Aderarea ţării noas-tre la structurile europene are un efect pozitiv pe piaţa turis-mului autohton. În acest sens, specialiştii estimează o creştere în domeniu, aferentă primei jumătăţi a anului, în proporţie de 10-15% faţă de anul trecut. Printre zonele care atrag cei mai mulţi turişti se numără Sibiul, fiind capitală culturală europeană, litoralul şi zonele rurale.
Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), ne-a spus că turismul rural a crescut, în fiecare dintre ultimii câţiva ani, cu 10-15%, estimând că şi în următorii ani regiunile rurale vor continua să atragă turişti, atât români, cât şi străini.
Turismul rural ar trebui extins în Apuseni, Banat şi Oltenia
În ţara noastră există circa 5.000 de pensiuni rurale autorizate, ne-a declarat Traian Bădulescu. Zona rurală de top rămâne Bran-Moeciu, care tinde să devină oraş, potrivit reprezentantului ANAT. Domnia sa este de părere că "au fost construite prea multe pensiuni, fără să fie întocmite planuri urbanis-tice". Astfel, în această regiune se regăsesc circa 400-500 de pensiuni.
A doua zonă turistică rurală este Bucovina - Maramureş, care, comparativ cu Bran-Moeciu, a rămas o zonă rustică. În Maramureş a avut loc prima explozie a construcţiilor de pensiuni, în urmă cu aproximativ zece ani, în prezent existând circa 400 de astfel de unităţi. Doar în ultimii 4-5 ani, în Maramureş au fost edificate aproape 150 de pensiuni, ne-a spus Traian Bădulescu. Astfel, 10% din pensiunile rurale autohtone se regăsesc în Maramureş.
Următoarele zone în top, potrivit sursei citate, sunt Bucovina şi Mărginimea Sibiului. Aceasta din urmă atrage tot mai mulţi turişti, însă locurile de cazare sunt foarte puţine. Întreg judeţul Sibiu dispune doar de 4.000 de locuri (cumulat hotel şi pensiuni). Anul acesta a fost dat în folosinţă un singur hotel.
Pensiuni rurale mai există şi în Cluj, potrivit purtătorului de cuvânt al ANAT, care este de părere că ar fi nevoie ca turismul rural să fie extins şi în Apuseni, Banat şi Oltenia, unde există potenţial turistic, dar nu sunt spaţii de cazare. De asemenea, potrivit domniei sale, turis-mul rural se va dezvolta, pe termen mediu şi lung, şi în Bărăgan şi Dobrogea.
Referitor la preţurile practicate în domeniu, cel mai mult costă o săptămână petrecută, în luna iunie, la o pensiune din zona Braşovului, unde, întreg pachetul de servicii (cazare şi trei mese pe zi) costă în jur de 500 de lei, ne-a spus Traian Bădules-cu. Costul cu cazarea ajunge la 80 de lei/zi, în zona menţionată, în alte regiuni acest preţ ridicându-se la 60 de lei/zi.
Turiştii se îndreaptă către zonele rurale
Segmentul pensiunilor rurale este unul pe care se construieşte foarte mult şi care are un potenţial ridicat. Astfel, piaţa este în creştere, tendinţa turiştilor fiind aceea de identificare a unui loc intim, personalizat, pentru cazare, în detrimentul spaţiilor hoteliere.
Investiţiile realizate în acest domeniu aparţin, în prezent, micilor întreprinzători, români sau străini, care deţin între una şi trei pensiuni rurale.
41% dintre hoteluri sunt pe litoral
Chiar dacă turiştii îşi îndreaptă atenţia din ce în ce mai mult către zonele rurale, nici cererea pentru spaţiile de cazare hoteliere nu este mică, potrivit reprezentantului ANAT. Domnia sa ne-a precizat că, pe lângă turiştii care preferă încă hotelurile, tot mai mulţi oameni de afaceri ocupă spaţiile de cazare din hotelurile noastre, existând perioade din an când oferta este net inferioară cererii din piaţă, mai ales în Capitală.
Cele mai multe hoteluri se află pe litoral, unde este concentrată circa 41% din capacitatea turistică a ţării. Toate acestea sunt deschise, însă, doar în sezonul de vară, în restul anului fiind disponibile, pe litoral, în jur de zece hoteluri de business.
A doua zonă după numărul de spaţii hoteliere este valea Prahovei, care include şi zona de munte aferentă (Predeal, Sinaia, Buşteni, Poiana Braşov etc). În Bucureşti există circa 100 de hoteluri.
Bucureşti - capitala europeană cu cele mai puţine locuri de cazare
Pe piaţa hotelieră autohtonă au fost anunţate şi se mai anunţă, încă, o serie de inves-tiţii. Cu toate acestea, domnul Bădulescu susţine că "este loc de mult mai mult". În acest sens, domnia sa ne-a precizat că Bucureştiul are o capacitate de cazare de aproximativ 6.000 de locuri de minim trei stele, în timp ce în Budapesta există 18.000 de astfel de locuri, iar în celelalte mari oraşe europene sunt disponibile peste 20.000 de spaţii hoteliere din această categorie.
Marile lanţuri hoteliere au început să intre pe piaţa autohtonă în anul 1971, cu grupul "Intercontinental". Au urmat lanţurile "Accor", în 1994, "Hilton" - 1997, "Crowne Plaza", care a pătruns pe piaţa românească în 1998, "Marriott" - cea mai spectaculoasă investiţie în domeniu după 1989 - prezent în România din anul 2000.
După această dată, o serie de astfel de grupuri au inves-tit în piaţa hotelieră autohtonă, alte lanţuri din domeniu anunţându-şi intenţia de a exploata acest potenţial în viitor.
Potrivit purtătorului de cuvânt al ANAT, prima inves-tiţie directă pe piaţa hotelieră autohtonă a fost "Novotel", "restul fiind construite pe clădirile firmelor ro-mâ-neşti".
Turismul intern a crescut cu 10-15%
Referitor la evoluţia pieţei turismului, în acest an cel mai mult au crescut plecările românilor în străinătate, estimările în acest sens fiind de 35% faţă de anul precedent. Turismul intern creşte cu circa 10-15%, după o uşoară scădere care s-a produs pe parcursul lui 2006. Potrivit lui Traian Bădules-cu, pe segmentul sosirii străinilor în ţara noastră a fost înregistrată, de asemenea, o majorare, cu circa 20%, după staţionarea care a avut loc anul trecut.
Anul trecut au fost construite şi modernizate cu 30% mai multe pensiuni şi case de vacanţă decât în 2005, potrivit unor statistici ale "IBC Focus". Reprezentanţii firmei apreciază că această creştere este "mai mare decât trendul general ascendent al pieţei de proiecte civile demarate în 2006, respectiv 2005". Potrivit sursei citate, tendinţa se va menţine şi în anul 2007, datorită numărului mare de pensiuni şi case de vacanţă aflate în faza de proiectare. În acest an, piaţa de profil s-a dublat faţă de anul trecut.
Cele mai dezvoltate zone, din punctul de vedere al pensiunilor, sunt judeţele Braşov, Cluj şi Suceava. Astfel, 20% din totalul pensiunilor construite/modernizate în 2006 în întreaga ţară se află în Braşov, susţin reprezentanţii "IBC Focus". În Cluj, au fost construite de trei ori mai multe pensiuni şi case de vacanţă, în 2006 faţă de 2005, în timp ce Suceava este judeţul cel mai bine reprezentat ca zonă şi potenţial turistic din Moldova.
Regiunea cu cele mai multe zone turistice din ţară - 60% - este Transilvania. În sud există 22% dintre pensiunile şi casele de vacanţă din ţară, în timp ce Moldova deţine 18% din totalul acestora.
Pentru perspective, cele mai interesante zone turistice sunt Braşovul, Constanţa, Prahova şi Suceava.
Bucureştiul va avea cel mai mare hotel din Europa
Referitor la investiţiile anunţate, grupul "Accor", prezent în Bucureşti şi Constanţa, intenţionează ca, până în anul 2010, să deschidă alte şapte hoteluri pe teritoriul ţării noastre.
Totodată, grupul "Golden Tulip", care deţine patru hoteluri în Capitală şi unul în Cluj, va investi, în următorul an, în alte 4-5 locaţii. Printre altele, "Radisson", fostul hotel "Bucureşti", urmează să fie deschis în luna noiembrie.
Un boom în domeniu va fi inaugurarea celui mai mare hotel din Europa, cu 1.500 de locuri de cazare de cinci stele, care se construieşte în zona Titan din Capitală, care aparţine grupului "Confort". Un alt dezvoltator care studiază piaţa autohtonă din domeniu este "Sheraton".
După Bucureşti, oraşele vizate pentru realizarea unor investiţii hoteliere importante sunt Sibiu, Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Braşov.
