Organizatiile neguvernamentale aduc dovezi suplimentare care sustin valoarea culturala remarcabila a sitului arheologic antic de la Rosia Montana, fapt ce il face eligibil pentru inscrierea in patrimoniul mondial UNESCO si, in acelasi timp, face incompatibile exploatarile miniere de cariera propuse pentru aceasta localitate.
In 2010, experti britanici de talie internationala de la Universitatile Oxford si Leicester si compania de consultanta CgMs, cu o vasta experienta in studierea siturilor miniere romane, au realizat un raport prin care au fost evaluate semnificatiile patrimoniului zonei propuse pentru extragerea aurului in cariera de la Rosia Montana. Scopul raportului era de a informa decidentii asupra impactului potential pe care l-ar avea continuarea exploatarii miniere asupra vestigiilor miniere romane. Desi realizarea studiului a fost suportata financiar de asociatia Documentarea Monumentelor si Patrimoniului din Romania (ProDoMo), Ministerul Culturii nu l-a facut public, reclama reprezentantii organizatiei neguvernamentale.
Autorii raportului au evidentiat valoarea sitului si s-au pronuntat in favoarea conservarii vestigiilor arheologice si inscrierii lor in patrimoniul mondial. "Credem ca zona (n.r. Rosia Montana) intruneste semnificatia si potentialul pentru a deveni un sit al patrimoniului mondial. Raportul sustine protejarea acestui peisaj si conservarea si punerea in valoare a valorii sale universale remarcabile", au precizat expertii britanici.
In opinia lor, minele romane de la Rosia Montana reprezinta "cel mai extins si cel mai important sistem miner subteran roman din lume". La valoarea acestuia se adauga structurile supraterane pentru procesarea minereurilor, asezarile, siturile religioase si cimitirele, precum si istoria documentata a comunitatilor respective si a activitatilor miniere care s-au succedat din perioada romana, medievala, moderna si comunista.
"Semnificatia sitului este dovedita stiintific, prin urmare o sa cerem guvernului si autoritatilor internationale ca situl sa fie recunoscut in patrimoniu. Cerem intreruperea oricarui proces in politica de exploatare miniera asa cum este ea acum si mai cerem reorientarea urgenta catre favorizarea pesiajului cultural. De asemenea, ne vom axa pe cautarea alternativelor la exploatara monoindustruiala", a declarat arh. Serban Sturdza, vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.
Toate procedurile pentru inscrierea in patrimoniul mondial au fost efectuate, iar in 2011 Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a votat inscrierea Rosiei Montane pe lista tentativa UNESCO. A lipsit doar decizia ministrului culturii pentru concretizarea acestui demers, a precizat arh. Stefan Balici, vicepresedinte al Asociatiei Arhitectura. Restaurare. Arheologie (ARA).
Ministrii care s-au succedat in ultimii ani au motivat ca inscrierea nu se poate realiza fara acordul comunitatii locale, desi un astfel de criteriu nu este prevazut in procedurile UNESCO. Mai mult decat atat, populatia care a ramas in Rosia Montana, reprezentata prin asociatia Alburnus Maior si Fundatia Culturala Rosia Montana, doreste inscrierea sitului in patrimoniul mondial, sublinaiza domnul Balici.
Rosia Montana se poate dezvolta, asemeni altor localitatii din Muntii Apuseni, si prin practicarea altor activitati decat mineritul, precum zootehnia, exploatarea si valorificarea lemnului si, nu in ultimul rand, activitatile turistice, sustine reprezentantul ARA.
Inscrierea sitului Rosia Montana in patrimoniul UNESCO este sustinuta si de organizatii internationale cu reputatie. Astfel, comisia nationala a Consiliul International pentru Monumente si Situri (ICOMOS), structura specializata care evalueaza dosarele de candidatura pentru patrimoniul mondial, a propus includerea localitatilor Rosia Montana si Remetea pe lista tentativa a UNESCO. Recent, ICOMOS a solicitat autoritatilor romane sa opreasca distrugerea sitului Rosia Montana, subliniaza arh. Sergiu Nistor, presedintele ICOMOS Romania.
De asemenea, Rosia Montana a fost inclusa de Europa Nostra, organizatie dedicata conservarii patrimoniului cultural din Europa, pe lista celor mai periclitate 7 situri de pe continent. Europa Nostra a transmis parlamentarilor romani o scrisoare prin care si-a exprimat ingrijorarea in prinvinta impactului pe care exploatarile miniere in cariera deschisa l-ar avea asupra patrimoniului cultural si natural de la Rosia Montana.
La randul sau, arheologul Alexandru Dragoman a reclamat cu ingrijorare imixtiunea dintre campul arheologic si cel politic si contestarea argumentelor specialistilor de catre sustinatorii companiei Rosia Montana Gold Corporation. "Unii politicieni si media au prezentat ca egale parerile specialistilor cu parerile politicienilor", sesizeaza domnul Dragoman.
Deopotriva, Ministerul Culturii, nu doar ca nu a contracarat acest fenomen, ci chiar a promovat argumentele RMGC, ignorand vocile critice din mediul academic, adauga arheologul.
