ANALIŞTII:Investiţiile publice, cheia revenirii construcţiilor în teritoriu pozitiv

Sectorul construcţiilor a fost una dintre componentele cu efect negativ asupra creşterii economice de 3,8%, din primul trimestru al acestui an, iar aşteptările pentru un impact pozitiv în cel de-al doilea trimestru sunt destul de pesimiste, având în vedere cele mai recente date disponibile.

Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că, în aprilie, lucrările de construcţii au scăzut cu 7%, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Astfel, în primele patru luni ale acestui an, volumul construcţiilor a înregistrat o diminuare anuală de 9,2%.

Pe elemente de structură, lucrările de reparaţii capitale au coborât cu 18,9%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 13,7%, iar lucrările de construcţii noi, cu 5,5%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor la construcţiile inginereşti a scăzut cu 25,4%, în timp ce clădirile nerezidenţiale şi cele rezidenţiale au avut parte de creşteri de 20,7%, respectiv 12,1%.

Declinul lucrărilor de infrastructură nu reuşeşte să fie compensat de avansul proiectele comerciale şi rezidenţiale, motiv pentru care analiştii economici consideră că o creştere a cheltuielilor cu investiţiile publice (cele care generează majoritatea proiectelor de infrastructură) reprezintă factorul care poate să ducă lucrările de construcţii în teritoriu pozitiv şi să determine acest sector să nu mai fie o "piatră de moară" pentru Produsul Intern Brut.

Rozalia Pal, economistul şef al Garanti Bank România, arată că sectorul construcţiilor a avut cea mai slabă evoluţie în economia ţării noastre în primul trimestru din 2014, înregistrând o scădere de 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

"Această contracţie a fost probabil determinată mai ales de scăderea cheltuielilor publice, pe fondul politicilor fiscale mai stricte", explică domnia sa.

În primul trimestru din 2014, clădirile rezidenţiale şi non-rezidenţiale au înregistrat o evoluţie pozitivă (creşteri anuale de 9,6%, respectiv 11,8%), însă lucrările de inginerie (de infrastructură) au suferit o scădere de 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, precizează economistul.

Rozalia Pal estimează că în a doua parte a anului ar urma să asistăm la o revenire a acestui sector, iar pe parcursul anului următor acesta va înregistra o evoluţie accelerată, în condiţiile unei absorbţii mai bune a fondurilor europene.

La rândul său, Vlad Muscalu, economistul şef al ING Bank România, notează că o traiectorie ascendentă a construcţiilor depinde de modul în care Guvernul va decide să cheltuiască bani publici pentru proiecte de infrastructură.

Domnia sa remarcă faptul că sectorul de construcţii a avut parte de o evoluţie divergentă a componentelor sale, în prima parte a acestui an.

"Dacă lucrările de construcţii rezidenţiale au înregistrat o creştere de peste 10%, iar cele de lucrări comerciale, una de aproxiamtiv 30%, construcţiile inginereşti au coborât cu 30%", arată Vlad Muscalu.

Economistul ING estimează că autorităţile vor creşte cheltuielile cu proiectele publice, chiar dacă acest lucru ar afecta deficitul bugetar, pentru că niciun Guvern nu îşi permite să aibă perioade îndelungate fără investiţii.

Domnul Muscalu semnalează şi explicaţiile diferite (ale Guvernului şi ale analiştilor) pentru nivelul semnificativ mai mic al cheltuielilor cu infrastructura, relativ la prima parte a anului trecut.

"Dacă analiştii orientaţi către sectorul public afirmă că investiţiile mai mici din prezent sunt rezultatul faptului că anul trecut nu au fost semnate contracte pentru proiecte de anvergură din domeniul infrastructurii, autorităţile susţin că nivel cheltuielilor cu investiţiile este similar cu cel din 2013, diferenţa fiind generată de faptul că atunci s-au efectuat plăţi pentru diminuarea sau stingerea de arierate", arată domnia sa.

Economistul şef al sucursalei din ţara noastră a ING Bank concluzionează că, deşi sectorul construcţiilor îşi revine cel mai greu, întoarcerea sa în teritoriu pozitiv este antrenată de creşterea economică susţinută.

Codrin Matei, managing partner al Crosspoint Investment Banking & Real Estate, se aşteaptă ca, după o perioadă mai îndelungată de stagnare a construcţiilor, în perioada următoare, dezvoltatorii să anunţe o sumă de proiecte noi, atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel de birouri sau comercial.

"Sunt proiecte destul de mari pe piaţă, care au fost anunţate deja sau a căror construcţie urmează să fie deja demarată", punctează domnia sa.

"În ceea ce priveşte ponderea construcţiilor în PIB, impactul major în economie îl deţin tot marile proiecte de infrastructură - iar demararea şi evoluţia acestora ţin de decizii guvernamentale, despre care nu putem comenta. Pe de altă parte, foarte multe dintre companiile de construcţii au fost impactate major de criză, suferind procese de restructurare sau intrând în insolvenţă - aşa că acestea au nevoie acum de timp pentru a-şi reaşeza business-urile", a continuat Codrin Matei.

Un semnal pozitiv, pe segmentul rezidenţial premium, este resimţit în ceea ce priveşte contractarea de proprietăţi încă din faza de proiect, argumentează reprezentantul Crosspoint, oferind drept argument faptul că divizia imobiliară a companiei a încheiat, recent, o tranzacţie în valoare de 1,36 milioane euro (inclusiv TVA) pentru patru apartamente aflate în faza de construcţie în proiectul One Floreasca Lake, dezvoltat de One United Properties.

Codrin Matei semnalează că, pe de altă parte, 2014 a fost şi este în continuare un moment foarte bun pentru achiziţia de proprietăţi pentru mari dezvoltari, terenuri de suprafeţe mari (peste 6.000-7.000 mp), în zone premium ale Bucureştiului, putând fi achiziţionate, în prezent, la preţuri pornind de la 400-500 euro/ mp.

"Resimţim o revenire treptată a acestui sector, însă suntem departe de un boom similar celui de dinainte de 2008 şi suntem, de asemenea, nevoiţi să ne menţinem o rezervă de prudenţă", subliniază Codrin Matei, adăugând: "Aşa cum a avertizat şi Guvernatorul Băncii Naţionale a României, randamentele încă mari din România şi oportunităţile tentante din sectorul imobiliar ar putea antrena din nou acumularea unor fluxuri speculative în această zonă - cu efecte riscante pentru economie".

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia, la sfârşitul lunii iunie, că nivelul scăzut al dobânzilor la depozite i-ar putea determina pe oameni să-şi investească economiile în plasamente alternative cu un grad ridicat de risc, cum ar fi bunurile imobiliare.

"Ecuaţia este simplă: omul care pune banul deoparte vrea să fie avantajat cel puţin cu o dobândă mică, dar real pozitivă. Acum vede că e penalizat, cu dobânzi real negative. Unde se poate duce cu economisirea? O plasează în ceva care-i dă sentimentul că îi va creşte valoarea. Dar creşte până într-un punct. Care este punctul în orice speculaţie? Este ca în povestea cu hainele împăratului... până când unul strigă: «împăratul este gol». După aceea, se schimbă percepţia", a explicat şeful Băncii Centrale.

Economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, a arătat, recent, că reducerea investiţiilor publice a provocat diminuarea investiţiilor totale, în condiţiile în care cele private au început să îşi revină.

Domnia sa a atras atenţia, însă, că eficienţa investiţiilor publice realizate în ţara noastră este extrem de scăzută, în condiţiile în care acestea sunt cele mai mari din UE, raportate la PIB, însă efectele sunt foarte puţin vizibile, mai ales pe zona de infrastructură.

Sectorul construcţiilor a avut o contribuţie de 3,7% la formarea PIB şi una de - 0,1% la creşterea acestuia, în primul trimestru al acestui an, conform datelor publicate de INS.

Alături de construcţii, influenţă negativă asupra creşterii economice din primele trei luni ale anului au mai avut intermedierea financiară şi asigurările şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi cele de servicii administrative şi servicii suport, precizează Statistica.

În primele patru luni ale acestui an, s-au eliberat 10.339 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,2% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, scădere reflectată în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (-197 autorizaţii), Nord-Est ( -194), Sud-Vest Oltenia (-121), Centru (-113) şi Sud-Est (-9).

Creşteri s-au înregistrat în zonele Bucureşti-Ilfov (+388 autorizaţii), Vest (+69) şi Nord-Vest (+49).

Investiţiile cu lucrări de construcţii noi au scăzut cu 6,8%, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu primele trei luni ale anului trecut.

Potrivit estimărilor din mai, realizate de INS, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, creşterea volumului producţiei şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +23%).

Managerii care au răspuns întrebărilor Statisticii văd o urcare moderată a numărului de salariaţi, precum şi a preţurilor lucrărilor de construcţii.