Gheorghe Pătraşcu, arhitect şef Primăria Municipiului Bucureşti
Planul Urbanistic General al Bucureştiului are nevoie de reactualizare, admite arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. Totuşi, domnia sa subliniază că elaborarea unui PUG este o procedură care durează dacă este făcută la modul serios: "Ar fi absolut logic să existe şi măsura prelungirii datei de valabilitate. Dealtfel, Ministerul pregăteşte o ordonanţă care va da posibilitatea unei prelungiri şi care, după părerea mea, ar trebui să fie de cel puţin 5 ani."
Legislaţia actuală de urbanism nu permite realizarea unor mari proiecte urbane
Actualul PUG al Capitalei are ca bază de fundamentare o strategie de dezvoltare a oraşului aprobată în 1999. "Deci acest PUG este un reflex al perioadei mai entuziaste şi mai naive", apreciază domnul Pătraşcu.
O perioadă în care intenţiile de dezvoltare nu prea ţineau seama de factorii realităţii în procesul de dezvoltare teritorială, foarte dependent de dezvoltarea economică şi până la urmă de voinţa politică.
Domnul Pătraşcu consideră că există două mari probleme în legislaţia de urbanism care nu sunt rezolvate în prezent.
În primul rând este vorba despre servituţile de urbanism. Dezvoltarea urbană în România se bazează, în principiu, pe servituţile stabilite prin Codul Civil care datează de pe vremea lui Cuza. Deşi acest Cod a fost schimbat şi amendat de mai multe ori, totuşi s-a schimbat mult realitatea, atunci era raportat la moşie, la necesitatea adăpării turmelor şi la traseul căruţelor.
Este important în ce măsură urbanismul poate să afecteze dreptul de folosinţă a proprietăţii. "Ca să ai o locuire normală în condiţiile social-economice de acum trebuie să îndeplineşti nişte condiţii, care nu întotdeauna se suprapun peste realitatea regimului proprietăţii. Ori, singurul instrument de acţiune în acest moment şi care este foarte greu de folosit, este exproprierea pentru cauza de utilitate publică", afirmă domnul Pătraşcu.
Vulgarizând puţin, în principiu în România orice proprietar crede că poate să facă orice pe proprietatea lui şi că vecinul nu poate să facă acelaşi lucru. Dovada unei legislaţii inadecvate o reprezintă anumite dezvoltări imobiliare prezente pe tot cuprinsul ţării. Tipice sunt cele din nordul Capitalei, unde cartiere cu pretenţii de mare confort şi lux sunt, de fapt, din anumite puncte de vedere sub standardele şi limitele unui urbanism decent. De asemenea, implanturile în ţesutul urban existent, tendinţa de a construi excesiv şi de a ocupa cât mai mult teren, arată că specula imobiliară funcţionează şi nu a fost sub control. O activitate de tranzacţii imobiliare este necesară, dar în anumite limite.
Legislaţia actuală nu permite realizarea unor mari proiecte urbane, în cazul cărora este necesară exproprierea pentru cauza de utilitate publică. Ori aceasta ar însemna obligaţia unor deţinători de terenuri să se supună deciziilor autorităţii în materie de dezvoltare, situaţie ce afectează dreptul de folosinţă al proprietăţii, nu şi proprietatea.
O a doua problemă privind legislaţia de urbanism şi care nu este rezolvată în prezent o reprezintă lipsa unui instrument de dezvoltare urbană privind restructurarea zonelor destructurate, de reabilitare urbană în fapt, subliniază arhitectul şef al Capitalei, domnul Gheroghe Pătraşcu. Ar trebui ca autoritatea să poată hotărî restructurarea zonelor care nu mai funcţionează, adică nu mai corespund standardelor, în care de exemplu există un proces de exod al populaţiei, s-a degradat foarte tare fondul construit sau este invadat de persoane care nu au mijloace să întreţină proprietatea.
"Este vorba despre acele proiecte urbane integrate care nu ţin seama numai de intenţia unui dezvoltator de a-şi maximiza profitul, ci de a transforma o zonă dintr-una cu probleme într-una în care se trăieşte decent", subliniază domnul Pătraşcu.
În luna martie va fi selectată echipa care va actualiza Planul Urbanistic General al Bucureştiului
PUG-ul în sine a fost un instrument util, doar că nu a fost respectat, apreciază arhitectul şef al Capitalei. Domnia sa consideră că această situaţie a avut mai multe cauze printre care una importantă este aceea că legislaţia românească permite derogarea excesivă, abia în urmă cu doi ani a apărut o limitare a derogărilor.
Prevederile PUG nu au fost respectate de autoritate, de primărie, prin faptul că acesta nu a fost considerat un document de căpătâi al dezvoltării şi diverse servicii, cum ar fi transporturile sau investiţiile, au derulat programe în afara PUG-ului. De exemplu, dacă în PUG era prevăzut un pasaj într-o anumită zonă, el a fost făcut în cu totul altă parte.
În luna martie va fi selectată echipa care va actualiza Planul Urbanistic General al Bucureştiului. Acest proces este dificil şi lung şi, probabil, va dura în jur de trei ani, cel puţin, apreciază arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.
În primul rând se face o analiză foarte atentă asupra a ceea ce s-a întâmplat, identificându-se zonele care au probleme, cauzele acelor probleme. Va fi studiat contextul periurban şi cadrul metropolitan.
Dealtfel, există în lucru "Strategia de dezvoltare urbană integrată a Municipiului Bucureşti şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă" realizată de asocierea Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" - Centrul de cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting în calitate de lider al asocierii, alături de SC IHS România SRL şi SC Emi Invest SRL.
De asemenea, este în lucru un "Audit al dezvoltării urbane în Bucureşti 1990 - 2010 - Definirea unor direcţii de dezvoltare din perspectiva medierii interesului public cu cel privat" realizat de asocierea formată din ATU -Asociaţia pentru Tranziţia Urbană, în calitate de lider al asocierii şi SC Quattro Desgin SRL.
Aceste lucrări vor fi baza de fundamentare pentru noul PUG. Cursa pentru elaborarea PUG este deschisă până în luna martie. "Este un concurs de soluţii, pentru că nu contează numai criteriul tehnico-financiar, preţul, ci o mare importanţă o are capacitatea tehnică. Echipa câştigătoare trebuie să aibă câteva componente obligatorii: urbanism, monumente în zone protejate, mediu, dar şi conexiuni ale urbanismului cu sociologia şi, foarte important, partea de baze de date, de SIG (Sisteme Informaţionale Geografice), pentru că PUG -ul trebuie să fie un document operaţional informatizat, cuplat cu baza de date a primăriei", menţionează domnul Gheorghe Pătraşcu.
Primăria Bucureştiului are, în prezent, în lucru şi "Planul integrat de dezvoltare pentru zona centrală a Capitalei". Planul este limitat la zona centrală pentru că aceasta este şi limita de competenţă a Primăriei în ceea ce priveşte autorizarea. "Şi nu avem mijloace deocamdată să facem planul integrat pentru întreg Bucureştiul", afirmă domnul Pătraşcu.
Fără instrumente adecvate, PUG va fi dificil de aplicat
Legislaţia actuală nu asigură un cadru propice unei dezvoltări durabile pentru că aplicarea regulamentelor locale, cum este PUG, poate fi contestată foarte uşor de către proprietari.
Arhitectul şef al Capitalei apreciază: "Procesul de implementare a PUG va fi complicat pentru că, în timp, consultarea populaţiei a căpătat o mare importanţă. În România aceasta s-ar putea să fie, de fapt, o piedică în aplicarea unor măsuri, cum ar fi de exemplu deschiderea unei străzi absolut necesară sau micşorarea densităţii pe o anumită zonă. De multe ori în astfel de situaţii sunt tot felul de interese, de jocuri câteodată neloiale între diverşii actori privaţi. Există multe exemple în care un proprietar a obţinut o anumită înălţime, prin forţarea regulamentului, lucru permis prin legislaţia româneasca, dar nu acceptă şi vecinului aceeaşi înălţime."
Situaţiile acestea pot fi rezolvate într-un mod dificil, prin justiţie, ceea ce presupune cheltuieli mari de timp şi de bani. "Ar trebui ca autoritatea să fie arbitru şi să nu se ajungă la asta. În realitate, ea este măcinată de procese de armonizare a unor păreri divergente", apreciază domnul Pătraşcu.
Domnia sa consideră că autoritatea are nevoie de instrumente pe care să le poată folosi înainte să ajungă în justiţie.
Zonele care necesită intervenţia autorităţilor
În Bucureşti sunt mai multe categorii de zone care ar necesita intervenţia autorităţii. De exemplu, sunt zone semicentrale cu regim parter, care au terenuri valoroase cu construcţii fără valoare, unde ar trebui derulate programe controlate de reabilitare. Aici parcelele de teren sunt foarte mici şi nu se mai poate construi coerent pe ele. Domnul Pătraşcu consideră că în aceste zone ar fi necesară o redistribuire a proprietăţii, în cadrul unui proiect integrat de dezvoltare bazat pe o legislaţie care să permită acest lucru şi să îi oblige pe proprietari să se conformeze.
Apoi există zonele protejate, care ar trebui tratate mai atent şi mai în detaliu, spune domnul Pătraşcu, în sensul că regulamentele actuale pentru aceste zone sunt foarte restrictive pe anumite segmente şi foarte permisive pe altele unde îngăduie intervenţii brutale.
O altă problemă care ţine de lege este în ce măsură este recompensată instituirea unei servituţi care afectează dreptul de folosinţă al proprietăţii. În momentul în care autoritatea declară monument o clădire sau o anumită zonă ca fiind protejată introduce o servitute şi ar trebui să îi compenseze într-un fel pe proprietari.
Extinderea Bucureştiului
Bucureştiul este încă sub densitatea standard a construcţiilor. Per medie, Bucureştiul mai are rezerve, în teritoriul administrativ, în care s-ar mai putea construi, "dar cu foarte multă grijă în ceea ce priveşte problema de infrastructură, mai ales rutieră", subliniază domnul Pătraşcu.
Intenţia PUG este să stopeze dezvoltarea pe anumite zone şi să o încurajeze pe alte zone, în funcţie de direcţiile de dezvoltare care vor fi stabilite prin strategia de dezvoltare a oraşului.
Arhitectul şef precizează că în zona actuală a Capitalei există rezerve de teren care nu sunt bine folosite. "Există zone cu densităţi mult prea mici pentru un oraş, dar şi zone care sunt clar mult prea aglomerate decât ar fi normal şi unele chiar construite recent", spune domnul Pătraşcu.
De asemenea, în zona semicentrală există arii care trebuie restructurate şi care nu sunt neapărat zone protejate. Cum ar fi, de exemplu, o zonă între Dudeşti şi Dâmboviţa, în spatele blocurilor, precum şi pe partea cealaltă a Dâmboviţei. "Nu vorbesc de acele cartiere de case şi vile, care au un anumit standard şi ar trebui păstrate, care din păcate au fost agresate", subliniază domnul Pătraşcu.
O zonă cu o mare rezervă de teren există în nordul oraşului - lângă şoseaua Odăi, unde din cauza contestaţiilor făcute de unii proprietari nu se reuşeşte adoptarea unui PUZ de 700 de hectare.
Mai este zona destructurată şi cu o rezervă importantă de terenuri între Siseşti, Ion Ionescu de la Brad şi Lacul Băneasa - Griviţa, care este o suprafaţă foarte prost sistematizată, cu o creştere organică necontrolată.
"Chiar şi în zona centrală se mai poate construi, dar decent şi fără înălţimi exagerate, pe regimul zonei respective", mai spune domnul Pătraşcu.
Puţine zone centrale mai permit clădiri foarte înalte
Printre puţinele zone centrale care permit clădiri înalte în Bucureşti se numără Esplanada, Dâmboviţa Center, Timpuri Noi, Barbu Văcărescu, unde sunt suprafaţe mari de teren care permit acest lucru. "Este o problemă legată şi de silueta oraşului şi de faptul că aceste clădiri înalte agresează din punct de vedere vizual în cartierele tradiţionale care există în Bucureşti", subliniază domnul Pătraşcu.
Cu regim mare de înălţime se poate construi în afara inelului median, în cartierele noi, în cele construite după al doilea război mondial, în zonele industriale dezafectate, de exemplu.
Domnul Gheorghe Pătraşcu spune: "În Bucureşti deja s-a ajuns la nişte densităţi mai mari pe segmentul care s-a construit pentru că s-a permis acest lucru. Acum nu se mai permit coeficienţi foarte mari de utilizare a terenului, care de fapt îi avantajau pe investitor şi proprietarul terenului, fără ca autoritatea publică să aibă vreun avantaj."
Planurile Primăriei pe termen scurt vizează reabilitarea spaţiilor publice
Primăria Bucureştiului intenţionează să îmbunătăţească imaginea oraşului şi prin reabilitarea spaţiilor publice. Arhitectul şef al Capitalei, domnul Gheorghe Pătraşcu ne-a declarat: "Pentru început vom încerca să reabilităm spaţiile publice mai mici şi probabil unu-două mai mari. Încercăm să facem ordine în zona spaţiului public, a parcărilor, a utilizării spaţiului public, să diminuăm şi chiar să limităm tendinţa de a ocupa spaţiul public, fără să afectăm circulaţia auto. Prima încercare de acest gen a fost cea din aria Bisericii Anglicane."
O lucrare importantă de reabilitarea a spaţiului public pe care Primăria Bucureşti intenţionează să o realizeze are în vedere parcajul de la Universitate. Domnul Pătraşcu ne-a spus că municipalitatea va organiza "cât de curând un concurs pentru amenajarea de suprafaţă. Ar trebui ca până cel târziu prin aprilie să fie publicat anunţul de concurs, iar în septembrie să avem şi proiectul."
După Universitate, cel mai probabil va urma amenajarea zonei Piaţa Unirii.
Tema concursului de arhitectură pe care şi-l propune Primăria Capitalei vizează realizarea unui nod intermodal de transport în Piaţa Unirii, de a aduce tramvaiul de pe Regina Maria pe Calaraşi, de a asigura legături simple între tramvai şi ieşirile din staţiile de metrou. Acum oamenii trebuie să se deplaseze prea mult de la un mijloc de transport la altul. Acest proiect trebuie să fluidizeze circulaţia pietonilor, dar mai ales transportul în comun.
Una dintre intenţii ar fi desfiinţarea, de fapt, a circulaţiei în faţa blocurilor de vis a vis de magazinul Unirea şi de a lega acel spaţiu de parc. "Este un proiect foarte dificil din punct de vedere al proiectării pentru că nu se ştie foarte exact infrastructura subterană, mai este şi Dâmboviţa, sunt două metrouri", subliniază domnul Pătraşcu.
Pentru Piaţa Unirii, concursul de arhitectură va fi lansat anul acesta. Deocamdată Primăria face selecţii pentru echipa care va realiza tema.
Alt concurs de arhitectură va viza amenajarea Pieţei Victoria, dar arhitectul şef al Bucureştiului nu crede că va fi organizat concursul în acest an. Ulterior, ar fi necesară şi amenajarea Pieţei Revoluţiei, care ar putea să devină mai mult pietonală.
Pentru Piaţa Constituţie ar mai putea să fie un alt concurs, în sensul să se facă un spaţiu de evenimente organizat şi cu parcare subterană.
