Uniunea Arhitecţilor: Va fi demarat un amplu program de reabilitare arhitecturală a clădirilor

Noua strategie a Uniunii Arhitecţilor din România prevede demararea unui amplu program la nivel naţional menit să transforme aspectul oraşelor.

În parteneriat cu autorităţile publice locale, UAR îşi propune să iniţieze o acţiune de reabilitare arhitecturală şi estetică a clădirilor vechi.

Preşedintele UAR, doamna dr. arh. Viorica Curea ne-a declarat: "Trebuie să aducem arhitectura veche la un nivel corespunzător".

Programul vine ca o completare a proiectelor de reabilitare termică efectuate de primării pentru clădirile de locuinţe colective. Dacă blocurile au început să fie reabilitate funcţional şi aspectul lor a fost îmbunătăţit, în schimb locuinţele individuale din jur au rămas, majoritatea, într-o stare de degradare avansată: cade tencuiala, se desprind jgheaburile, balcoanele nu mai au stabilitate. Ca răspuns la problema aceasta, UAR a intrat în contact cu administraţiile locale pentru a stabili un front de lucru comun. Uniunea va desemna, împreună cu autorităţile, clădirile sau străzile ce vor fi incluse în program.

Deoarece pentru fiecare clădire în parte se impune realizarea unui proiect, Uniunea va contacta în acest scop birourile de proiectare şi va încheia contracte. Pentru clădirile din zonele protejate vor fi efectuate studii suplimentare. Ulterior, administraţiile locale, în funcţie de posibilităţi, vor finanţa şi executa lucrările propriu-zise de reabilitare, urmând să recupereze banii de la proprietari, aşa cum solicită legea. De asemenea, UAR, prin specialiştii săi, va oferi consultanţă pe parcursul derulării proiectelor, va participa alături de autorităţi la licitaţia pentru stabilirea constructorilor şi va supraveghea execuţia şi recepţia lucrărilor, explică doamna arhitect Curea.

Pentru început, programul ar putea include clădirile - monument istoric deţinute de administraţiile publice locale, în care funcţionează, de exemplu, şcoli sau spitale. Acestea s-ar putea constitui drept modele de proiectare şi reabilitare corecte.

Extinderea la imobilele deţinute de persoane private este puţin mai complicată, deoarece trebuie să existe acordul fiecărui proprietar în parte pentru începerea lucrărilor. Dificultatea obţinerii acestui acord s-a evidenţiat şi în cazul programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic din Bucureşti, când proprietarii au refuzat să părăsească spaţiile pe perioada lucrărilor. În plus, există întotdeauna riscul ca proprietarii să nu reuşească să plătească lucrările. În acest caz o soluţie ar fi ca pentru acoperirea costurilor să fie accesate fonduri europene de către primării, propune doamna prof. dr. arh. Cristina Gociman.

Intervenţiile nu se vor rezuma numai la reabilitarea faţadelor, ci ar putea fi completate prin lucrări de consolidare, acolo unde este cazul. În acest sens, în cadrul proiectului ar putea fi cooptat şi ministerul de resort precum şi verificatorii de structuri, completează doamna prof. dr. arh. Gociman.

În cadrul programului propus de UAR nu vor fi aplicate aceleaşi sisteme folosite în prezent la blocurile de locuinţe, deoarece profilul multora dintre clădirile vechi nu permite o anvelopare. Sistemele alternative vor fi alese în baza unor relevee, cu respectarea elementelor originale, subliniază preşedintele UAR.

Programul se va diferenţia şi din punct de vedere estetic comparativ cu intervenţiile de reabilitare la blocurile de locuinţe, în sensul în care se vor evita culorile stridente care în prezent au "invadat" spaţiul urban, adaugă doamna prof. dr. arh. Gociman.

Programul se va extinde treptat în ţară

Până la mijlocul lunii iunie nu erau încă încheiate parteneriate, dar fuseseră stabilite primele contacte în acest scop cu administraţiile publice locale din Bucureşti, care s-au aratat extrem de interesate de acest proiect. În perspectivă, programul va fi extins la nivelul ţării, în funcţie de deschiderea manifestată de decidenţii locali şi disponibilitatea pentru a finanţa lucrările de reabilitare. De altfel, UAR are în curs de constituire filiale judeţene, care vor putea ulterior impulsiona extinderea programului.

În luna iulie urma să fie încheiate primele contracte cu arhitecţi autorizaţi pentru refacerea monumentelor, ingineri etc.

Tinerii arhitecţi vor avea foarte mult de lucru în ţară

Deoarece programul de reabilitare a clădirilor este menit şi să încurajeze iniţiativa tinerilor arhitecţi, în momentul contractării lucrărilor de proiectare UAR va viza cu predilecţie acele birouri de arhitectură care angajează tineri arhitecţi. Aceştia vor lucra sub coordonarea unor arhitecţi seniori care au experienţă în asemenea lucrări.

"Pentru tinerii arhitecţi este important faptul că un astfel de program le oferă oportunitatea unui cadru în care să îşi facă stagiatura. Ei nu pot să îşi câştige dreptul de semnătură decât dacă sunt angajaţi pentru o perioadă de cel puţin doi ani într-un birou de arhitectură în care funcţionează un arhitect cu drept de semnătură care îşi asumă responsabilitatea îndrumării stagiarilor. În prezent birourile de arhitectură, afectate de recesiunea economică, nu îşi permit să mai angajeze stagiari în absenţa unui program care să îi sprijine în acest sens, deci care să le ofere o facilitate economică", explică doamna arhitect Gociman.

"Prin programul acesta va fi foarte mult de lucru în ţară. Dacă sunt ţări de unde arhitecţii pleacă, la noi va fie aşa de mult de lucru încât vor rămâne", afirmă doamna dr. arh. Curea.

În paralel, proiectul va impulsiona şi revigorarea atelierelor de meşteşuguri vechi pentru reabilitarea elementelor arhitecturale în conformitate cu originalul, adaugă preşedintele UAR.

În parteneriatele pentru imple­mentarea acestui program ar urma să fie cooptaţi şi constructorii, care, precum tinerii arhitecţi, au nevoie de un front de lucru în contextul în care lucrările pe piaţă sunt puţine la momentul de faţă. Furnizorii de materiale de construcţie ar putea avea de asemenea o contribuţie importantă în sensul identificării companiilor dispuse să furnizeze tehnologii şi produse la un preţ mai coborât în cadrul licitaţiilor.

O alternativă de finanţare a lucrărilor ar putea viza aplicarea soluţiei parteneriatului public - privat, dacă va exista interes din partea antreprenorilor.

Grija pentru calitatea construcţiei începe de la proiectare

O altă preocupare majoră a Uniunii Arhitecţilor din România constă în impulsionarea dezvoltării unei arhitecturi de calitate, în principal prin derularea de concursuri de arhitectură.

Calitatea în construcţii este o problemă complexă. Ea trebuie să înceapă pentru arhitecţi şi ingineri constructori încă din etapa de proiectare, în care trebuie să colaboreze cu verificatorii de proiecte.

Mai departe, în faza de implementare, calitatea ţine de cunoştinţele tehnice ale celor care execută lucrările, de diriginţii de şantier şi proiectanţii care au funcţia de control, subliniază arhitectul Fanea Dumitru.

Cu referire strict la arhitectură, problema calităţii pleacă de la actul de proiectare, de la concept. Însă, nu doar contribuţia individuală a arhitectului este cea care dă calitate, ci şi contribuţia beneficiarului, respectiv comanda. Produsul de arhitectură nu poate fi promovat dacă beneficiarul nu apreciază gestul creativ al arhitectului. "Ne confruntăm în actul de proiectare cu beneficiari pentru care domeniul estetic este vag şi atunci apelează la anumite modele sau combinaţii, vin cu decupaje din reviste şi nu dau un gir total creaţiei arhitectului. Am ajuns la concluzia că, de cele mai multe ori, chiar dacă îi faci beneficiarului zece variante pe o temă, de foarte multe ori reuşeşti să îl convingi nu prin argumente de tip estetic, ci de tip economic. De exemplu dacă îi arăţi că o anumită configuraţie a casei îi aduce şi nişte beneficii economice importante", sesizează doamna prof. dr. arh. Gociman.

Peste un anumit prag valoric, inclusiv pentru proiectele private, ar trebui iniţiat un concurs de arhitectură pentru alegerea celei mai bune soluţii dintr-o paletă largă. Aceasta deoarece construcţia, fie că este clădire de birouri, hotel etc, nu aparţine doar acelui investitori, ci şi comunităţii şi contribuie la alcătuirea imaginii urbane. Prin urmare, trebuie să fie o selecţie de valoare. "Pentru asta milităm şi noi, pentru ca accesul la lucrările generate de factorul public şi marii investitori să fie întotdeauna selectate prin concurs de arhitectură, nu prin licitaţie publică", susţine doamna prof. dr. arh. Gociman.

În opinia domniei sale, actuala legislaţie privind licitaţiile încurajează licitarea la pachet a proiectării şi execuţiei. Mai mult decât atât, condiţiile impuse ofertanţilor referitoare la un prag minim al cifrei de afaceri limitează accesul tinerilor arhitecţi care nu pot îndeplini acest criteriu, dar în schimb au activitate şi competenţe profesionale.

"Licitaţia se face pe bază de bonitate, cifră de afaceri, garanţii bancare, punctaje de preţ şi în niciun caz pe calitatea lucrării de arhitectură, ceea ce este o mare lacună a legislaţiei actuale", este de părere doamna prof. dr. arh. Gociman.

Doar pentru că un mare investitor poate să vină cu propria echipă de proiectare, aceasta nu garantează că soluţia propusă este cea mai bună în absenţa unui concurs de arhitectură, adaugă domnia sa.

Refacerea PUG - o oportunitate pentru schimbarea feţei oraşului

Performanţa în arhitectură trebuie să fie dublată de performanţa în urbanism, pentru ca împreună să schimbe faţa oraşelor.

Pentru dezvoltarea Bucureştiului, un proiect de însemnătate este reactualizarea Planului Urbanistic General. Prioritare faţă de PUG-ul iniţial ar trebui să fie circulaţia şi îndeosebi transportul în comun, precum şi o mai strică aplicare a legii pentru evitarea modificărilor abuzive aduse de Planuri Urbanistice Zonale şi Planuri Urbanistice de Detaliu, consideră preşedintele UAR.

Dincolo de coerenţa între dezvoltare şi suportul infrastructurii, ceea ce trebuie să situeze Bucureştiul la nivelul capitalelor europene, o altă problemă, pe care documentaţiile anterioare de urbanism nu au pus-o în evidenţă, constă în reducerea riscului expunerii oraşului la multihazard prin strategii de arhitectură şi urbanism. De luat în vedere este şi problema patrimonială, respectiv intervenţiile în zone protejate, care trebuie reconsiderate.

Ar trebui făcute studii de specialitate pe toate aceste zone şi pentru fiecare clădire. Desigur, nu trebuie oprită dezvoltarea imobiliară, deoarece oraşul trebuie să crească, dar într-un mod controlat. Pentru aceasta, intervenţia urbaniştilor faţă de iniţiativa privată trebuie să rămână flexibilă. "Completările aduse Legii 350 (n.r. privind amenajarea teritoriului şi urbanismul), prin care modificarea PUG-ului se poate face doar prin intervenţia administraţiei publice locale sunt de domeniul hârtiei. Aceasta deoarece nu au fost create şi condiţiile pentru întocmirea acestor proiecte, respectiv înfiinţarea în cadrul primăriilor a unor organisme de proiectare la care să apeleze beneficiarul privat care vrea să dezvolte o anumită zonă. Acestea ar trebui să elaboreze documentaţia din finanţare publică, aşa cum prevede legea. Deci cadrul efectiv de aplicare a legislaţiei nu există!", atrage atenţia prof. dr. arh. Cristina Gociman.

Ce este şi mai grav, urbaniştii şi-au pierdut între timp piaţa muncii în contextul în care nu mai pot face PUZ-uri şi PUD-uri şi nu există nici acele centre de proiectare de pe lângă administraţiile locale. Prin urmare, se impune iniţierea de către organizaţiile profesionale a unei propuneri legislative care să prevadă modul în care PUG-ul poate fi îmbunătăţit, deoarece este un document cu caracter strategic şi nu unul care poate reglementa fiecare parcelă în parte. "Documentaţiile de urbanism trebuie generate nu în ideea de a face implanturi de clădiri cu zeci de nivele lângă monumente istorice, ci de a contura modul în care o zonă se poate dezvolta coerent", adaugă doamna prof. dr. arh. Gociman.

Bienala Naţională de Arhitectură Bucureşti (BNAB), este un important eveniment profesional patronat de Uniunea Arhitecţilor din România, aflat la cea de a X-a ediţie. Succesiunea de manifestări se derulează pe parcursul a doi ani, respectiv între 30 noiembrie 2011 şi 30 noiembrie 2013.

Ediţia curentă se află sub semnul aniversării a 120 de ani de la înfiinţarea breslei arhitecţilor (26 februarie 1891), 120 de ani de la înfiinţarea primei şcoli superioare de arhitectură de către Societatea Arhitecţilor Români (15 octombrie 1892). Cumulat, se împlinesc şi 160 de ani de la naşterea arhitectului Ion Mincu şi 60 de ani de când Universitatea de Arhitectură Bucureşti îi poartă numele.

"Prin această dimensiune se impune o privire retrospectivă asupra calităţii lucrării de arhitectură şi a felului prin care arhitectul, prin operele sale, a marcat istoria societăţii româneşti. Şi atunci am asociat fiecare an cu o anumită operă, pentru a arăta că noi trăim de fapt printre operele marilor arhitecţi. Vrem să aşezăm breasla pe poziţia pe care o merită şi să scoatem în evidenţă lucrurile poitive", ne-a declarat prof. dr. arh. Cristina Gociman, comisarul Bienalei Naţionale de Arhitectură.

Expoziţia - Concurs de proiecte BNAB 2012, precum şi evenimentele aniversare, respectiv gala decernării premiilor BNAB 2012 vor avea loc în intervalul 15 oct - 15 nov 2012 în incinta Muzeului Naţional de Istorie a României.

Pentru prima dată în cadrul Bienalei, Senatul UAR va acorda premii pentru întreaga activitate unor arhitecţi care au avut o contribuţie meritorie la dezvoltarea spaţiului românesc. Pentru ediţia din 2012 au fost propuşi arhitecţii Vasile Mitrea, Cornelia Berindan şi Dan Corneliu.

În plan internaţional, România va fi reprezentată în acest an în cadrul celei de a XIII-a ediţii a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia, ce se va desfăşura în perioada 29 august - 25 noiembrie 2012. Participarea României se va face sub auspiciile Ministerului Culturii, Institutului Cutural Român, Ministerului Afacerilor Externe şi UAR. Pentru stabilirea proiectului care va reprezenta România la Veneţia, UAR a derulat în prima parte a acestui an un concurs de arhitectură. Primul loc a fost câştigat de echipa coordonată de arh. Emil Ivănescu pentru proiectul "Timbrul de arhitectură".

Uniunea Arhitecţilor din România numără în prezent în jur de 1.800 de membri. Organizaţia urmăreşte preponderent aspectele culturale ale arhitecturii şi legătura sa cu societatea.