CĂTĂLINA GRIGORE, ECO-HABITAT:"O piaţă a construcţiilor eco nu există încă, dar începe, uşor-uşor, să se formeze"

Construcţiile eco (cele realizate din baloţi de paie) au început să fie cunoscute şi la noi în ţară, anul trecut, în România, fiind construite 16 astfel de case. Arhitectul Cătălina Grigore, preşedintele Asociaţiei Eco-Habitat, ne-a oferit un interviu despre piaţa construcţiilor eco din ţara noastră şi despre perspectivele de dezvoltare ale acesteia. Eco-Habitat are ca misiune dezvoltarea conceptului de locuire sustenabilă în toamnă, cu impact minim asupra mediului şi rezultate pozitive asupra calităţii vieţii.

"Începutul construcţiilor eco la noi în ţară nu îmi vine în minte acum - oricum, de la a menţiona cuvântul «eco» şi până la a-l pune în practică este un foarte mare pas", începe Cătălina Grigore discuţia despre ceea ce ar putea deveni, în numai câţiva ani, un nou trend în construcţiile de la noi din ţară. Preşedintele Eco-Habitat continuă: "În Europa, conceptul, împreună cu punerea lui în practică este mai vechi de 20 de ani, cam de când a început piaţa locuinţelor din baloţi de paie în Germania, spre exemplu. La noi în ţară, ideea de locuinţă din baloţi a început în jurul anilor 2010-2011. O piaţă încă nu se pune problema să existe la modul real, însă începe, uşor-uşor, să se formeze".

Printre obiectivele Asociaţiei la noi în ţară se numără promovarea construcţiilor "verzi" în România şi educarea societăţii româneşti pentru o locuire sustenabilă, dar unde ne aflăm în momentul de faţă în ceea ce priveşte înţelegerea fenomenului? Cătălina Grigore răspunde: "Există mai multe categorii de oameni interesaţi, la noi în ţară: oameni care experimentează în propria lor curte, cei care s-au documentat temeinic din cărţi şi care şi-au început o afacere, oameni care s-au documentat şi ei din cărţi, dar care au plecat în străinătate să înveţe această meserie direct pe şantiere şi alţii care şi-au deschis firme şi angajează diverse persoane cu «know-how». Este foarte important ca asimilarea acestor concepte să fie făcută, pe de o parte de viitorii constructori şi antreprenori, iar pe de altă parte de viitorii beneficiari. Şi da, cred că lucrurile se mişcă din ce în ce mai bine în direcţia asta".

Totodată, preşedintele Eco-Habitat ne-a oferit detalii cu privire la evoluţia statelor occidentale în piaţa construcţiilor din baloţi de paie: "Asociaţia Germană FASBA a făcut un studiu despre casele construite cu materiale naturale (în special din baloţi de paie), în Europa. Se pare că, până în 2013, s-au construit aproape 6.000 de case din materiale naturale (cu precădere din baloţi), dintre care Franţa ocupă primul loc, cu 2.500 clădiri, îndeaproape urmându-i Anglia, cu 2.000 şi Germania, cu 250. Tot anul trecut, s-a făcut şi la noi un studiu şi au ieşit la iveală 16 case, majoritatea neterminate însă, dar foarte aproape de a fi în curând locuite", a menţionat Cătălina Grigore, care a continuat să ne explice care sunt materialele folosite la ridicare unei astfel de case: "În afara materialelor tipice pentru o construcţie din lemn, ar fi baloţii de paie şi pământul argilos sau varul. Pentru fundaţii, există mai multe variante, deşi normativele recente nu mai legiferează decât betonul ca fiind «eligibil», însă, până acum, au existat foarte multe tipuri de fundaţii studiate în facultăţi, perfect «legale». O astfel de construcţie mai presupune tencuieli din lut, sau cel mult var, iar aici trebuie să ştii ceva meserie. Cu toate acestea, este posibil să realizezi un finisaj tradiţional la interior fără probleme - totul depinde de ce stil preferă fiecare. La exterior însă, lucrurile nu mai stau aşa". Domnia sa a ţinut să precizeze şi că acest tip de case este foarte rezistent, în pofida faptului că tehnica de construire este una mai puţin convenţională: "Betonul pe care îl producem şi îl folosim nu are mai mult de 100 de ani în istoria pieţei, pe când casele din materiale locale, naturale, sunt experimentate de mii de ani. Mai mult, prima casă din baloţi de paie, care datează de prin anul 1860, încă stă în picioare", ne-a mai declarat Cătălina Grigore.

"Casele din baloţi de paie pot fi realizate pe baza unei tehnologii low-cost"

Unul dintre punctele fierbinţi ale interviului îl reprezintă avantajele unei astfel de tehnici de construcţie, preşedintele Eco-Habitat spunându-ne că standardele de viaţă cresc cu nu mai puţin de 50% în cazul caselor din baloţi de paie: "Casele din baloţi de paie pot fi realizate pe baza unei tehnologii low-cost, sunt rezistente la seismicitate şi sunt folosite materiale locale. Este de remarcat faptul că paiele constituie un material apropiat de tradiţia din ţara noastră (care, în plus, este o piaţă deschisă pentru paie), oferă confort termic, casa este rezistentă la foc şi izolantă fonic. De asemenea, este de trei ori mai eficientă decât o casă obişnuită, iar într-un ciclu normal de viaţă, de 30 de ani, costurile pentru energie se reduc cu până la 75%. Baloţii de paie sunt în sine termoizolanţi, nemaifiind necesară o izolare suplimentară. Consumul de energie pentru transportul paielor este minim (spre exemplu, de 77 de ori mai mic decât pentru vata minerală). Totodată, echilibrează umiditatea aerului prin stratul de lut care acoperă baloţii. Casa are o inerţie termică mare - menţine căldura, lutul absoarbe agenţii poluanţi, nu există emisii toxice, casa este vie, organică, are altă încărcare energetică, paiele provin din surse regenerabile, cresc anual într-o mare variatate climatică şi reprezintă un material mai sustenabil decât lemnul, a cărui producţie şi procesare necesită mult mai multă energie şi a cărui emisie de dioxid de carbon este relativ mare", a conchis Cătălina Grigore.

Potrivit oficialului Eco-Habitat, construcţiile din baloţi de paie "nu sunt greu de întreţinut, dar este nevoie să respecţi anumite detalii", iar durata de construire a unei astfel de case "depinde de suprafaţă şi locaţie": "În mare, o construcţie de 100 de metri pătraţi, pe parter, nu ar trebui să dureze mai mult de 3-4 luni, însă este necesară o bună organizare de şantier în prealabil". Atingând subiectul limitelor pe care le putem întâmpina la construirea unei astfel de case, Cătălina Grigore ne-a spus: "În primul rând, totul depinde de tehnică. În Europa, majoritatea caselor din baloţi se construiesc cu o structură de lemn. Etajarea ar putea fi o problemă, nu din pricina structurii, ci din pricina (n.r. lipsei) normativelor la foc, la noi în ţară. În Germania se construieşte în acest moment prima clădire cu cinci niveluri, realizată cu panouri prefabricate din paie".

Conducătorul proiectului Eco-Habitat ne-a declarat că, deocamdată, nu a auzit ca ţara noastră să aibă o legislaţie anume care să încurajeze/reglementeze aceste construcţii. Totodată, Cătălina Grigore ne-a specificat că, deocamdată, nu avem companii de mari dimensiuni care să activeze în această direcţie: "Nu există companii mari. Momentan, cred că sunt în jur de trei firme care fac case din baloţi, diverşi arhitecţi care mai au experienţă în aşa ceva şi Asociaţia noastră, care, prin echipa sa de specialişti, poate oferi de la proiectarea până la realizarea casei «la cheie», dar şi consultanţă sau training. Ca materiale, noi preferăm să folosim cât mai mult pe cele locale, însă există pe piaţă şi o firmă care importă atât tencuieli de interior pe bază de argilă, cât şi alte produse ecologice".

Pentru încheiere, Cătălina Grigore a răspuns la întrebarea care interesează, poate, cel mai mult: cât costă o astfel de construcţie? Domnia sa ne-a răspuns: "Casele din baloţi se construiesc la un nivel mai avansat decât cel clasic, numit «la roşu», deoarece paiele trebuie neapărat tencuite. Cred că preţul unei case finale variază foarte mult, mai ales din pricina finisajelor, dar şi a instalaţiilor sau a tâmplăriei. Nu cred că greşesc dacă spun că o astfel de casă poate costa între 250 şi 500 euro pe metrul pătrat, dar asta, bineînţeles, în funcţie de preferinţele beneficiarilor".