Tot mai mulţi beneficiari sunt interesaţi să îşi realizeze case de vacanţă sau chiar locuinţe principale în localităţi din zonele pitoreşti ale tării. de aceea reporterii revistei Bursa Construcţiilor s-au interesat pentru dumneavoastră care este situaţia investiţiilot în vele mai frumoase zone turistice din ţară: evoluţia autorizaţiilor pentru construcţia de case, investiţiile în infrastructură.
APUSENI
Brad, judeţul Hunedoara
Primăria Municipiului Brad a eliberat de la începutul anului 2009 şi până la jumătatea lunii mai un număr de nouă autorizaţii pentru construirea unor case individuale. A fost emisă o autorizaţie pentru extinderea şi modernizarea unei pensiuni turistice şi alta pentru extinderea unui spaţiu comercial. În comparaţie, în perioada similară anul trecut fuseseră eliberate până la data de 1 mai doar patru autorizaţii pentru construirea de locuinţe individuale, precizează Smaranda Savu, inspector urbanism în cadrul Primăriei Brad.
În privinţa extinderii şi dezvoltării infrastructurii, Aurel Vasile Circo, viceprimarul Municipiului Brad, relatează că în intervalul 2006-2008 a fost realizat un segment al reţelei de canalizare cu fonduri PHARE, prin programul SAMTID. Lucrarea a fost recepţionată în anul 2008. Valoarea totală a investiţiei a fost de peste 1 milion euro. De asemenea, au fost realizate lucrările de înlocuire a reţelei electrice. Costurile de 300.000 euro urmând să fie rambursate în şapte ani de consiliul local. S-a lucrat şi la reabilitarea reţelei de străzi, respectiv la asfaltare şi montare pavaj, utilizând tot fonduri locale.
Pentru dezvoltarea oraşului a fost iniţiat un master plan pe mai mulţi ani, care vizează extinderea reţelei de canalizare şi alimentare cu apă, utilizând fonduri obţinute prin POR. Proiectul se extinde până în 2015 şi are o valoare totală de aproximativ 32 milioane euro. Contribuţia de la bugetul local nu fusese stabilită până în luna mai.
În perspectivă, primăria are în vedere racordarea oraşului la reţeaua naţională de alimentare cu gaze naturale. Acest deziderat este dependent însă de realizarea racordării Ştei-Deva, care va trece şi prin Brad. Realizarea investiţiei revine societăţii Transgaz. Odată îndeplinită această lucrare, vor putea fi construite şi staţia de reglare şi reţeaua de distribuţie în localitate, subliniază domnul Aurel Circo.
Huedin, judeţul Cluj
Primăria Municipiului Huedin a eliberat în primele patru luni ale anului 2009 în jur de 6-7 autorizaţii de construcţie pentru locuinţe individuale, număr similar celui înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, precum şi în anii anteriori, precizează Ioan Lazăr, şeful direcţiei de urbanism din cadrul Primăriei Huedin.
Eugen Czondi, responsabilul achiziţii publice în cadrul Primăriei, ne-a vorbit despre proiectul etapizat ce vizează extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare, aflat în derulare prin programul ISPA, cu finalizarea în 2013. Acesta se realizează prin Compania de Apă Someş-Tisa şi se încadrează într-un proiect mai mare, pe patru judeţe. Se preconiza ca începerea lucrărilor să aibă loc spre sfârşitul lunii mai.
În privinţa alimentării cu gaze naturale, domnia sa ne spune că acest demers este încă în faza incipientă. Pentru început este vizată construirea magistralei Aleşd-Cluj. Pe 19 mai urma să aibă loc licitaţia pentru concesionarea distribuţiei, organizată de Ministerul Economiei. Acesta răspunde de aprobarea şi finanţarea proiectului tehnic.
Prin programul ANL urmează să fie construite în acest an 44 apartamente pe Aleea 1 Mai. Pentru alte 9 apartamente ANL, amplasate pe Str. Gheorghe Doja, se va organiza licitaţia pentru execuţie în 2009. Alte lucrări vizează construirea de parcări noi şi reamenajarea celei din Piaţa Republicii, nr 8, completează domnul Czondi.
Comuna Arieşeni, judeţul Alba
Primăria comunei Arieşeni a eliberat de la începutul acestui an şi până la mijlocul lunii aprilie o singură autorizaţie de construcţie pentru locuinţe individuale. În comparaţie, în perioada similară a anului trecut au fost eliberate şase autorizaţii de construcţie, declară Nicolae Danciu, responsabil urbanism în cadrul Primăriei Arieşeni.
Domnul Danciu precizează că sunt depuse proiecte pentru modernizare drum DC 131, pe măsura 322, din fonduri structurale.
BUCOVINA
Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava
Primăria Câmpulung Moldovenesc intenţionează să realizeze în acest an o pârtie de schi în Masivul Rarău, dotată inclusiv cu instalaţie de telegondolă.
Anul trecut au fost demarate lucrările la trei blocuri ale ANL, reprezentând 60 de apartamente, care urmează să fie terminate în toamna acestui an. De asemenea, sunt proiecte pentru reţele de apă şi canalizare, ne-a declarat Luminiţa Istrate, inspector al direcţiei tehnice, compartiment urbanism, în cadrul Primăriei Câmpulung Moldovenesc.
Primăria Câmpulung Moldovenesc eliberase până la începutul lunii mai zece autorizaţii pentru construirea de locuinţe individuale, din care trei pentru case de vacanţă. De asemenea, au mai fost eliberate o autorizaţie pentru construirea unei pensiuni şi încă una pentru construirea unui showroom. Spre comparaţie, în primele patru luni ale anului trecut au fost eliberate 21 de autorizaţii pentru locuinţe individuale, ne-a precizat Luminiţa Istrate.
Gura Humorului, judeţul Suceava
În primele trei luni ale anului, Primăria oraşului Gura Humorului a eliberat 11 autorizaţii pentru construirea de locuinţe individuale. Alte 3-4 autorizaţii au fost eliberate pentru pensiuni şi spaţii comerciale. Faţă de perioada similară a anului trecut, numărul de autorizaţii pentru construirea de locuinţe individuale a scăzut cu aproximativ 20-25%, estimează Cezar Orheian, şeful biroului de urbanism din cadrul Primăriei Gura Humorului.
Anul acesta se află în derulare programul P.O.P.A.S (Pârtie de schi, Orientare turistică, Parc "Lunca Moldovei", Agrement, Sport), care vizează reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de turism sportiv din zon Ariniş şi din arealul turis-tic "Lunca Moldovei". Reperul central al acestei lucrări este pârtia de schi cu lungimea de 1.478 m şi diferenţa de nivel de 283 m, deservită de o instalaţie de telescaun ce se întinde pe 1.330 m. Valoarea totală a proiectului este de 10.546.600 euro, 47,4% fiind suportată din fonduri PHARE, 15,8% de bugetul de stat şi 36,8% de consiliul local. Termenul de finalizare este anul 2009, precizează reprezentanţii primăriei.
Prin programul SAMTID se află în derulare proiectul de reabilitare a reţelei de transport agent termic şi apă caldă menajeră la locuinţe situate în zona cartierelor Marly, Libertăţii şi Vasile Alecsandri. Costurile totale ale proiectului sunt de 16,1 milioane euro, iar primăria este garantul şi parte în contractul de împrumut pentru suma menţionată, rambursabilă într-o perioadă de 20 de ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani.
Un alt proiect aflat în derulare este şi cel care vizează realizarea sistemului de colectare selectivă şi amenajare a staţiei de transfer pentru deşeuri. Valoarea totală a investiţiei este de 1.684.107 euro, incluzând costurile neeligibile. Valoarea proiectului de finanţare este de 1.034.443 euro, din care 920.060 euro sunt asiguraţi din fonduri PHARE, cumulat cu fonduri de la bugetul de stat, iar 114.383 euro reprezentând cofinanţarea solicitantului şi a partenerilor, relatează Bogdan Vasile Apostol, consilier al Biroului de Dezvoltare Locală şi Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Gura Humorului.
MARAMUREŞ
Borşa, judeţul Maramureş
Primăria oraşului Borşa a eliberat în total, în primele patru luni ale anului, 98 de autorizaţii de construcţie. Dintre acestea 66 sunt pentru locuinţe individuale, 2-3 pentru pensiuni, două pentru hale de materiale, una pentru modificarea unui complex hotelier, una pentru schimbul destinaţiei din casă de locuit în pensiune şi 2-3 pentru spaţii comerciale, precizează reprezentanţii biroului de urbanism din cadrul Primăriei Borşa.
Anul trecut, în aceeaşi perioadă, au fost eliberate 66 de autorizaţii pentru locuinţe individuale, completează aceleaşi surse.
În privinţa dezvoltării reţelei de utilităţi, a fost întocmită documentaţia pentru realizarea unei staţii de epurare a apei. De asemenea, edilii au în vedere reabilitarea drumului spre Baia Borşa.
Vişeu de Sus, judeţul Maramureş
Fonduri europene pentru alimentarea cu apă şi canalizare
Numărul autorizaţiilor pentru construcţia de case noi a scăzut la Vişeu de Sus, până în luna mai fiind eliberate circa 27-28 de autorizaţii pentru construirea unor locuinţe individuale şi două - trei autorizaţii pentru spaţii comerciale de mici dimensiuni. Comparativ, pe parcursul întregului an 2008 au fost eliberate 120 de autorizaţii de construcţie, dintre care în jur de 90 pentru case şi anexe, iar acum doi ani au fost şi mai multe, subliniază reprezentanţii Primăriei Vişeu de Sus.
Primăria are contractat prin Asociaţia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Locale (ADIL) proiectul de extindere a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare. Valoa-rea totală a lucrării este în jur de 5 milioane de euro şi este asigurată din fonduri europene. La începutul lunii mai se aştepta începerea licitaţiei pentru constructor, lucrările urmând să demareze spre vară sau toamnă, ne-a precizat Marius Tomoiaga, reprezentantul biroului de investiţii din cadrul Primăriei Vişeu de Sus.
Prin Programul Operaţional Regional, respectiv Axa prioritară 2, domeniul 2.1 sunt alocate 15 milioane euro pentru reabilitarea drumurilor, contribuţia primăriei reprezentând în jur de 2%, restul fiind acoperit din fonduri europene nerambursabile. În prezent proiectul este aprobat şi se află în faza de analiză tehnico-economică, mai spune domnul Tomoiaga. Pe Axa prioritară 1, subdomeniul centre urbane a mai fost depus un proiect pentru reabilitarea drumurilor din localitate. Altă lucrare de reabilitare a drumurilor este finalizată în proporţie de 80%, cu finanţare guvernamentală, conform ordonanţei nr. 7/2006. "Intenţionăm să abordăm şi un proiect de extindere a reţelei electrice, dar încă nu au fost publicate condiţiile", ne-a declarat domnul Marius Tomoiaga.
VALEA OLTULUI
Băile Tuşnad, judeţul Harghita
Primăria Băile Tuşnad a eliberat în 2009 până la începutul lunii mai o singură autorizaţie pentru construirea unei case individuale, ca şi anul trecut. În general nu prea se fac case de vacanţă, ci case de locuit, apreciază Andraş Bertalan, referent urbanism în cadrul Primăriei Băile Tuşnad. A mai fost eliberată o autorizaţie pentru renovarea hotelului Olt. Anul trecut au fost eliberate autorizaţii pentru acoperiri şi parcări pentru hoteluri şi pensiuni, dar nu pentru unităţi noi, completează domnul Bertalan.
Cel mai important proiect al primăriei aflat în lucru vizează extinderea reţelei de apă şi canalizare, proiect început în luna mai, finanţat cu fonduri europene prin Ministerul Mediului. Primăria a acoperit costurile proiectării, instituţiei revenind 15% din valoarea totală.
Tot în luna mai, un bloc ANL cu 32 de apartamente era în stadiul de finisare. Încă un bloc de locuinţe sociale, pe două scări, cu 16 apartamente, era început, finanţarea fiind asigurată prin fonduri guvernamentale.
De menţionat pentru anul trecut este şi montarea unei linii de teleschi, în luna decembrie, precizează domnul Bertalan.
Brezoi, judeţul Vâlcea
"Merge bine, încă se construieşte, nu se simte criza", apreciază Anca Vasile, responsabil urbanism în cadrul Primăriei Brezoi. Primăria Brezoi a eliberat până în luna mai nouă autorizaţii pentru construirea de locuinţe individuale. Nu au fost încă eliberate autorizaţii pentru pensiuni, dar sunt două cazuri pentru care documentaţia este în curs de realizare.
Pe tot anul trecut au fost eliberate 45 de autorizaţii pentru construcţia de case. În perioada similară însă doar cinci pentru case individuale. La acestea s-au adăugat încă două pentru case de vacanţă, care ar putea deveni pe viitor pensiuni.
Anul acesta nu sunt făcute investiţii din fondurile oraşului deoarece nu sunt suficiente, dar este spre finalizare proiectul de extindere şi reabilitare a reţelei de apă şi canalizare, cu finanţare PHARE. Investiţia totală se ridică la 887.000 euro, din care primăria asigură 97.500 euro.
Tot prin PHARE este în curs de finalizare şi sistemul de gestionare a deşeurilor, respectiv a punctului de recolectare şi a staţiei de transfer. Practic, deşeurile colectate din Brezoi şi satele învecinate sunt compactate şi apoi expediate în alte localităţi care dispun de locuri special amenajate. Astfel, a fost închisă şi groapa de gunoi din localitate, ne-a explicat doamna Vasile. De asemenea, urmează să fie depus la ADR Craiova, pe fonduri structurale, proiectul de extindere a reţelei de apă si canalizare, completând ceea ce a fost realizat prin fondurile PHARE şi concomitent cu refacerea infrastructurii rutiere din tot oraşul. Domnia sa atrage atenţia că problema infrastructurii locale este determinată şi de faptul că durează prea mult elaborarea documentaţiei necesare pentru obţinerea de finanţare, iar fondurile locale sunt insuficiente.
În prezent, oraşul nu beneficiază de reţea de alimentare cu gaze naturale, punctul cel mai apropiat fiind Călimăneşti, la 20 de km de Brezoi. Au fost proiecte de a aduce gazele naturale de la Călimăneşti sau chiar de la Petroşani, de peste munţi, dar erau prea costisitoare. Cele 12 - 13 blocuri din localitate aveau înainte de 1989 încălzire centralizată, dar, ulterior, locatarii s-au debranşat deoarece era scump, ne-a mai spus doamna Vasile.
Călimăneşti, judeţul Vâlcea
În acest an se derulează la Călimăneşti lucrările de introducere a gazelor naturale, investiţie concesionată de către SC Distrigaz Sud. Punerea în funcţiune urmează să aibă loc în trimestrul IV al anului curent, n-a spus domnul Ilie Nemeş, şeful biroului tehnic din cadrul Primăriei Călimăneşti
Primăria are în vedere şi realizarea reţelei de apă şi canalizare a oraşului. În acest sens, în luna mai se lucra la elaborarea proiectului, care presupune o investiţie de 6 milioane euro. Prin realizarea acesteia peste 90% din populaţia oraşului va fi racordată la un sistem modern de epurare a apelor menajere. Lucrarea cuprinde staţie de epurare şi circa 24 km de canalizare, relatează domnul Nemeş.
Deoarece reţeaua de alimentare cu energie electrică a cartierului Jiblea Veche era învechită, iar locuinţele s-au tot dezvoltat, apăreau probleme de alimentare, astfel încât CEZ Distribuţie Vâlcea a prevăzut anul acesta lucrarea de îmbunătăţire a tensiunii în acest cartier.
O lucrare importantă în plan local şi regional este şi realizarea Centrului de Convenţii şi Expoziţii Nord Oltenia, investiţie cu o valoare de peste 10 milioane euro. Lucrarea urmează să fie finalizată în luna august 2009. Aceasta este finanţată din fonduri PHARE, de la bugetul de stat şi cofinanţare locală de circa 20%, ne-a spus domnul Ilie Nemeş.
Primăria oraşului Călimăneşti a eliberat până în luna mai 12 autorizaţii de construcţie pentru locuinţe individuale şi una pentru construirea unei case de vacanţă. Alte 11 autorizaţii au fost eliberate pentru amenajarea şi modernizarea unor spaţii comerciale. Anul trecut, în aceeaşi perioadă au fost emise nouă autorizaţii pentru locuinţe individuale şi una pentru o casă de vacanţă.
VALEA ARGEŞULUI
Albeştii de Argeş, judeţul Argeş
Primăria comunei Albeştii de Argeş a eliberat în primele patru luni ale acestui an 23 de autorizaţii de construcţie. Dintre acestea, nouă au fost pentru construirea de locuinţe individuale, şapte pentru extinderi de locuinţe, una pentru construirea unui depozit de materiale de construcţii, iar alta pentru un spaţiu industrial de procesare legume-fructe. De asemenea, a fost eliberată o autorizaţie pentru construirea de spaţii de cazare, respectiv pentru opt căsuţe din lemn. Similar, în aceeaşi perioadă din anul trecut fuseseră eliberate 24 de autorizaţii, dintre care 14 pentru case individuale, cinci pentru extinderi case şi una pentru o staţie de distribuţie a produselor petroliere, ne-a spus Gabriel Popa, viceprimarul comunei Albeştii de Argeş.
Primăria are în acest an un proiect ce urmăreşte să înfiinţeze reţeaua de alimentare cu apă, canalizare şi modernizarea a peste 4 km de drum pentru satele Brăteşti şi Dobrotu. Acesta este un proiect eligibil, derulat prin FEADR, iar valoarea totală este de 2,5 milioane euro, din care contribuţia primăriei este de 10%, restul fiind reprezentat de fonduri europene.
La DN7 au început lucrările pentru canalizare încă din 2008. Lungimea totală a conductelor este de 6 km, acestea deservind satele Albeştii Ungureni şi Albeştii Pământeni. Valoarea totală a investiţiei este în jur de 4,3 milioane lei, asigurată din fonduri guvernamentale.
Un alt proiect vizează extinderea reţelei de gaze naturale la nivelul întregii comune, în cofinanţare cu Distrigaz Sud. Acesta urmează să fie realizat pe etape, în 3-4 ani. Lungimea totală a conductei este de 35 km. Costurile se ridică la peste 4 milioane lei, din care primăria asigură 50%, iar restul revine companiei, ne-a explicat domnul Gabriel Popa.
Nucşoara, judeţul Argeş
Mult mai puţine construcţii anul acesta decât anul trecut se realizea-ză în Nucşoara. Primăria comunei Nucşoara a eliberat până în luna mai patru autorizaţii pentru construirea de locuinţe individuale şi două autorizaţii pentru pensiuni. Faţă de anul trecut lucrurile merg "slab", deoarece pe primele două trimestre erau eliberate cumulat 10-12 autorizaţii pentru pensiuni şi 20-25 pentru construirea de locuinţe individuale. "Nu mai are lumea bani sau mai aşteaptă", consideră Radu Tudor, responsabil urbanism şi achiziţii publice în cadrul Primăriei Nucşoara.
Anul acesta se lucrează la realizarea a 20 km de reţea de alimentare cu apă, cu o valoare de 2,7 milioane lei. De asemenea, se construiesc încă circa 24 km de canalizare şi o staţie de epurare a apei, totalizând 5,6 milioane lei. Ambele lucrări sunt realizate din fonduri guvernamentale şi ar trebui să fie finalizate până la sfârşitul anului. Primăriei îi revine doar un cost foarte mic din total, în jur de 5.000 lei, pentru întocmirea avizelor.
De asemenea, primăria are în vedere şi reabilitarea drumurilor prin măsura 322, cu fonduri structurale, proiectul este eligibil şi aşteaptă răspuns. Va mai fi implementat şi serviciul informaţional de cadastru prin program guvernamental al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, relatează domnul Radu Tudor.
Arefu, judeţul Argeş
Două hoteluri şi patru pensiuni se vor construi în acest an în Arefu, potrivit autorizaţiilor eliberate de primăria comunei Arefu până la începutul lunii mai. Un număr de şapte autorizaţii au fost eliberate pentru construirea de locuinţe individuale. În comparaţie, în perioada similară a anului trecut au fost eliberate opt autorizaţii pentru locuinţe, dar niciuna pentru pensiuni sau hoteluri, ultimele fiind eliberate în 2007, explică Pavel Bârlă, viceprimarul comunei Arefu.
În decembrie 2008 a fost realizată reţeaua de alimentare cu apă a două sate, prin ordonanţa 87/2001, din fonduri guvernamentale. Investiţia totală a fost de 1,8 milioane lei. Anul acesta primăria are un proiect care vizează asfaltarea a 3 km de drum şi realizarea a 9 km de canalizare. Costurile totale sunt de 2,5 milioane de euro, iar finanţare se face prin măsura 322, din fonduri europene. Primăria are proiectele tehnice pentru două staţiuni montane: Cumpăna şi Molidiş. De asemenea, edilii din Arefu au în vedere realizarea unui centru de informare turistică. În luna mai era în derulare faza de licitaţie pentru contractor.
În privinţa alimentării cu gaze, domnul Bârlă ne-a explicat că reţeaua nu poate fi realizată într-un viitor apropiat deoarece comuna este şi printre cele mai mari din ţară ca suprafaţă şi este poziţionată departe de magistralele de alimentare.
Teritoriul comunei este străbătut pe 63 km de Transfăgărăşan, dar cum este drum judeţean, întreţinerea acestuia ţine de responsabilitatea autorităţilor judeţene. Primăria a făcut demersuri la consiliul judeţean pentru reabilitarea acestuia, precizează domnul Pavel Bârlă.
DEFILEUL DUNĂRII-BĂILE HERCULANE
Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin
Cel mai important proiect aflat în lucru în Moldova Nouă este derulat prin programul ISPA (n.r. Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) şi presupune înlocuirea instalaţiilor de alimentare cu apă din cartierul Oraş Nou, cel mai important din Moldova Nouă. Lucrările ar trebui să se finalizeze la data de 31 august 2009, dar probabil termenul de finalizare va fi amânat spre septembrie sau octombrie. Valoarea totală este de 1,53 milioane euro, din care 1,02 milioane euro provin din fonduri nerambursabile de la Banca Europeană de Investiţii. Cofinanţarea este de 25% pentru primărie şi încă 8% de la Guvern, ne-a relatat Viorica Damian, şeful compartimentului investiţii din cadrul Primăriei Moldova Nouă.
De asemenea a fost întocmit şi studiul de fezabilitate pentru reabilitarea drumurilor, a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare. Proiectul pentru canalizare a fost depus la ADR 5 Vest, dar a fost res-pins pentru că oraşul nu avea o staţie de epurare. Rămâne deschisă problema atragerii de fonduri. Pe obiective de mediu cofinanţarea este mare, de 50%, subliniază doamna Damian. Anul acesta se urmăreşte concretizarea proiectului care vizează înfiinţarea punctului de trecere cu bacul pentru mărfuri şi călători spre localitatea Usje, din Serbia, fiind încadrat în programul de colaborare transfrontalieră.
Doamna Damian ne-a precizat că a fost un proiect mai vechi, până în 2000, care viza introducerea gazelor naturale în Moldova Nouă. Pe atunci era vorba de un cost de aproape 7 milioane de dolari, dar nu s-a putut realiza. Cel mai apropiat punct de alimentare cu gaze este la 49 de km de oraş, deci nu se poate îndeplini acest deziderat fără sprijin de la nivel judeţean. Blocurile beneficiază în prezent doar de alimentare cu apă rece şi energie electrică, atrage atenţia reprezentantul primăriei.
Primăria oraşului Moldova Nouă a eliberat până la mijlocul lunii mai o singură autorizaţie pentru construirea unei locuinţe individuale, în timp ce în perioa-da similară a anului trecut eliberase trei autorizaţii pentru case şi una pentru un supermarket, ne-a precizat Dumitru Nistoran, şeful biroului de urbanism din cadrul Primăriei Moldova Nouă.
Orşova, judeţul Mehedinţi
Primăria oraşului Orşova a eliberat în total până la începutul lunii mai 16 autorizaţii de construcţie, dintre care cinci pentru case, două pentru extinderi, una pentru modernizarea pavilionului "Insula". De asemenea a fost emisă si o autorizaţie pentru construirea unui complex de căsuţe de vacanţă. Case şi pensiuni se construiesc mai ales în zona Grasca. În general, sunt foarte puţine terenuri disponibile pentru pensiuni şi vile în oraş, doar la margine, pe dealuri, atrage atenţia Graţiela Claveciu, consilier juridic în cadrul Primăriei Orşova. Până la această dată anul trecut fuseseră eliberate 25 de autorizaţii, din care 14 pentru case şi una pentru extinderea unui imobil pentru a cuprinde şi spaţii de cazare, completează domnia sa.
Doamna Claveciu afirmă că pimăria intenţionează să depună documentaţia pentru proiectul de electrificare şi extindere a reţelei de apă şi canalizare în zonele Grasca şi Rudina Lac. Programul este finanţat prin fonduri guvernamentale şi trebuie depus până la data de 30 iunie, dar "ne blocăm în hârtii".
Pentru reabilitarea străzilor a fost organizată licitaţie anul acesta, iar primăria era la începutul lunii mai în faza care precede încheierea contractului. Finanţarea se face prin MDRL, respectiv POR, Axa prioritară 2, integral din fonduri structurale.
De asemenea, s-a ajuns în faza a doua de amenajare a falezei oraşului, proiectul trimis pe POR, Axa 5.2 aştepta în luna mai răspunsul, conform sursei citate.
Băile Herculane, judeţul Caraş Severin
Primăria oraşului Băile Herculane a eliberat în total de la începutul anului şi până spre mijlocul lunii mai 18 autorizaţii de construcţie, dintre care patru pentru case individuale, una reprezentând o casă de vacanţă. Încă o autorizaţie a fost emisă pentru o pensiune, ne spune Cristian Moldovan, arhitectul şef al Primăriei Băile Herculane.
Pe parcursul anului 2008 au fost eliberate în total 89 de autorizaţii de construcţie. Astfel că în 2009 numărul lor "a scăzut fantastic", apreciază domnul Moldovan. Un important factor limitativ în construcţii este reprezentat şi de numărul redus de terenuri disponibile în acest scop, explică domnia sa.
