SECTORUL CONSTRUCŢIILOR, CEA MAI MARE SCĂDERE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ,Andrioaiei, PSC: "Constructorii au nevoie ca de aer de investiţii publice"

Sectorul construcţiilor din ţara noastră a înregistrat o scădere de 10,2% a producţiei, în trimestrul II al acestui an faţă de trimestrul I, fiind cea mai mare prăbuşire din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.

Tiberiu Andrioaiei, secretarul general al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), ne-a declarat că sectorul construcţiilor este, în continuare, grav afectat: "Perioada îndelungată scursă de la începutul crizei şi până acum a produs deja efecte sistemice grave, cum ar fi decapitalizarea firmelor de construcţii. Este evident faptul că, în lipsa investiţiilor publice majore, nu au fost încurajaţi nici operatorii privaţi să dezvolte proiecte. Ca urmare, aceste efecte cumulate sunt parte din rezultatul pe care îl înregistrăm acum".

Constructorii ar fi avut nevoie "ca de aer" de investiţii semnificative în această perioadă, consideră domnia sa, care ne-a menţionat că a prevăzut cu mult timp în urmă că blocajele în atribuirea şi implementarea proiectelor publice vor afecta grav economia şi sectorul construcţiilor.

Pentru a doua parte a anului, oficialul PSC nu prevede vreo îmbunătăţire a situaţiei atâta vreme cât nu au fost pregătite corespunzător proiectele de investiţii. "Nici anul viitor nu arată mai bine, deoarece nu sunt pregătite ghidurile de aplicare pentru finanţările comunitare", ne-a mai declarat domnia sa.

Tiberiu Andrioaiei consideră că este dificil de stabilit ce pondere a avut scăderea sectorului construcţiilor în reculul economic înregistrat în trimestrul II al anului, când ţara noastră a intrat în recesiune tehnică: "Este greu de spus, cu toate că sectorul construcţiilor are un impact semnificativ în evoluţia pe orizontală a economiei, mai mare decât aportul la PIB, atâta vreme cât include un volum semnificativ de resursă umană. Efectul negativ este reciproc, pentru că lipsa investiţiilor în domenii diverse (sănătate, educaţie, industrie, infrastructură, turism etc) au afectat sectorul, iar diminuarea activităţii din construcţii diluează şi rezultatele celorlalte domenii".

Risc de afectare sistemică a sectorului

Domnul Andrioaiei apreciază că, după şase ani de evoluţie negativă a sectorului construcţiilor, există riscuri de afectare sistemică a sectorului: "Mă refer la faptul că, pe lângă decapitalizarea financiară masivă, apare decapitalizarea companiilor de resursă umană calitativă, de diminuarea capacităţilor manageriale, de afectarea competenţelor pentru participare pe pieţele externe şi, de asemenea foarte grav, de pierderea eligibilităţii de participare în proiecte importante - atunci când acestea vor apărea - datorită scăderii portofoliului de experienţă necesară a firmelor".

PSC trage un semnal de alarmă privind soarta întregului sector, care are un impact semnificativ asupra întregii economii. Domnul Andrioaiei speră ca sectorul construcţiilor să nu mai fie influenţat de ciclurile electorale, pentru că proiectele nu evoluează în ritmul dinamicii politicii.

"Totuşi, existau speranţe ca, măcar din raţiuni de marketing politic, să existe un oarecare reviriment al pieţei. Nu a fost cazul în ultimii ani", ne-a mai spus domnul Andrioaiei.

Datele Eurostat au arătat că ţara noastră a intrat în recesiune tehnică, iar informaţiile indică o tendinţă de scădere a investiţiilor guvernamentale în lucrări publice.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat, recent, că printre cauzele recesiunii tehnice a economiei se numără şi lipsa investiţiilor publice. Domnia sa susţine că ţara noastră trebuie să aibă o revigorare la nivelul investiţiilor publice şi că încasările bugetare sunt foarte slabe, mult sub program. Ionuţ Dumitru consideră că deficitul bugetar este mult sub ţinta agreată cu FMI, ceea ce indică lipsa de investiţii.

Domnia sa susţine că scăderea sectorului construcţiilor este legată şi de absorbţia slabă a fondurilor europene.

Managerii estimează o relativă stabilitate în construcţii

Managerii estimează, pentru următoarele trei luni, o tendinţă de creştere moderată a activităţii în sectorul de comerţ cu amănuntul şi servicii şi relativă stabilitate în industria prelucrătoare şi construcţii, în raport cu cele trei luni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural, potrivit INS.

În cadrul anchetei din luna august 2014, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +4%).

În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere, respectiv fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie (sold conjunctural +18%) şi fabricarea altor mijloace de transport (sold conjunctural +18%). Potrivit estimărilor din luna august, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +4%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +2%).

Creştere nesemnificativă a autorizaţiilor de construire pentru clădiri

În cazul clădirilor rezidenţiale, s-au eliberat cu 0,2% mai multe autorizaţii de construire pentru clădiri în primele şapte luni ale acestui an faţă de perioada similară a anului trecut, numărul acestora ajungând la 21.556, arată datele INS.

Astfel, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie, creşterea de 0,2% s-a reflectat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+941 autorizaţii), Nord-Vest (+204) şi Sud-Est (+68). Scăderi ale numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord-Est (-361), Centru (-256), Sud-Muntenia (-238 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-169) şi Vest (-144).

În ceea ce priveşte luna iulie a acestui an, s-au eliberat 3.807 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,5% sunt pentru zona rurală.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+101 autorizaţii), Nord-Est şi Centru (+66 fiecare), Sud-Vest Oltenia (+35), Vest (+13) şi Nord-Vest (+4). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-292 autorizaţii) şi Sud-Est (-10).

În luna iulie faţă de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-308 autorizaţii), scădere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-96 autorizaţii), Vest (-91), Nord-Vest (-67), Sud-Vest Oltenia (-33), Bucureşti-Ilfov (-25), Centru şi Sud-Est (-12 fiecare).

Creşteri s-au înregistrat doar în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia (+28 autorizaţii).