ŢINÂND PIEPT SCANDALULUI PORNIT DE LOCATARI,Autorităţile au făcut primul pas către modernizarea Micului Paris

Încet, dar sigur, autorităţile au făcut primul pas către o capitală modernizată, cu valenţe turistice, care să beneficieze de parcări subterane, poduri peste apă, piste de bicicletă şi locuri de promenadă.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, în ianuarie, proiectele de hotărâre privind planurile urbanistice zonale pentru modernizarea zonei centrale a Capitalei.

Votul consilierilor generali nu a fost acordat foarte uşor şi la prima şedinţă, documentele fiind respinse, iniţial, în ultima şedinţă de anul trecut a CGMB, după ce au avut loc o serie de dezabateri şi luări de cuvânt, inclusiv din partea locatarilor, care au pus la îndoială oportunitatea lucrărilor în special în zona bulevardului Unirii.

Domnul Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, ne-a spus că, în luna martie, urmează să fie aprobate cele mai multe dintre Studiile de Fezabilitate aferente. Abia după obţinerea finanţării vor fi derulate licitaţiile pentru lucrările de construcţie. Banii ar trebui să vină din fonduri europene, investiţiile în parcări urmând să fie realizate în principal prin parteneriate public-private.

"Pentru astfel de proiecte sunt interesaţi investitori privaţi, dar şi entităţi precum BERD sau Banca Mondială", ne-a precizat Gheorghe Pătraşcu.

Proiectele de modernizare a Micului Paris, care, acum, are o faţă destul de prăfuită, au produs un scandal de proporţii între autorităţi şi o parte dintre locuitorii Capitalei.

Reprezentanţii asociaţiilor de locatari de pe bulevardul Unirii şi-au exprimat dezacordul total faţă de realizarea planurilor primăriei.

Printre proiectele aspru criticate de bucureşteni se află cele care privesc refacerea perimetrului Piaţa Constituţiei - Bulevardul Unirii.

Reprezentanţii asociaţiilor de locatari situate în zonă şi-au exprimat dezacordul total faţă de realizarea planurilor primăriei, în cadrul unei ample scrisori transmise, anul trecut, primarului general al Capitalei.

Aceştia subliniază: "Prin prezenta scrisoare (...) ne opunem total şi vehement aprobării şi realizării aces-tui proiect. În prezent, pe Bulevardul Unirii avem o mică pădure de copaci, stejari şi tei în principal, crescută timp de 30 de ani, şi care, pe o lungime de aproximativ 600 de metri şi o lăţime de 20-30 metri, se constituie într- un veritabil plămân al oraşului, într-una dintre cele mai poluate zone din Bucureşti, în timp fiind investite sume mari de bani în iluminatul aleilor, fiind realizate reţele de cabluri şi de conducte pentru irigarea copacilor, precum şi a spaţiului verde aferent, sume de bani în care se regăsesc taxele şi impozitele plătite de cetăţenii Municipiului Bucureşti.

Precizăm faptul că proprietarii de imobile şi locuitorii (...) consideră Proiectul Urbanistic Zonal Piaţa Constituţiei - Antim - Bulevardul Unirii un adevărat atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor oraşului (...). Proiectul nu ţine cont de interesul superior al sănătăţii şi siguranţei persoanei, principiu prioritar aplicat în UE.

Conform documentaţiei publicate pe site-ul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti (...), acest proiect va implica distrugerea unui mare număr de copaci existenţi în prezent în zona vizată.

Or, în documentaţia publicată pe site-ul Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti nu se regăsesc planşe sau desene tehnice, probe biologice de specialitate şi dovezi fotografice în sprijinul afirmaţiilor (...) conform cărora un mare număr de tei şi stejari sunt uscaţi, respectiv degradaţi şi nu pot fi recuperaţi, impunându-se tăierea acestora. Concluzionând, s-a decis defrişarea în masă a arborilor de pe Bulevardul Unirii - Antim - Piaţa Constituţiei fără niciun fel de expertiză dendrologică. (...) Se intervine agresiv asupra mediului şi oamenilor, în interes comercial: se taie arbori, se desfiinţează spaţii verzi, se înlocuiesc cu beton şi li se dă altă destinaţie, creşte poluarea cu noxe din traficul rutier şi de la spaţiile de alimentaţie publică şi de igienă, creşte nivelul zgomotului de la spaţiile de servicii de alimentaţie publică (muzica în timpul zilei, dar mai ales după orele 22, larma produsă de consumatori), toalete publice plasate la câţiva metri de ferestrele locatarilor etc".

Printre altele, locuitorii din zonă nu sunt de acord cu înfiinţarea unei zone permanente pentru organizarea de spectacole în Piaţa Constituţiei sau pe Bulevardul Unirii; nu aprobă amenajarea pistelor de biciclete pe mijlocul aleii pietonale, "lângă primul rând de arbori, deoarece creşte gradul de nesiguranţă şi riscul de accidente pentru pietoni (...) şi vor împiedica accesul locatarilor spre locuinţe, a turiştilor sau a celor care se deplasează spre diversele unităţi administrative din zonă"; nu sunt de acord cu mutarea traficului rutier pe o singură parte a Bulevardului Unirii şi nici cu reducerea numărului de benzi; nu aprobă desfiinţarea zonelor exis-tente pentru parcări şi nici cu micşorarea sau desfiinţarea spaţiului verde de lângă Palatul de Justiţie pentru crearea parcărilor subterane.

Locuitorii zonei doresc realizarea unui studiu de trafic şi a unor măsurători de zgomot şi noxe la etajele superioare şi subliniază că informarea şi consultarea publicului nu au fost realizate conform prevederilor legale. Nicio propunere venită din partea publicului nu a fost preluată, mai arată semnatarii scrisorii, apreciind: "În ciuda solicitărilor telefonice şi scrise, la consultări nu a existat niciun reprezentant al Primăriei. Pentru consultări nu a existat un spaţiu destinat informării şi consultării publicului, condiţiile în care s-au desfăşurat acestea fiind improprii. Pe parcursul consultărilor publice, locuitorii zonei şi reprezentanţii lor au fost trataţi ca şi cum ar fi fost asistaţi social, umiliţi şi jigniţi. (...) Domnul Pătraşcu (n.r. Gheorghe Pătraşcu), arhitectul şef al Capitalei, în prima adunare cu locuitorii Bulevardului Unirii, le-a oferit unor locatari nemultumiţi, ca alternativă de locuit, proprietăţi pe care le deţine la Sinaia, Sibiu - lucru de neacceptat, nepermis nici măcar ca glumă. Domnul arhitect Mario Kuibuş, în plenul şedinţei publice de la Agenţia de Protecţia Mediului Bucureşti pentru avizarea PUZ-ului, a bătut cu pumnul în masă şi a ridicat excesiv de tare tonul, vizibil deranjat de întrebările la care trebuia să răspundă".

Locatarii din zona menţionată au cerut, printre altele, verificarea modului în care Agenţia pentru Protecţia Mediului a Municipiului Bucureşti a emis avizul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal, care vizează tăierea arborilor sănătoşi din spaţiile verzi, aflate pe terenurile din zona Bulevardului Unirii şi a modului în care s-a realizat informarea şi consultarea publicului.

Proiectul urbanistic ce vizează zona dintre Piaţa Constituţiei şi magazinul Unirea este unul "megalomanic, fără nicio bază reală", este de părere analistul economic Ionel Blănculescu. Domnia sa consideră că acest plan al autorităţilor reprezintă "a doua mare crimă după masacrarea teilor din Iaşi, de data aceasta urmând să fie distrusă o veritabilă pădure de stejari şi tei din inima Bucureştiului".

Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, coordonează din umbră procesul de demolare şi tăiere a pădurii, urmând ca "o minunată zonă, construită după celebrul bulevard parizian Champs Elysee, să devină raiul kitch-urilor dâmboviţene", opinează domnul Blănculescu, adăugând: "Înţelegem că s-au cheltuit câteva milioane de euro cu acest proiect până acum şi că, dacă nu s-ar realiza, cineva poate ar trebui să le returneze Primăriei Generale, însă aceasta nu este o scuză pentru distrugerea zonei în special verzi, de pădure şi nici pentru cheltuirea a zeci de milioane de euro, poate chiar sute de milioane de euro, în condiţiile în care capitala noastră suferă enorm în ceea ce priveşte siguranţa clădirilor şi a conductelor de apă caldă, neconsolidate şi, respectiv, neschimbate, ca urmare a deturnării fondurilor publice spre acest tip de demolări şi distrugeri de păduri".

Nicuşor Dan: "Proiectul nu pare să fie un tun imobiliar"

Nu atât de vehement se arată Nicuşor Dan, preşedintele Uniunii "Salvaţi Bucureştiul", cunoscut pentru modul ferm în care s-a opus, în alte ocazii, derulării unor proiecte urbanistice sau de infrastructură, tocmai pentru a nu fi deteriorate anumite zone ale Capitalei.

Anul trecut, domnia sa ne-a declarat: "Am cerut o dezbatere publică la primărie, pentru că proiectul nu pare să fie un tun imobiliar, din contră, pare un proiect interesant. Şi locuitorii au dreptatea lor, însă, pentru că nu doresc să fie puşi în situaţia în care să se des-făşoare spectacole la propriile feres-tre, întrucât, prin acest proiect, se va crea premiza organizării unor spectacole foarte aproape de apartamentele de locuinţe".

Atât reprezentanţii Primăriei Bucureşti, cât şi arhitecţii care au lucrat la proiect susţin că nu este prevăzută tăierea copacilor din zonă şi că, dimpotrivă, PUZ-ul prevede plantarea de noi arbori.

Potrivit lui Gheorghe Pătraş-cu, arhitectul-şef al Capitelei, proiectul are avizul de mediu şi "nu vor fi tăiaţi decât copacii deja distruşi".

Domnia sa ne-a spus că investiţia ar urma să se deruleze în patru etape, care se vor întinde pe circa zece ani.

"În prima fază va fi construit parcajul subteran de la Piaţa Constituţiei şi vom amenaja piaţa. În cea de-a doua etapă ar urma să fie eliminate două benzi de circulaţie de pe lateral, pentru a fi lărgită zona centrală, ca loc de plimbare. Al treilea pas va consta în trecerea transportului în comun pe bandă dedicată, în cazul în care acesta se va dezvolta. Probabil va rămâne doar transportul în comun, autoturismele fiind redirecţionate pe inelul central.

Ulterior, ar urma să fie amenajate unele chioşcuri/terase, cu condiţia ca acestea să fie amplasate doar în spaţiile de la parter pe care oamenii nu le utilizează", ne-a explicat domnul Pătraşcu.

În opinia domniei sale, controversele care au apărut pe marginea planurilor de aerisire şi modernizare a Capitalei reprezintă rezultatul unor interese ale diverşilor arhitecţi care nu au fost implicaţi în proiect.

Mario Kuibuş: "Oamenii vorbesc fără să ştie despre ce este vorba în proiecte"

Arhitectul Mario Kuibuş, coordonatorul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană - "Zona Centrală" Bucureşti, este de părere că oamenii "vorbesc fără să ştie despre ce este vorba în proiecte".

Domnul Kuibuş ne-a precizat că PUZ-ul în discuţie "are absolut toate avizele, obţinute în baza unui audit foarte bine realizat, întrucât a fost deschisă o procedură de infringement pe mediu de către un ONG, care afirma că proiectele sunt întocmite la limita legii".

Pentru obţinerea respectivelor avize, a fost derulată o procedură din partea reprezentanţilor de mediu "care au desfăşurat un audit foarte serios prin care proiectul a fost verificat", a completat Mario Kuibuş.

"Sunt suprafeţe verzi care vor fi plantate în plus de cele existente, care vor rămâne pe locul lor. Aşadar, nu numai că toată zona verde va fi păstrată aşa cum este acum, ci vor mai fi şi plantaţi alţi copaci, iar automobilele vor dispărea, întrucât parcările vor fi toate subterane", subliniază arhitectul, adăugând: "Această zonă este una părăsită tocmai pentru că nu este atractivă. Nu există transport cu RATB, pietonii nu au acces nici la fântâni, nici la spaţiul verde. Proiectul prevede crearea a două poduri care aduc fluxuri puternice de oameni - Podul Calicilor şi Podul Pietonal.

Studiile de fezabilitate sunt realizate, aş-teptăm fondurile europene la Agenţia de Dezvoltare Regională. Dacă PUZ-ul nu va fi aprobat, studiile de fezabilitate vor fi blocate şi toată munca este în zadar.

Avem nevoie de o capitală atractivă, prietenoasă şi vivace. Nu o putem face decât descurajând stresul, adică prezenţa maşinilor şi "vâjul" automobilelor neriverane".

Toată investiţia se ridică la circa 300 milioane de euro, potrivit domnului Kuibuş.

La realizarea proiectelor cuprinse în PIDU a lucrat un consorţiu alcătuit din circa 11 firme, în cea mai mare parte de arhitectură şi urbanism. Noua faţă a Bucureştiului ar urma să fie gata în circa zece ani, conform reprezentanţilor Primăriei.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) privind zona centrală a Capitalei reprezintă strategia prin care se doreşte schimbarea feţei Bucureştiului şi, totodată, o rampă de lansare a altor proiecte similare celor din cadrul PIDU. Elaborarea acestui Plan a început în 2010, în cadrul strategiei de dezvoltare fiind propuse mai multe proiecte individuale, dintre care 60 de proiecte şi subproiecte au fost aprobate printr-o Hotărâre a Consiliului General din 2012.

Serviciile de elaborare a PIDU, a studiilor de prefezabilitate aferente proiectelor, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor tehnice şi a documentelor pentru cererea de finanţare presupun o investiţie de 34 de milioane de lei, potrivit reprezentanţilor municipalităţii.

Demararea lucrărilor propriu-zise pentru realizarea proiectelor PIDU este estimată pentru anul 2015, în funcţie de cât de repede va fi obţinută finanţarea. Fiecare dintre proiecte are termene diferite de derulare, cuprinse între şapte şi 48 de luni.