Clădiri verziNoutăţi legislative în iulie 2013

Luiza Manolea, consultant Consiliul Român pentru Clădiri Verzi - RoGBC

Luna iulie a acestui an vine cu noutăţi legislative în trei domenii de interes pentru clădirile verzi :

- noi standarde de protecţia mediului în ceea ce priveşte materialele de construcţie şi clădirile în ansamblul lor ;

- noi reguli privind promovarea energiei din surse regenerabile ;

- modificarea obligaţiilor privind performanţa energetică în clădiri.

Dar despre ce este vorba ?

Standardele de protecţia mediului în ceea ce priveşte materialele de construcţie şi clădirile în ansamblul lor

Interesul fiecărui producător de materiale de construcţie este, bineînţeles, să-şi vândă acele materiale. În interiorul Uniunii Europene comercializarea materialelor de construcţii este supusă unor reguli comune statelor membre, pentru a facilita schimburile comerciale între aceste state.

Începând cu 1 iulie 2013 se pun în aplicare prevederile Regulamentului nr. 305/2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii(1). Astfel, introducerea pe piaţă a unui produs pentru construcţii acoperit de un standard armonizat sau pentru care a fost eliberată o evaluare tehnică europeană ar trebui să fie însoţită de o declaraţie de performanţă cu privire la caracteristicile esenţiale ale produsului pentru construcţii, în conformitate cu specificaţiile tehnice armonizate relevante.

Pe lângă cerinţele esenţiale ce vizează rezistenţa mecanică şi stabilitatea clădirilor, securitatea la incendiu, siguranţa şi accesibilitatea în exploatare, de interes pentru clădirile verzi sunt mai ales patru cerinţe fundamentale, enumerate în cele de mai jos.

Igiena, sănătatea şi mediul înconjurător

Această cerinţă impune ca proiectarea şi executarea clădirilor "să nu reprezinte, pe întregul lor ciclu de viaţă, o ameninţare pentru igiena sau pentru sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, a ocupanţilor sau a vecinilor, nici să exercite un impact exagerat de mare asupra calităţii mediului sau a climei pe întregul lor ciclu de viaţă, în cursul construirii, utilizării, demolării" . Sunt vizate anumite cauze, cum sunt :

- emanaţii de gaze toxice ori emisii de substanţe periculoase, de compuşi organici volatili, de gaze care produc efect de seră sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă ;

- emisii de radiaţii periculoase ;

- poluarea apei freatice, marine, de suprafaţă, a apei potabile sau a solului ;

- evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deşeurilor solide sau lichide;

- prezenţa umidităţii în anumite părţi ale construcţiei sau pe suprafeţe din interiorul acesteia.

Protecţia împotriva zgomotului

Nivelul zgomotului trebuie să fie perceput de către ocupanţi sau de către persoane aflate în apropierea unei clădiri astfel încât să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze în condiţii satisfăcătoare.

Economie de energie şi izolare termică

Consumul de energie necesar funcţionării unei clădiri împreună cu instalaţiile sale de încălzire, răcire, iluminare şi ventilare trebuie să fie mic, ţinând cont de ocupanţi şi de condiţiile locale de climă. Construcţiile trebuie, de asemenea, să fie eficiente din punct de vedere energetic, consumând cât mai puţină energie atât pe parcursul construirii, însă şi cu ocazia demontării (deconstrucţiei) lor.

Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

Cea mai novatoare cerinţă aplicabilă construcţiilor se referă la utilizarea durabilă a resurselor naturale, ce ar trebui să ţină seama în special de gradul de reciclare a construcţiilor, a materialelor şi părţilor componente, după demolare, de durabilitatea construcţiilor şi de utilizarea în construcţii a unor materii prime şi secundare compatibile cu mediul.

Declaraţia de performanţă trebuie să includă informaţii referitoare la conţinutul de substanţe periculoase, în ideea promovării materialelor de construcţie ecologice. Informaţiile privind conţinutul de substanţe periculoase se doreşte a fi extinse şi la alte substanţe decât cele menţionate în Regulamentul REACH, astfel încât să se asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor care utilizează produse pentru construcţii şi a utilizatorilor de construcţii, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţele de reciclare şi/sau reutilizare a unor părţi sau materiale.

Atestarea performanţelor declarate se face prin aplicarea marcajului CE. Astfel, dacă nu a fost stabilită nicio declaraţie de performanţă, marcajul CE nu ar trebui să fie aplicat.

Noi reguli privind promovarea energiei din surse regenerabile

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2013, care modifică Legea nr. 220/2008 de promovare a energiei din surse regenerabile, intră în vigoare la 1 iulie 2013.

În principal, acest nou act normativ modifică sistemul de promovare a energiei din surse regenerabile prin amânarea plăţii unei părţi din numărul certificatelor verzi acordate până în luna martie 2017. Astfel, în cazul energiei fotovoltaice, se vor emite în continuare câte şase certificate verzi pentru fiecare megawatt oră, însă două dintre aceste certificate vor fi amânate până în martie 2017.

Referitor la numărul de certificate verzi acordate pentru energia fotovoltaică, un raport din luna martie 2013 al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei deja propune reducerea acestora de la şase la trei, pe motivul supracompensării investiţiei. Cu toate că legislaţia prevede că numărul certificatelor verzi nu se va micşora până la 1 ianuarie 2014, există deja fundamentul pentru reducerea acestora încă din anul 2013, ceea ce ar duce la îngheţarea pieţei de fotovoltaice, mai ales în perpectiva amânării la plată cu mai bine de trei ani a două dintre cele trei certificate verzi acordate.

Tot referitor la energia fotovoltaică, e bine de ştiut că au fost aprobate în 30 mai 2013 Normele care stabilesc condiţiile tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru centralele electrice fotovoltaice. Condiţiile se împart în funcţie de tipul de centrală fotovoltaică : dispecerizabilă sau nu şi după criteriul puterii instalate : sub 0,4 MW, între 0,4 şi 1 MW inclusiv, între 1 şi 5 MW inclusiv şi între 5 şi 10 MW inclusiv.

Reamintim în acest context că România şi-a asumat ca obiectiv naţional ca ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie(2) al anului 2020 să fie de 24% şi că, potrivit surselor guvernamentale, acest obiectiv nu pare să sufere din cauza limitării facilităţilor acordate producătorilor de energie din surse regenerabile, pe de o parte şi, pe de altă parte, de procedurile tot mai avansate în vederea continuării construirii unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă pentru producţia de energie nucleară.

Modificarea obligaţiilor privind performanţa energetică în clădiri

Din 19 iulie 2013 vor fi valabile noi obligaţii privind performanţa energetică a clădirilor, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 159/2013 de modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, se doreşte să transpună în legislaţia românească Directiva nr. 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor.

Apariţia acesteia este pe cât de aşteptată, termenul limită pentru transpunere fiind depăşit cu aproape un an, pe atât de binevenită, date fiind chestiunile ce trebuiau incluse în legislaţia românească şi puse şi deja în aplicare.

Câteva dintre noutăţile aduse sunt enumerate în cele ce urmează.

Obligaţia de a respecta cerinţele minime de performanţă energetică la renovare este valabilă, potrivit noilor reglementări, tuturor clădirilor existente atunci când sunt supuse renovării majore, nu doar acelora a căror suprafaţă utilă depăşea 1.000 mp. Prin legea de transpunere este explicată renovarea majoră ca fiind reprezentată de lucrările efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Cu alte cuvinte, în legea de transpunere s-a eliminat celălalt criteriu privind lucrările efectuate la mai mult de 25 % din anvelopa clădirii.

Cât priveşte clădirile noi, acestea trebuie să respecte un standard foarte ridicat, acela de clădire cu consum de energie aproape egal cu zero. Şi această obligaţie va fi valabilă pentru clădirile noi publice din 1 ianuarie 2019, iar pentru cele private din 1 ianuarie 2021. În legea de transpunere definiţia clădirilor cu consum de energie aproape zero(3) este incompletă, lipsindu-i indicatorul numeric solicitat prin Directivă şi care trebuia să fie exprimat în kWh/m2/an. În căutarea acestui indicator au fost avansate diferite valori care se învârteau între 15 şi 50 kWh/mp/an. Ca o comparaţie, clasa A energetică în prezent este corespunzătoare unui consum specific de energie de 125 kWh/mp/an, pentru asigurarea încălzirii, apei calde de consum şi iluminat, iar pentru asigurarea în plus şi a ventilaţiei mecanice şi climatizării consumul este de 150 kWh/mp/an.

Legea de transpunere aduce câteva noutăţi prin extinderea obligaţiei de obţinere a unui certificat de performanţă energetică şi în alte cazuri decât la construcţia, vânzarea sau închirierea unei clădiri. Astfel, obţinerea unui certificat de performanţă energetică este necesară şi în următoarele situaţii:

- la construcţia, vânzarea ori închirierea unei unităţi de clădire(4), deci, nu doar a întregii clădiri;

- clădirile aflate în proprietatea/ administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice; potrivit Directivei nr. 2010/31/UE, este necesară obţinerea unui certificat de performanţă energetică în cazul tuturor clădirilor în care o suprafaţă utilă totală de peste 500 mp (din 9 iulie 2015 aceasta se va reduce la 250 mp) este ocupată de o autoritate publică, indiferent de titlul cu care ocupă acea suprafaţă şi indiferent de ce activităţi desfăşoară acea autoritate, important fiind să se respecte criteriul vizitării în mod frecvent de către public a respectivei suprafeţe;

- la renovarea majoră a întregii clădiri ori a unei unităţi a clădirii.

De asemenea, se stabilesc obligaţii concrete pentru folosirea certificatului de performanţă energetică. Astfel, acesta este necesar:

- la vânzarea unei clădiri ori unitate de clădire, când investitorul/ proprietarul este obligat să pună o copie la dispoziţia potenţialului cumpărător anterior încheierii contractului şi să predea originalul cumpărătorului la încheierea tranzacţiei, iar noul proprietar este obligat să depună o copie la organul fiscal competent, cu ocazia înregistrării contractului. La vânzarea unei clădiri în construcţie, care nu a fost, deci, recepţionată, investitorul/proprietarul/ administratorul este obligat: să pună la dispoziţia cumpărătorului date/ informaţii în vederea evaluării performanţei energetice a clădirii/ unităţii de clădire, cuprinse în documentaţia tehnică a acesteia, rămânând acestuia din urmă obligaţiile legate de obţinerea şi prezentarea certificatului de performanţă energetică la recepţia la terminarea lucrărilor.

- la închirierea unei clădiri ori unitate de clădire, când locatorul este obligat: să pună o copie la dispoziţia potenţialului chiriaş anterior încheierii contractului şi să depună o copie la organul fiscal competent, cu ocazia înregistrării contractului.

- la vânzarea ori închirierea unei clădiri, investitorul/proprietarul/ administratorul clădirii sau unităţii de clădire va preciza în anunţurile de vânzare sau închiriere a acestora informaţii din certificat cu privire la: clasa energetică, consumul total specific de energie, indicele de emisii echivalent CO2.

- la construirea unei clădiri, când investitorul/proprietarul/ administratorul este obligat: să prezinte certificatul în original comisiei pentru recepţia la terminarea lucrărilor şi să anexeze o copie la procesul-verbal de recepţie, constituind parte componentă a cărţii tehnice a construcţiei.

Nerespectarea acestor obligaţii atrage sancţiuni diferite:

- nulitatea relativă a contractului de vânzare, dacă nu este prezentată o copie de pe certificatul de performanţă energetică cumpărătorului anterior semnării contractului;

- nulitatea de drept în cazul în care procesul-verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor nu este însoţit de copia de pe certificat.

Pentru celelalte obligaţii pe care le-am enumerat mai sus nu sunt prevăzute sancţiuni.

Noi norme de aplicare ar trebui să fie adoptate în curând, căci cele deja în vigoare îşi vor pierde valabilitatea tot în data de 19 iulie 2013.

(1)Regulamentul 305/2011 abrogă Directiva 89/106/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la produsele de construcţii şi se aplică direct în toate statele membre, fără a fi nevoie de legislaţie naţională de transpunere

(2)Consumul final brut de energie este definit în Legea nr. 220/2008 ca fiind : « consumul de produse energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, sectorului casnic, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii şi pescuitului, inclusiv consumul de energie electrică şi termicâ din sectorul de producere a energiei electrice şi termice, precum şi pierderile de energie electrică şi termică din distribuţie şi transport»

(3)Potrivit legii de transpunere, clădire cu consum de energie aproape zero este acea «clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere».

(4)"Unitate a clădirii" înseamnă o secţiune, un etaj sau un apartament dintr-o clădire care este conceput sau modificat pentru a fi utilizat separat.