Multe dintre casele de vacanţă existente în Mărginimea Sibiului sunt realizate cu preponderenţă din lemn
Fără să fi produs vreun efect spectaculos aşa cum mulţi se aşteptau, proiectul Sibiu - Capitala Culturală Europeană 2007 nu a dus decât la o creştere de moment a numărului turiştilor care au vizitat municipiul şi împrejurimile. Capitala Culturală Europeană 2007 nu a condus la o explozie a construcţiilor turistice în zonă. Ritmul de creştere a numărului de case de vacanţă şi pensiuni a rămas la fel cu cel din anii trecuţi. Situaţia este similară şi pe piaţa imobiliară, în ceea ce priveşte tranzacţiile cu terenuri şi locuinţe de vacanţă. Numai proprietăţile s-au scumpit.
Pitorescul zonei Sibiului a continuat şi continuă să atragă investitori în comuna Sadu, dar şi în jurul staţiunii Păltiniş, unde, însă, au mai rămas puţine terenuri, toate aparţinătoare de localităţile din Mărginimea Sibiului.
Salba de localităţi din Mărginime continuă să stârnească cu precădere interesul celor care doresc să îşi construiască o casă de vacanţă. Pensiunile se dezvoltă, dar nu într-un ritm accelerat.
Case de vacanţă mascate în anexe de exploataţie agricolă
Cu greu s-ar putea estima care este numărul exact de case de vacanţă şi care este numărul pensiunilor existente în Mărginimea Sibiului. Lucian Luca, secretarul comunei Orlat, ne-a declarat: "Pentru cei care doresc un simplu loc de odihnă, adesea se adoptă o soluţie inedită pentru a se ridica un asemenea obiectiv. Se poate declara o casă nu foarte mare drept
Astfel de construcţii ingenioase se regăsesc în mai toate zonele din Mărginime, unde există interes pentru ridicarea de imobile mici pentru petrecerea vacanţelor. Amenajarea anexelor presupune o documentaţie mai puţin stufoasă, autorizaţia este mai uşor de obţinut şi terenul nu necesită scoaterea din circuitul agricol. Din acest motiv, multe dintre casele de vacanţă existente în Mărginimea Sibiului sunt realizate cu preponderenţă din lemn. Majoritatea au fundaţii din ciment sau piatră de râu legată cu ciment. Această ultimă soluţie este preferată pentru că scade considerabil costul construcţiei.
Sadu rămâne cea mai căutată zonă
Comuna Sadu, mai ales aria intitulată "Pe Tocile", continuă să stârnească interesul celor ce vor să-şi construiască locuinţe de vacanţă. Majoritatea investitorilor sunt sibieni care doresc să scape de înghesuiala din oraş, unde locuiesc adesea în apartamente mici. În ceea ce priveşte pensiunile, în Sadu nu există mai mult de 4 - 5 asemenea obiective. Sadu s-a consacrat ca destinaţie pentru casele de vacanţă.
Interesul pentru achiziţia de terenuri creşte, însă, constant. Şi tranzacţiile cresc, anual, cu 10-15%, ceea ce antrenează majorarea preţurilor cerute de proprietari. Astfel, preţurile au depăşit suma de 30 de euro/mp de teren, ne-a menţionat Delia Lotrean secretara Primăriei Sadu. Domnia sa estimează că, în ultimul an, au fost înregistrate peste 100 de cereri de eliberare a autorizaţiilor de construcţie pentru case noi. Astfel că, primăria dă aprobări pentru autorizaţii chiar şi odată la două zile. Cel mai scump este terenul din zona "Pe Tocile", unde preţurile ajung şi la 50 de euro/mp întrucât mai sunt puţine loturi disponibile.
Ritm mai lent de construire în Răşinari
În Răşinari, localitate faimoasă pentru că a dat culturii româneşti personalităţi precum Octavian Goga, Emil Cioran sau Mitropolitul Andrei Şaguna, ritmul de creştere a construcţiilor a scăzut faţă de anii trecuţi. "Lumea vine să se intereseze de achiziţia unui teren, dar sunt puţine loturi disponibile în zona din sat", ne-a precizat Sorin Drăgoe, secretarul comunei.
În prezent, în Răşinari, există maxim 35 - 40 de pensiuni din care circa jumătate sunt amenajate prin schimbarea destinaţiei caselor localnicilor. Celelalte imobile sunt ridicate, în general, pe Valea Mărăjdiei, până în Curmătură, la 5 km de ieşirea din Răşinari înspre Păltiniş. Unele unităţi de cazare sunt mari, de până la 300 de locuri. Două dintre pensiunile mari de aici au fost date în folosinţă în cursul anului trecut.
Casele de vacanţă s-au dezvoltat mai puţin în zonă, deşi în apropierea staţiunii Păltiniş - partea care ţine de Răşinari - există circa 60 asemenea construcţii şi există interes din partea "străinaşilor" (termen folosit în zonele montane pentru cei din alte locuri ale ţării).
Preţul terenurilor în Răşinari începe de la 15 - 20 de euro/mp şi ajunge până la 50 de euro/mp în zonele cu căutare cum ar fi în apropierea staţiunii turistice Păltiniş. Şi la Răşinari majoritatea proprietarilor de case de vacanţă sunt sibieni, care fie cumpără terenuri şi îşi construiesc locuinţele dorite, fie achiziţionează case "la cheie". Investitorilor sibieni li se adaugă, în număr mai mic, bucureştenii, constănţenii şi timişorenii.
Ambiţiosul proiect al primăriei de concesionare a unor terenuri în suprafaţă totală de circa 40 de hectare pe Valea Şteviei, în scopul dezvoltării unui sat de vacanţă nu a fost realizat. Secretarul comunei ne-a explicat că licitaţia a fost sistată şi nu a mai dorit să ne dea detalii suplimentare.
Gura Râului îşi continuă ascensiunea pe segmentul caselor de vacanţă
Comuna Gura Râului se situează la poalele munţilor şi beneficiază de mult spaţiu potrivit dezvoltării construcţiilor turistice. Achiziţiile şi interesul pentru terenuri în zonă au crescut constant, în fiecare an. "Alegerea terenurilor se face în special în funcţie de priveliştea oferită", ne-au precizat reprezentanţii primăriei din localitate.
Multe din terenurile disponibile (chiar dacă sunt în pantă) beneficiază şi de utilităţi, ceea ce constituie un factor favorizant în creşterea interesului pentru construcţia de case de vacanţă. Tranzacţiile cu terenuri au crescut, în ultimul an, cu 10-15% faţă de anii anteriori. Preţurile loturilor scoase la vânzare au cunoscut o majorare uşoară, situându-se, la finele lunii mai, între 10 şi 25 de euro/mp.
Potrivit oficialilor primăriei Gura Râului, tranzacţiile ar fi fost mai multe dacă nu ar exista unele probleme de regim juridic asupra proprietăţii. Nu este vorba de retrocedări pentru că în zonă nu a existat colectivizare, ci de transmiterea moştenirii. "Există multiple situaţii în care nu s-a făcut dezbaterea succesorală, astfel că localnicii aşteaptă să dobândească dreptul de proprietate prin uzucapiune (n.r. plata impozitelor aferente unui teren pe o perioadă de 30 de ani)", susţin sursele citate.
Cele mai căutate zone pentru construcţii sunt Mărăjdia - unde s-a introdus curentul electric; intrarea în sat dinspre Orlat - unde terenul nu are declivităţi; ieşirea către Păltiniş, mai ales zona "La Şarlău". Cei mai numeroşi investitori sunt tot sibienii, urmaţi de bucureşteni, timişoreni şi medieşeni.
Atât numărul pensiunilor, cât şi cel al caselor de vacanţă a sporit, dar nu în mod spectaculos. În prezent, există aproximativ 14 pensiuni şi două hoteluri date în folosinţă în cursul anului trecut. Casele de vacanţă sunt în număr de peste 100.
Localnicii din Orlat îşi extind locuinţele pentru spaţii de cazare
Situată undeva la mijlocul zonei dintre Gura Râului, Cristian şi Sibiel, comuna Orlat prezintă mai puţin interes pentru cei care doresc să îşi construiască o casă de vacanţă. Localnicii, însă, sunt interesaţi să amenajaze locuri de cazare în propriile case. Primăria Orlat a înregistrat, în ultimul an, circa 10-15 autorizaţii de construcţie, care vizează atât casele, cât şi pensiunile. Secretarul primăriei, Lucian Luca, ne-a declarat: "Oficial, avem cinci pensiuni. Există, însă, multe situaţii în care se supraetajează sau se extind casele localnicilor. Este clar că acolo unde se întreprind asemenea lucrări oamenii doresc să facă locuri de cazare pentru că îşi extind spaţiul locuibil cu 3-4 camere".
Casele de vacanţă sunt în număr de maxim 20 în localitate, inclusiv cele declarate ca anexă pentru exploataţie agricolă. Preţurile terenurilor din Orlat au ajuns deja la circa 10 euro/mp. Zonele de interes sunt ieşirea către Gura Râului, respectiv Poplaca, dar şi ieşirea din comună către Cristianul Sibiului. În ultima perioadă, au achiziţionat terenuri atât cei din Bucureşti, cât şi unii investitori din Alexandria, dar şi nişte italieni.
Zona "Sub Teiş", unde cu câtva timp în urmă, au fost introduse în intravilanul localităţii peste 100 de hectare, a început să stârnească interesul investitorilor sau chiar al speculanţilor imobiliari. Oamenii din sat susţin că omul de afaceri important din Bucureşti care a achiziţionat, în zonă, câteva hectare de teren este chiar latifundiarul Gigi Becali. Pe suprafaţa respectivă, la finele lunii mai, nu există nicio construcţie, iar localnicii folosesc în continuare terenul ca fâneaţă.
Săliştea şi Sibielul sunt cunoscute datorită lui... Nicu Ceauşescu
Oraşul Sălişte a avut şansa de a fi cunoscut încă de la începutul anilor "90. Reclama a fost una negativă întrucât fiul dictatorului Nicolae Ceauşescu, avea o casă de vacanţă la Sălişte. Astfel că, în timp, zona a atras multe construcţii noi. Cei care au investit numai datorită renumelui adus de Nicu Ceauşescu, nu au regretat banii daţi.
Carmen Hristache, secretarul oraşului Sălişte, crede că tocmai faptul în sine a reprezentat una din şansele pe care le-a avut oraşul Sălişte, dar şi unele sate arondate cum ar fi Sibiel şi Fântânele. În zona Şăliştei, construcţia de case de vacanţă a început de timpuriu, imediat după 1990. În prezent, oraşul şi satele arondate, cum ar fi Sibiel, Fântânele, Vale şi Săcel, au circa 150 de locuinţe de vacanţă. Primăria a înregistrat, anual, în jur de 10-15 autorizaţii de construcţie pentru astfel de obiective.
În afară de sibieni şi bucureşteni, există numeroase situaţii în care cetăţeni străini, din Germania, Olanda sau Franţa au achiziţionat terenuri şi au construit case de vacanţă. Preţul terenurilor oscila, la finele lunii mai, de la 10-12 euro/mp în Vale sau Săcel, până la 30 euro/mp la Sibiel. În oraşul Sălişte preţul terenurilor se situa, în perioada analizată, între 15 şi 20 de euro/mp.
Carmen Hristache estimează că, în zonă, există maxim 35 de pensiuni. Anual, primăria eliberează autorizaţii pentru ridicarea a două - trei pensiuni de dimensiuni mai mari. Localnicii susţin că, în Sibiel, de exemplu, s-a ajuns la situaţia în care la două case una să aibă şi o pensiune.
Doamna Hristache este de părere că, în viitorul apropiat, va continua să crească interesul pentru zone precum Fântânele, Săcel şi Sibiel pentru care există în derulare un proiect amplu de introducere a canalizării şi apei curente. Din punct de vedere peisagistic, zona Sibielului oferă o panoramă deosebită astfel că turismul se poate dezvolta rapid. Mulţi localnici şi-au amenajat deja case mari pentru a putea oferi cazare, ocazional.
Cristianul îşi menţine ritmul de dezvoltare
Cristianul Sibiului este situat chiar lângă DN1 către Alba Iulia, motiv pentru care este uşor accesibil. În zona de jos care ţine de comună, aflată "la şosea", interesul investitorilor se manifestă către construirea de ansambluri rezidenţiale. Aici există două societăţi, "Sife" şi "Dafora", care începând de anul trecut, au demarat construirea de cartiere cu vile, cu acces controlat.
Cele două ansambluri ar urma să aibă, în total, 110 case. Primarul Cristianului, Ioan Seuchea, admite faptul că o parte dintre acestea ar putea servi drept case de vacanţă pentru sibieni în special. Zonele de interes pentru construirea de case de vacanţă sunt situate în aria arondată localităţii Cristian, lângă staţiunea Păltiniş. Acolo, primăria a concesionat 30 de loturi pentru case de vacanţă, iar pe 15 dintre ele au fost demarate deja lucrările de construcţie.
Alte două zone de interes pentru dezvoltarea caselor de vacanţă sunt Blidăria şi Fundul Vălii, acestea două neavând, însă, toate utilităţile. În ciuda acestui fapt, acolo există circa 30 de case de vacanţă. Motivul rezidă în faptul că preţul terenurilor în zona respectivă este destul de scăzut în comparaţie cu alte arii, maximul situându-se, la finele lunii mai, la 10 - 12 euro/mp.
Pentru zona de jos a localităţii, preţurile terenurilor merg până la 20 - 25 de euro/mp. În zona apropiată de Păltiniş, preţul era, în luna mai, şi de 50 de euro/mp, întrucât loturile disponibile s-au împuţinat. Tranzacţiile cu terenuri din regiune au crescut, în ultimul an, cu circa 10%.
Principalii investitori rămân sibienii, urmaţi de bucureşteni şi constănţeni. Au apărut şi câţiva cetăţeni germani care şi-au construit locuinţe de vacanţă.
Comuna nu are decât patru pensiuni şi există puţine premise ca să se dezvolte mai multe.
Zona Sibiului poate stârni, în continuare, interesul celor care doresc să-şi construiască case de vacanţă pentru că este spectaculoasă din punct de vedere al cadrului natural. Întocmai ca şi Judeţul Braşov, cu care se învecinează la est, Sibiul are şi el avantajul de a avea unii din cei mai înalţi munţi din ţară. În plus, oraşul Sibiu beneficiază şi de un aeroport, care a fost modernizat recent, dar şi de puncte de atracţie turistică.
În afara zonelor cunoscute deja ca destinaţii pentru turişti şi preferate pentru construcţia de case de vacanţă, investitorii se arată acum interesaţi şi de locaţii precum Turnu Roşu - situat spre defileul Oltului, Cârţişoara - învecinată cu comuna Sadu sau Avrig - la poalele munţilor Făgăraş.
Deşi creşterea construcţiilor nu a fost una spectaculoasă, potenţialul turistic şi extinderea utilităţilor în mai multe zone va impulsiona substanţial dezvoltarea din următorii ani. Iar teren pentru construcţii mai este suficient.
