STUDIU ROLAND BERGER:HoReCa - principalul instalator de staţii electrice de la noi, în 2019

"Hotelurile, restaurantele şi cafenelele au instalat, la nivel de sector, 34 de noi staţii de încărcare electrică, în a doua jumătate a anului trecut

Sectorul HoReCa a devenit, anul trecut, prin­cipalul susţinător al tendinţei de instalare de staţii electrice din ţara noastră, luând faţa sectorului de retail, arată un studiu realizat de compania de consultanţă Roland Berger.

HoReCa a instalat 34 de staţii noi, în a doua jumătate a anului anterior, şi a ajuns să opereze, la nivel de sector, în prezent, în România, aproape un sfert din totalul de circa 400 de staţii de încărcare de la noi din ţară. Din cele 94 de staţii de încărcare operate de sectorul HoReCa, doar 5% sunt cu încărcare rapidă.

Sectorul de retail a fost retrogradat, aşadar pe locul al doilea, cu un ritm mai lent de instalare de noi staţii, retailul având în operare la finalul anului trecut 81 de staţii de încărcare, un plus de 12 staţii faţă de finalul lunii iunie 2019. Din totalul de staţii disponibile, 46% sunt cu încărcare rapidă, adică capabile să încarce la puteri mai mari de 22 kW. La nivel naţional, ponderea staţiilor cu încărcare rapidă în total infrastructură este de circa 25%.

Diferenţa şi preferinţa în ceea ce priveşte numărul de staţii rapide/lente în portofoliile celor două sectoare ţine natural de domeniul de activitate şi timpii pe care clienţii îi pot asuma pentru încărcarea autovehiculului electric. De exemplu, benzinăriile - încărcări ultra-rapide la maşinile clasice pe combustie în comparaţie cu maşinile electrice - dispun de 47 de staţii de încărcare la nivel naţional, însă au cea mai mare pondere în portofoliu de staţii cu încărcare rapidă, 55%.

Pe locurile următoare în clasamentul operatorilor de staţii de încărcare sunt mall-urile şi birourile, cu 55 de staţii în total, disponibile la finalul lui 2019 (+17 faţă de iunie 2019), în timp ce parcările şi instituţiile publice pun la dispoziţie doar 37 de staţii (+10). Dealership-urile auto au adăugat cinci staţii, în ultima jumătate a lui 2019, ducând disponibilul la 28. Instituţiile de sănătate şi educaţie, zonele turistice, centrele de divertisment etc. oferă, de asemenea, alte 53 de staţii, conform statisticii de la 31 decembrie 2019.

În HoReCa se înclină netaxarea unui "plin" electric

În ceea ce priveşte politica de taxare a încărcării, aceasta variază de la sector la sector, HoReCa fiind înclinat, de exemplu, spre încărcări gratuite pentru clienţii lor, în timp ce în retail unele lan­ţuri aplică taxă, iar altele nu. Studiul mai arată că infrastructura de încărcare s-a extins constant, în ultimele 24 de luni, cu o rată semestrială de creştere de circa 30%.

O problemă în România este, însă, faptul că numărul mediu de puncte de încărcare per staţie este redus - la sfârşitul anului 2019 doar o treime din staţii puteau acomoda încărcarea a două sau mai multe autovehicule concomitent.

România a urcat, astfel, 3 puncte în indicele electromobilităţii elaborat de Roland Berger, după creşteri similare la precedentele două analize naţionale. La baza aprecierii pozitive a tendinţei spre e-mobilitate stă creşterea cererii şi vânzărilor (plus de 230% al vânzărilor de automobile electrice, peste ritmul din ţările dezvoltate), ofertă de asemenea în expansiune, precum şi dezvoltarea - relativ lentă - a infrastructurii de încărcare.

Nu este însă clar cum va afecta incidenţa pandemiei de coronavirus şi criza economică aferentă piaţa de e-mobilitate, însă vânzările sunt de aşteptat să scadă pe zona auto - în ciuda subvenţiei Rabla Plus -, în tandem cu vânzările de autovehicule clasice care s-au prăbuşit în întreaga lume pe fondul incidenţei noului coronavirus. Totodată, restricţiile de circulaţie au afectat consumul de servicii de e-mobilitate, nefiind încă clar cum va arăta revenirea utilizării acestor servicii.

Un punct slab subliniat de specialiştii Roland Berger este cadrul de reglementare din ţara noastră, care totuşi nu a suferit o deteriorare semnificativă. Aici, studiul punctează că s-a abandonat proiectul taxei Oxigen în Bucureşti şi că în continuare doritorii de vehicule electrice beneficiază de una dintre cele mai generoase subvenţii la nivel global - peste 9.000 de euro fiind disponibili prin programul Rabla Plus pentru fiecare achiziţie - însă se evidenţiază şi că există limitări de finanţare la nivel de program.

Un alt factor pozitiv pentru ţara noastră este disponibilitatea altor servicii alternative micro de e-mobilitate precum scootere şi biciclete electrice.

"A doua jumătate a anului 2019 a adus o dezvoltare majoră în ceea ce priveşte providerii de micro mobilitate, cu un total de 7 jucători în piaţă în comparaţie cu 0 la finalul lui 2018. Trei noi furnizori au început să opereze în Bucureşti în a doua jumătate a lui 2019. Ca urmare, segmentul devine din ce în ce mai competitiv", arată specialiştii.

Totodată, piaţa de car-sharing a continuat să crească anul trecut, cu un nou furnizor în a doua jumătate a lui 2019 şi încă unul aşteptat - înainte de pandemie - să intre pe piaţă în prima jumătate a acestui an. Majoritatea furnizorilor de soluţii alternative de electromobilitate au operaţiuni în Bucureşti şi plănuiau, de asemenea, să se extindă în centre economice, sociale şi educaţionale regionale precum Cluj Napoca, Iaşi sau Timişoara.

Electromobilitatea - oportunitate de îmbunătăţire a costurilor operaţionale

Electromobilitatea rămâne o oportunitate importantă pentru îmbunătăţirea costurilor operaţionale, în pofida incertitudinilor aduse de Coronavirus, este de părere Nemeş Szabolcs, Managing Partner în cadrul Roland Berger Bucureşti.

Acesta evidenţiază că, în urmă cu cinci ani, autovehiculele electrice erau apariţii unice în trafic, iar oferta disponibilă era reprezentată de o serie limitată de modele. Însă cererea pentru acest tip de vehicule a crescut constant, în ultimii ani, iar 2019 a marcat cea mai importantă accelerare, conform Indexului de mobilitate electrică realizat de compania de consultanţă.

Cercetarea arată că unul din 50 de autoturisme noi este electric. Ponderea vehiculelor pur electrice (EV) şi a celor electrice hibride plug-în (PHEV) din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a cres­cut, în al doilea semestru al anului 2019, la aproximativ 2,2%. Acest rezultat, semnificativ mai ridicat decât valoarea înregistrată în primul semestru (0,9%), plasează România înaintea unor ţări puternice precum Statele Unite, Spania sau Italia.

Conform sursei citate, înmatriculările de autovehicule noi pur electrice s-au triplat în a două jumătate a anului 2019 în comparaţie cu primul semestru, depăşind 1.500 de unităţi. O dinamică similară au avut-o şi înmatriculările autovehiculelor noi hibride electrice plug-în, cu 453 de unităţi faţă de doar 183 în semestrul anterior. Tendinţa de electrificare este sprijinită de o serie de factori favorizanţi.

Dragoş Fundulea, Senior Project Manager Roland Berger Bucureşti, subliniază că poziţionarea incipientă ca promotor al electromobilităţii este un factor cheie al succesului şi este mai eficientă decât eforturile ulterioare de recuperare a poziţiei.

Oferta de modele electrice - încă limitată

Deşi majoritatea producătorilor importanţi au în ofertă dealership-urilor partenere vehicule pur electrice (EV) sau hibride electrice plug-în (PHEV), până în acest moment numărul modelelor electrice disponibile pe piaţa din România rămâne limitat. Per total, la sfârşitul anului trecut, un număr de 43 de modele pur electrice şi hibride electrice plug-în erau dis­ponibile în ţara noastră, cu 7 mai multe decât în primul semestru. Oferta de astfel de vehicule este, în consecinţă, restrânsă, reprezentând doar circa 12% din numărul total de modele disponibile în portofoliul dealership-urilor (300+). Deşi majoritatea modelelor electrice sunt hibride plug-în (27), numărul celor pur electrice aproape s-a dublat în ultimele 12 luni - la sfârşitul lui 2019 puteau fi comandate 16 modele pur electrice, faţă de doar 9 cu un an în urmă, mai arată studiul citat. Potrivit lucrării, o constrângere importantă este reprezentată de numărul scăzut de modele şi caroserii disponibile per marcă, ceea ce limitează opţiunile de achiziţie în cazul unei afinităţi ridicate pentru un anumit brand. Majoritatea modelelor electrice sunt hatchback, sedan şi SUV, în timp ce oferta pentru combi, MPV sau coupe/cabrio este aproape inexistentă. Cea mai extinsă gama electrică din portofoliul unui producător în România cuprinde opt modele.

Numărul staţiilor de încărcare creşte constant

Aproximativ 400 de staţii de încărcare publice erau disponibile la sfârşitul anului 2019, arată Indexul Roland Berger, subliniind că infrastructura de încărcare s-a extins constant în ultimele 24 de luni, cu o rată semestrială de creştere de circa 30%. Considerând parcul de vehicule electrice, o staţie de încărcare este disponibilă pentru fiecare 15 vehicule electrice, o valoare bună la nivel european, ţinând cont că referinţa optimă se situează la 10 vehicule per staţie. Doar 25% din staţiile de încărcare pot fi considerate însă rapide, capabile să încarce la puteri mai mari de 22 kW. De asemenea, numărul mediu de puncte de încărcare per staţie este redus - la sfârşitul anului 2019 doar o treime din staţii puteau acomoda încărcarea a două sau mai multe autovehicule concomitent. Aceste aspecte pot crea inconveniente, având în vedere durata medie de încărcare semnificativ mai mare faţă de alimentarea cu combustibili convenţionali.

Beneficiem de una dintre cele mai generoase subvenţii la nivel global, pentru achiziţia de automobile electrice

În ceea ce priveşte cadrul de reglementare, specialiştii citaţi evidenţiază că cei care îşi cumpără autovehicule pur electrice din ţara noastră beneficiază de una dintre cele mai generoase subvenţii la nivel global - peste 9.000 de euro fiind disponibili prin programul Rabla Plus, pentru fiecare achiziţie. Numărul important de autovehicule electrice din anul 2019 ilustrează şi limitările de finanţare ale programului, acesta fiind utilizat aproape în totalitate. Dezvoltarea pieţei de electromobilitate este sprijinită şi de legislaţia europeană ce vizează diminuarea treptată a nivelului mediu al emisiilor de CO 2 . Anul 2020 aduce o valoare ţintă de 95 g/km, în condiţiile în care valorile medii înregistrate în 2018 şi 2019 au depăşit 120 g/km. În consecinţă, creşterea ponderii autovehiculelor electrice" cu emisii zero sau foarte scăzute, este o pârghie importantă a producătorilor auto.

Autobuzele electrice - exemplu de utilizare optimă a tehnologiei

La sfârşitul anului trecut, 40% dintre autobuzele din ţara noastră aveau o vechime de peste 20 de ani, cu consum de combustibil, costuri de mentenanţă şi niveluri de poluare ridicate. Mai mult, vitezele medii de deplasare ale autobuzelor sunt mici. De exemplu, viteză medie de deplasare în Bucureşti este de doar 10-15 km/h, iar limitele de viteză nu depăşesc 70 km/h, acestea fiind condiţii optime de operare ale autobuzelor electrice. Rata de adopţie ridicată, de 4,7% din totalul noilor autobuze înmatriculate, evidenţiază interesul autorităţilor locale şi recunoaşterea costurilor de operare totale mai mici.

În acest context, specialiştii Roland Berger consideră că autobuzele electrice reprezintă un exemplu de utilizare optimă a tehnologiei.