Declaraţiile domnului Bogdan Piţigoi, director investiţii în cadrul Primăriei Sectorului 1
Se spune despre sectorul 1, de multe ori cu invidie, că este cel mai bogat dintre sectoarele Bucureştiului. În fapt aşa şi este. Acest lucru nu mai pare surprinzător dacă avem în vedere că aici se regăsesc, de exemplu, cele mai multe clădiri de birouri din Bucureşti, o importantă sursă de venit pentru bugetul local, prin impozitele vărsate. Cert este că ele nu au apărut aici întâmplător, ci au existat elemente deosebite de atractivitate, rezultate prin investiţii.
Bugetul de investiţii al Primăriei Sectorului 1 pentru anul în curs este de aproximativ 200 milioane de lei. Din acesta, aproape jumătate este alocat programului de reabilitare termică a blocurilor. În pofida rectificărilor de buget, investiţiile au rămas la un nivel similar. Cu toate acestea, având în vedere creşterea cheltuielilor, de exemplu prin modificarea TVA la 24%, s-a impus reprioritizarea unor investiţii. Domnul Bogdan Piţigoi, director investiţii în cadrul Primăriei Sectorului 1, ne-a declarat că s-a amânat începerea execuţiei la noi blocuri de locuinţe sociale care erau programate pentru acest an, iar banii au fost reorientaţi spre reabilitare termică.
Bugetul de anul viitor ar putea fi mai mic cu cel puţin 10-15% decât cel de anul acesta având în vedere scăderea încasărilor la bugetul local, în pofida faptului că populaţia şi firmele din sector sunt, în general, buni platnici. O motivaţie a acestei reduceri rezidă şi în faptul că anul trecut şi-au închis activitatea în jur de 20.000 de societăţi din sector.
Problema infrastructurii este aproape soluţionată
Investiţiile Primăriei Sectorului 1 sunt derulate în concordanţă cu strategia de dezvoltare a sectorului, care se întinde pe o perioadă de 12 ani, începând cu 2004. În prima etapă a programului, care a vizat intervalul 2004-2008, prioritatea a fost reprezentată de reabilitarea infrastructurii edilitare: drumuri, apă canal, electricitate, gaze naturale. Astfel, au fost rezolvate problemele de infrastructură pe cea mai mare parte a străzilor administrate de Primăria Sectorului 1 (arterele principale din Bucureşti sunt administrate de Primăria Municipiului Bucureşti).
"Am făcut investiţii de infrastructură, care au început să producă efecte. Acestea au dus la concentrarea zonei de afaceri în Sectorul 1, deoarece au permis dezvoltatorilor imobiliari să se racordeze mult mai repede şi mai ieftin la utilităţi faţă de alte zone din Bucureşti. Aducând infrastructura la cheie, bugetul Sectorului 1 a crescut din taxe şi impozite locale cu aproape 50-60% în intervalul 2004 - 2008. Cel mai greu este primul an într-o astfel de abordare, deoarece lucrările de infrastructură din subsol nu se vedeau", relatează domnul Piţigoi.
În prezent se efectuează preponderent lucrări de întreţinere, punctuale. Întâi sunt reparate sau schimbate conductele, ulterior se pune covorul asfaltic. Garanţia pentru lucrările efectuate de constructori pe străzi este între 3 şi 5 ani. După expirarea garanţiei reparaţiile sunt efectuate de Administraţia Domeniului Public Sector 1.
Pentru reabilitarea infrastructurii (toate utilităţile), Primăria Sectorului 1 are în derulare în zona de nord a sectorului un program cu finanţare rambursabilă de la Banca Mondială, coordonat de Primăria Capitalei şi cofinanţat de primăria de sector. Prima componentă a programului, pe zona Vatra Nouă, a fost deja încheiată. La jumătatea lunii august, se afla în derulare etapa B II - Străuleşti - stânga - dreapta. Lucrările urmează să fie finalizate în aprilie 2011. Pachetul cuprinde câteva zeci de străzi, pe care sunt efectuate lucrări la reţelele de apă, canal, electricitate şi gaze. "Acum cartierul Străuleşti nu mai este ce a fost înainte, zona a devenit atractivă pentru cetăţeni datorită utilităţilor, străzilor de acces. În felul acesta în câţiva ani se transformă faţa unor cartiere şi se schimbă faţa locuitorilor", subliniază domnul Piţigoi.
De asemenea, la mijlocul lunii august se mai efectuau şi lucrări izolate pe străzi precum Lămâiului, Herăstrău, Crângului şi Heleşteului.
Primăria are în vedere şi sistematizarea străzilor nou apărute în nordul sectorului, în funcţie de bugetul de care va dispune în anii următori. Aici au fost iniţial zone virane, dar proprietarii au cumpărat parcele de teren pe care au construit case, chiar dacă nu au avut utilităţi. Acestea nu au intrat în execuţie până acum datorită restricţiilor financiare, fondurile nerambursabile pentru infrastructură fiind foarte greu accesibile pentru Bucureşti, deoarece veniturile primăriilor depăşesc plafonul maxim prevăzut pentru a fi eligibile. În plus, sunt străzi pe care nu există mai mult de câteva case, din loc în loc. Astfel, vor începe lucrările mai întâi pe străzile cu cea mai mare densitate de case, pentru că deservesc mai mulţi cetăţeni. În plus, efectuarea lucrărilor nu se justifică momentan pe acele străzi care sunt supuse traficului greu pentru a transporta materiale către şantiere, deoarece străzile s-ar deteriora într-un an-doi şi ar fi necesară refacerea lor, argumentează domnul Bogdan Piţigoi.
40 de blocuri sunt în reabilitare termică
După ce au fost rezolvate problemele de infrastructură, începând cu 2008, edilii Sectorului 1 au trecut la a doua etapă din strategia de dezvoltare locală, respectiv cea de "creştere a calităţii vieţii". Aceasta presupune reabilitarea termică a blocurilor, crearea de locuri de muncă, reducerea cheltuielilor. Reabilitarea este continuată cu amenajarea peisagistică, menţinerea calităţii străzilor şi fluidizarea circulaţiei prin înfiinţarea de sensuri unice.
Prin componenta de reabilitare termică sunt rezolvate trei aspecte importante: respectarea angajamentului României asumat odată cu aderarea la Uniunea Europeană privind eficienţa energetică, reducerea cheltuielilor de încălzire şi îmbunătăţirea aspectului oraşului prin reabilitarea faţadelor. Deoarece legea prevedea ca locatarii să suporte o parte din costuri şi erau persoane în fiecare bloc care nu îşi permiteau acest lucru, Consiliul Local a preluat în 2008 şi costurile locatarilor, pentru a debloca programul. Rezultatul a constat într-o "avalanşă de cereri" din partea asociaţiilor de proprietari. "Anul trecut am reabilitat 84 de blocuri, iar anul acesta sunt în lucru 40 şi, în funcţie de fonduri, sperăm să mai putem face", a mai precizat domnul Piţigoi.
Potrivit directorului de investiţii din cadrul Primăriei Sectorului 1, programul de reabilitare termică va continua în aceleaşi condiţii ca până acum, chiar dacă în paralel există mai nou şi varianta ca asociaţiile să acceseze credite cu dobândă subvenţionată de stat pentru reabilitarea locuinţelor. "Înţeleg noua formă de reabilitare prin creditare ca o oportunitate pentru proprietarii care se grăbesc şi îşi pot permite să facă singuri lucrările. La noi se merge pe primul venit, primul servit, dacă este depus dosarul complet. Şi anul acesta ne-am propus să reabilităm mai mult, dar au fost probleme de ordin financiar şi nu am putut să includem mai mult decât cele 40 de blocuri. Încercăm să accesăm un credit de la Banca Europeană de Investiţii foarte avantajos, dar aşteptăm avizul de la Ministerul Finanţelor", explică domnul Piţigoi.
Pe de altă parte, anul trecut, Ministerul Dezvoltării şi Turismului nu a acordat cofinanţarea de 50% din cheltuielile totale de construcţie decât pentru 30 de imobile.
Reabilitarea presupune îmbrăcarea blocului în material termoizolant, reabilitarea subsolurilor, eventual cu schimbarea conductelor pe orizontală din subsol, reabilitarea teraselor şi înlocuirea tâmplăriei. La blocurile finalizate, costurile pentru încălzire au scăzut cu 40-45% în iarna 2009-2010, comparativ cu iarna precedentă, în care nu erau reabilitate.
Atribuirea tuturor lucrărilor se face prin procedură de achiziţie publică. Bogdan Piţigoi ne spune: "Din păcate legea prevede că preţul cel mai mic are cea mai mare pondere, dar acesta nu înseamnă şi cea mai bună calitate. Auditorul energetic auditează blocul şi spune în ce clasă energetică se încadrează. Ulterior, vine proiectantul şi face un studiu de fezabilitate, ţinând cont de auditul energetic. Acesta propune anumite tipuri de lucrări, care se finalizează în proiectul tehnic. Până la urmă preţul rezultă din licitaţie şi ce este pe piaţă. Consiliul local aprobă nişte indicatori tehnico-economici peste care niciun constructor nu poate să vină cu un alt preţ".
Domnia sa atrage atenţia că, Legea achiziţiilor publice permite termene de contestaţii care duc la apariţia unor "firme contestatare de meserie". Sunt şi societăţi care oferă preţuri foarte mici, iar ulterior blochează lucrările, deoarece cheltuielile neprevăzute nu pot depăşi cu mai mult de 10% valoarea contractului.
Cartier de locuinţe sociale cu peste 400 de apartamente
Primăria Sectorului 1 are în derulare un proiect pentru construirea a 9 blocuri, totalizând peste 400 apartamente, amplasate pe Şoseaua Odăi.
La jumătatea lunii august, trei blocuri erau în diverse stadii de execuţie. Deşi era prevăzută începerea lucrărilor la alte două blocuri, acestea au fost amânate, din cauza redirecţionării fondurilor spre programul de reabilitare termică. Proiectarea era finalizată pentru şase blocuri şi în lucru la celelalte trei. Ansamblul va include şi grădiniţă, dispensar şi magazine, mai spune directorul de investiţii al Primăriei.
Alte investiţii derulate de Primăria Sectorului 1 vizează consolidarea propriului sediu de pe strada Banu Manta, reabilitarea Pieţei Amzei şi consolidarea imobilului în care funcţionează Teatrul "Ion Creangă".
La începutul anului au mai fost efectuate consolidări la mai multe biserici din sector. De asemenea, la nivelul sectorului au fost consolidate şi modernizate toate clădirile aflate în administraţia primăriei de sector, incluzând grădiniţele, şcolile, spitalele şi clădirile serviciilor publice.
A treia etapă în strategia de regenerare urbană a Sectorului 1 constă în reconfigurarea cartierelor vechi, prin regândirea fluxurilor de circulaţie, realizarea de legături utile între cartiere. Aceasta pentru a genera premisele ca locuitorii să poată dispune de toate facilităţile şi serviciile în cadrul cartierului: parc, piaţă, grădiniţă, şcoală, spaţii comerciale, infrastructură de sănătate, accentuează directorul de investiţii al Primăriei Sectorului 1.
Problema locurilor de parcare a fost ameliorată în sectorul 1 prin înfiinţarea de sensuri unice, demers prin care au rezultat peste 40.000 de noi locuri de parcare.
Planurile pe termen lung sunt afectate de măsurile intempestive ale Guvernului
Abordarea procesului de dezvoltare la nivelul Sectorului 1 presupune o gândire de perspectivă: "Gândim pe termen mediu şi lung, pe 12 ani. Prima etapă de dezvoltare a vizat infrastructura. Astfel, până în 2008, 96% din străzile din sector au fost reabilitate. A urmat a doua etapă - creşterea calităţii vieţii - cu finalizare până în 2012. A treia etapă vizează implementarea unor servicii precum internet în spaţii publice, signalistică monumente, iluminat ornamental. Odată ce rezolvi o problemă, poţi redirecţiona resursele spre alte servicii publice", a precizat domnul Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sectorului 1.
Mai multe direcţii din aparatul Primăriei Sectorului 1 vor să acceseze fonduri europene. De exemplu, "Poliţia comunitară" - pentru siguranţa cetăţeanului, şcolile - care accesează pentru reabilitare, sau direcţii care ar accesa pentru instruirea funcţionarilor publici sau promovarea obiectivelor turistice. "Proiectele europene sunt foarte meticuloase şi nu le putem urmări cu persoanele pe care le avem. Trebuie să facem licitaţii cu societăţi care ştiu să facă astfel de proiecte", atrage atenţia domnul Ichim.
În opinia domniei sale, cel mai mare duşman în calea dezvoltării Sectorului 1 este actualul Guvern: "Orice iniţiativă am avut, a întâmpinat dificultăţi majore sau s-a blocat în Guvern."
Pentru anul acesta, Primăria Sectorului 1 a estimat, în baza veniturilor de anul trecut, că va reabilita termic 200-220 de blocuri. Dar, Ministerul Dezvoltării a anunţat că nu va mai finanţa partea care îi revenea, după ce au avut probleme la plată şi anul trecut. În plus, TVA s-a majorat la jumătatea anului. Ca urmare, Primăria trebuie să suporte şi partea MDRT şi creşterea TVA.
De asemenea, Primăria a intenţionat să dezvolte o structură pentru atragerea de fonduri europene. Dar a apărut ordonanţa care impune reducerea personalului şi structura respectivă nu mai poate fi înfiinţată.
