuse doar de statele membre, ci şi de instituţii publice sau entităţi private.

Sursele noastre ne-au precizat că Planul Juncker sprijină proiecte cu un grad ridicat de risc, care nu ar putea primi finanţare din alte surse. Aceste proiecte pot fi din diverse domenii precum, cercetare/inovare/dezvoltare, energie, eficienţă energetică sau orice alt domeniu care asigură valoare economică şi creează locuri de muncă.

La finalul anului trecut, BEI a colectat proiecte din toate statele membre. Surse din CE ne-au explicat că listele respective cu investiţiile propuse au fost informative şi folosite ca să demonstreze că există suficiente proiecte să acopere valoarea finanţărilor dorite prin Planul Juncker. După ce se vor cunoaşte exact criteriile de eligibilitate, proiectele pot fi depuse individual de beneficiari, vor fi evaluate din punct de vedere al garanţiei, şi apoi, de către finanţatori, din punct de vedere al profitabilităţii şi bancabilităţii.

Proiectele FEIS pot fi finanţate exclusiv de finanţatori privaţi sau cu utilizarea fondurilor europene sau publice. "Să nu uităm că FEIS este un fond de garantare şi asigură doar garanţia. Finanţarea este, evident, un credit care va trebui rambursat de instituţia publică sau privată, din bugetul public sau din profitul obţinut prin implementarea proiectului", susţin sursele citate.

BEI a dat semnalul pentru finanţarea Planului

Tot la finele lunii aprilie, BEI a dat semnalul că vrea să se implice rapid în schema de finanţare a FEIS, anunţând aprobarea în board-ul său şi al Fondului European pentru Investiţii (FEI) a primelor proiecte care vor beneficia de garanţii.

Werner Hoyer, preşedintele BEI, a declarat: "Când Planul de Investiţii a fost lansat de preşedintele Jean-Claude Juncker, BEI a promis că se va implica activ în implementare şi va susţine noi investiţii înainte de aprobarea FEIS. Ne-am ţinut de promisiune şi am aprobat primele finanţări la patru luni după ce eu şi preşedintele Juncker am anunţat Planul de Investiţii. Proiectele aprobate vor îmbunătăţi sistemul de sănătate, transport şi sectorul industrial, care sunt domenii cruciale pentru creşterea economică din Europa. De asemenea, cele patru proiecte pe care le vom finanţa sunt cruciale în extinderea suportului pentru IMM-uri inovative".

Domnia sa a subliniat că FEIS va permite BEI să susţină într-o mai mare măsură tranzacţiile inovative. Proiectele alese de bancă pentru finanţare vizează investiţii în cercetare în domeniul sănătăţii din Spania, extensia unui aeroport cheie din Croaţia, construcţia a 14 centre medicale din Irlanda şi susţinerea proiectelor, industriale inovative din Italia.

BEI a aprobat împrumuturi în valoare totală de 300 milioane de euro pentru aceste proiecte care vor fi finanţate prin intermediul FEIS şi care necesită învestiţii totale de 850 milioane euro din sectorul public şi privat.

Negocierile legate de partea financiară şi juridică sunt aşteptate să fie finalizate în lunile următoare. Alte proiecte care aşteaptă aprobarea board-ului BEI vizează energia regenerabilă şi eficienţa energetică, proiecte de cercetare-inovare-dezvoltare, proiecte de infrastructură digitală şi socială, dar şi proiecte ale IMM-urilor.

De asemenea, au fost aprobate primele tranzacţii prin fondul FEI, care să stimuleze dezvoltarea şi competitivitatea întreprinderilor. Aceste tranzacţii vor mobiliza investiţii de 1,3 miliarde de euro, conform aşteptărilor FEI.

Primele împrumuturi vor fi aprobate pentru companii din Franţa, Portugalia şi Anglia, în parteneriat cu intermediari financiari locali, inclusiv bănci şi alte instituţii financiare. Alte tranzacţii vor fi perfectate în lunile următoare.

Suportul garanţiilor FEIS va permite FEI să-şi dubleze susţinerea financiară pentru IMM-uri, faţă de ceea ce planificase pentru următoarele 30 de luni. FEI estimează că garanţiile îi vor permite să stimuleze acordarea de împrumuturi către IMM-uri în valoare totală de circa 20 miliarde de euro.

Evaluările tehnice şi financiare pentru investiţiile aşteptate să fie susţinute prin FEIS, precum şi finanţarea proiectelor după aprobarea împrumuturilor sunt asigurate de BEI după ratificarea structurii şi a bugetului de către Parlamentul şi Consiliul European.

Proiectele aprobate înainte de avizarea formală a FEIS vor fi supuse aprobării Comisiei Europene, pentru a li se da aprobarea necesară pentru garanţii. BEI s-a angajat să finanţeze proiectele pe care le selectează, chiar dacă acestea nu se vor încadra la accesarea garanţiilor.

Vicepreşedintele CE Katainen a declarat că primele proiecte finanţate sunt exemplu de investiţii ce pot fi susţinute prin FEIS. Fondul ar trebui să fie operaţional până în luna septembrie a acestui an. "Cu votul comisiilor din PE din 20 aprilie şi cu anunţul Poloniei din 21 aprilie- că sprijină cu 8 miliarde de euro Planul Juncker pot să spun că investiţiile europene au primit o veste foarte bună", a conchis oficialul european.

După Polonia, alte cinci state membre (Germania, Spania, Franţa, Italia şi Luxemburg) au anunţat că vor contribui cu fonduri la FEIS prin băncile naţionale de promovare.

Dispute aprige pentru eficienţă energetică şi programul Horizon 2020

Negocierile din comisiile de specialitate ale PE asupra alocării fondurilor pentru Planul Juncker s-au lăsat cu scântei. Euractiv.com a relatat că decizia comisiilor a fost să nu direcţioneze finanţarea către anumite domenii şi să lase mediul privat să decidă ce proiecte depune.

Astfel, a picat propunerea ca 5 miliarde de euro din Plan să meargă către proiecte de eficienţă energetică, după ce socialiştii şi democraţii au bătut palma cu Partidul Popular European, care este cel mai mare grup din PE. Iniţial, fondul pentru eficienţă energetică ar fi trebuit să fie subiectul negocierilor din Consiliul Miniştrilor.

Dar comisiile de specialitate au decis că alocările către anumite sectoare economice ar afecta flexibilitatea FEIS.

Jyrki Katainen, vicepreşedintele CE responsabil cu Planul Juncker, a declarat, în martie, că sectorul privat trebuie să decidă ce proiecte pot fi finanţate prin FEIS. Katainen face parte din PPE.

O altă parte a înţelegerii a vizat finanţarea programului de cercetare Horizon 2020 şi a CEF (Facilitatea de Conectare a Europei), prin care sunt finanţate proiecte privind internetul de mare viteză şi infrastructura de transport şi energie.

Comisia a propus reducerea fondurilor pentru Horizon cu 2,7 miliarde de euro în perioada 2015-2020.

Comisiile de specialitate au decis ca proiectele finanţate sau garantate prin FEIS să fie bancabile, să reflecte priorităţile UE, să nu fie eligibile pentru finanţarea prin BEI sau bugetul comunitar şi să aibă un risc mai mare decât cel din criteriile de finanţare BEI.

Comitetul pentru selecţia investiţiilor trebuie să aibă opt membri, expertize diverse şi un board cu patru membri.

Operaţiunile FEIS trebuie auditate anual, conform deciziei comisiilor de specialitate din PE, de Curtea Europeană a Auditorilor.

S-a decis ca, pentru protejarea bugetului deja alocat cercetării şi inovării, CE să găsească alte surse de alimentare a fondului de garantare. Fondul ar trebui, astfel alimentat gradual prin alocări bugetare până ajunge la 8 miliarde de euro în 2022. Garanţiile trebuie să fie irevocabile şi necondiţionate pentru a asigura mediul de afaceri de siguranţa aplicării lor.

Asociaţia Europeană a Universităţilor a salutat decizia de a elimina programul Horizon 2020 ca sursă predeterminată de finanţare prin FEIS.

Universităţile speră ca, în urma acestei decizii, CE să nu opereze reduceri bugetare şi au cerut sprijinul PE să protejeze fondurile deja alocate Horizon 2020.