Conferinţa Bursa Construcţiilor "Reabilitarea termică: direcţii de acţiune"Perspectiva programelor de reabilitare termică

Creşterea performanţei energetice prin reabilitarea termică a clădirilor reprezintă un subiect de mare interes pentru întreaga piaţă a construcţiilor, iar perspectiva este de expansiune a investiţiilor pe acest palier în următorii ani, în concordanţă cu ţintele ambiţioase stabilite de Uniunea Europeană.

Subiectele legate de reabilitarea termică a clădirilor au suscitat un viu interes din partea celor peste 130 de participanţi la Conferinţa "Reabilitarea termică: direcţii de acţiune", organizată de revista Bursa Construcţiilor şi Asociaţia pentru Locuinţe Noi (ALN) pe 4 aprilie, la Bucureşti.

Invitat special din partea Comisiei Euro­pene, Koen Delanghe, manager de program la Direcţia Generală pentru Politică Re­gională şi Urbană din cadrul Comisiei Eu­ro­pene, a declarat în cadrul conferinţei, că obiectivele ambi­ţioase ale Uniunii Europene stabilite prin Strategia 2020 în direcţia dezvoltării sus­te­nabile, vor fi dublate şi de resurse financiare corespunzătoare în bugetul multianual al Uniunii pentru 2014 - 2020.

Până în anul 2020, UE s-a angajat să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de anul de referinţă 1990, să crească ponderea energiei din surse regenerabile la 20% şi să diminueze consumul energetic cu 20%. Dacă primele două criterii ar putea fi atinse menţinând tendinţele actuale, în schimb atingerea ţintei privind reducerea consumului energetic va necesita măsuri suplimentare. Din acest motiv, Comisia Europeană a promovat anul trecut Directiva privind Eficienţa Energetică.

Potrivit estimărilor Comisiei, atingerea ţintelor privind reducerea consumului de combustibil necesită investiţii anuale de circa 24 miliarde de euro la nivelul Uniunii. Cel mai mare potenţial pentru reducerea consumului energetic este dat de clădirile existente.

Această Directivă cere statelor membre să stabilească strategii pe termen lung şi planuri de finanţare pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor existente până în anul 2050. Termenul limită pentru implementarea acestei prevederi era 30 aprilie 2013.

Deoarece clădirile publice reprezintă în jur de 12% din suprafaţa stocului total de clădiri din UE, Directiva cere guvernelor să renoveze anual 3% din suprafaţa clădirilor publice cu suprafaţă mai mare de 350 mp. Clădirile publice noi ar trebui să aibă o eficienţă energetică ridicată.

În completare, Directiva privind Performanţa Energetică a Clădirilor stabileşte un nivel minim al performanţei energetice pentru toate clădirile care trec printr-o renovare majoră.

România mai are mult de făcut în domeniul eficienţei energetice

Prin politica de coeziune a UE, în intervalul 2007-2013 România a beneficiat de fonduri pentru creşterea eficienţei energetice de 250 milioane de euro, din care 100 milioane de euro pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi încă 150 milioane de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe.

Având în vedere că Politica de Coeziune va dispune în intervalul 2014 - 2020 de un buget estimat la 325 miliarde de euro, din care peste 230 miliarde de euro revin regiunilor mai puţin dezvoltate ale Uniunii, România va putea atrage mai multe fonduri europene, a subliniat domnul Delanghe.

În privinţa ţintelor stabilite prin Strategia 2020 România stă bine la capitolul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi producţiei de energie din surse regenerabile, însă eficienţa energetică rămâne în continuare o mare provocare. România are printre cele mai mari consumuri energetice din Uniune raportat la dimensiunea economiei (intensitatea energetică), fapt ce aduce cu sine un cost uriaş pentru societate, economie şi competitivitate, a atras atenţia oficialul european.

Prin urmare, pentru 2014-2020 Comisia a cerut României să acorde prioritate investiţiilor în eficienţa energetică. Cele mai importante investiţii propuse vizează locuinţele şi, prioritar, blocurile de locuinţe, datorită economiilor majore ce pot fi obţinute în consumul energetic. De asemenea, sunt vizate clădirile şi infrastructura publice. Măsurile pot fi diverse, incluzând anveloparea clădirilor, renovarea sistemelor de încălzire şi răcire, mici proiecte de energie regenerabilă. De asemenea, trebuie să crească eficienţa energetică a sistemelor de transport în comun, a reţelelor de iluminat public şi de încălzire centralizată, a mai spus Koen Delanghe.

Trei programe de finanţare pentru reabilitarea termică

Autorităţile române au fost reprezentate la conferinţă de doamna Mariana Ioniţă, director gene­ral al Direcţiei Generale Lucrări Pu­blice din cadrul Mi­nisterului Dezvol­tării Regionale şi Admi­nistraţiei Publice şi a domnului Cătălin Surdeanu, director al Autorităţii de Management pentru Progra­mul Operaţional Regional.

În prezent, Minis­terul Dezvoltării Re­gionale nu deru­lează doar un program de reabilitare termică a locuinţelor, ci trei, a afirmat Mariana Ioniţă.

Astfel, asociaţiile de proprietari pot opta pentru intrarea în Programul naţional multianual privind creşterea perfor­manţei energetice la blocurile de locuinţe, reglementat prin OUG 18/2009. De la de­mararea progra­mului, în anul 2009, s-au efectuat plăţi în va­loare de 466 milioane de lei, finalizându-se lucrările la 807 blocuri de locuinţe (peste 31.000 de apartamente).

Alternativ, asociaţiile de proprietari pot accesa programul de reabilitare termică a clădirilor de locuinţe cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, conform OUG 69/2010. Programul a demarat în anul 2011, iar până în prezent s-au efectuat plăţi pentru zece credite acordate.

Cel mai nou program presupune reabilitarea termică cu finanţare din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional. Acesta reprezintă un program pilot care se adresează deocamdată exclusiv municipiilor reşedinţă de judeţ. Depunerea de proiecte prin acest program a început în decembrie anul trecut. Până la începutul lunii aprilie fuseseră depuse 12 cereri de finanţare. Cele mai multe cereri (trei) au fost depuse de municipiul Galaţi. Iaşi şi Bistriţa au depus câte două cereri, iar Botoşani, Slatina, Cluj-Napoca, Baia-Mare şi Sectorul 3 câte o cerere. "Ne-am fi aşteptat la un număr mai mare de cereri de finanţare depuse", a precizat Cătălin Surdeanu.

O cerere de finanţare are o valoare cuprinsă între 1,7 - 46 milioane lei, inclusiv TVA, iar întregul program are o valoare totală de 304 milioane euro, din care 150 milioane euro fonduri europene. 60% din finanţare este asigurată din fonduri europene şi bugetul de stat, iar restul de 40% revine autorităţii locale şi asociaţiilor de proprietari. În funcţie de veniturile realizate, proprietarii plătesc între 10% şi 30% din cheltuielile totale. Proiectele trebuie implementate până la data de 31 iulie 2015.

În perioada 2014-2020 paleta de beneficiari se va extinde şi la alte municipii şi oraşe pe lângă reşedinţele de judeţ.

De asemenea, MDRAP are în curs de elaborare scheme de finanţare pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi a blocurilor de locuinţe în perioada 2014-2020, a mai precizat domnul Surdeanu.

Urmează şi reabilitarea clădirilor publice

Statul ar trebui să îşi asume rolul de model în privinţa reabilitării termice a clădirilor. Conform Directivei pentru Eficienţă Energetică, statele membre UE trebuie să inventarieze toate clădirile publice până la sfârşitul anului 2013, pentru ca din 2014 să înceapă renovarea acestora într-un ritm de 3% pe an.

Bogdan Atanasiu, senior expert în eficienţă energetică în cadrul Institutului European pentru Perfor­manţa Clădirilor din Bruxelles (BPIE), a subliniat că din 2018 clădirile publice noi trebuie să aibă un consum de energie aproape zero, iar din 2020 măsura va viza toate clădirile.

În România există 8,2 milioane de locuinţe în 5,1 milioane de clădiri, dintre care aproximativ 81.000 de blocuri cu 3,18 milioane de apartamente. Majoritatea locuinţelor existente (90%) sunt construite înainte de anul 1989, iar performanţa energetică a acestora variază între 150-400 kWh pe mp pe an. Deocamdată, la nivel naţional nu au fost reabilitate decât 3% dintre apartamente, adică în jur de 80.000 de unităţi, atrage atenţia Bogdan Atanasiu.

În alte state eu­ropene au fost aplicate cu succes diverse scheme de sprijinire a inter­ven­ţiilor de reabilitare termică. De exemplu, Polonia a implementat un program naţional prin care a acordat subvenţii repre­zen­tând 20% din valoarea lucrărilor de reabili­tare, cu condiţia reducerii consumului de energie pentru încălzire cu minim 25%. Programul s-a adresat atât asocia­ţiilor de proprietari, persoanelor fizice, societăţilor comerciale şi autorităţilor locale, a precizat Şerban Danciu, country initiative ma­na­ger pentru Româ­nia în cadrul BPIE.

În Cehia, procesul de reabilitare termică s-a derulat prin intermediul companiilor de servicii energetice (ESCO). Acestea suportă în prima fază costurile şi îşi recuperează investiţia din economiile de energie realizate de beneficiar.

În România ar putea fi aplicate ambele variante pentru reabilitarea termică a clădirilor publice. Prin sistemul ESCO s-ar moderniza echipamentele tehnologice ale clădirilor, iar pentru măsuri ce ţin de construcţia în sine ar putea fi utilizate fonduri structurale, apreciază domnul Danciu.

360 de blocuri din Sectorul 1 vor fi reabilitate în 2013 - 2014

Pe timp de criză, investiţiile publice constituie un motor pentru relansarea economiei.

Pentru a debloca procedurile birocratice presupuse de programul naţional de reabilitare termică a locuinţelor, Primăria Sectorului 1 a decis să iniţieze un program local independent de cel naţional, preluând în acelaşi timp cheltuielile care altfel ar fi revenit proprietarilor.

Până în anul 2014, edilii sectorului 1 îşi propun să finalizeze reabilitarea termică a tuturor blocurilor din sector care necesită aceste intervenţii. Este vorba despre aproximativ 850 de blocuri, cu 45.500 de apartamente şi o suprafaţă de 2,3 milioane mp.

Ion Dogeanu, di­rectorul executiv al Agenţiei pentru Efi­cienţă Energetică şi Protecţia Mediului Bucureşti, a precizat că valoarea investiţiei a fost estimată la 376 milioane euro, o parte importantă din această sumă (225 milioane euro) fiind acoperită printr-un credit obţinut de la Banca Europeană de Investiţii.

În intervalul 2009 - 2012 la nivelul Sec­torului 1 au fost reabilitate termic aproape 500 de blocuri. Anul acesta programul prevede efectuarea lucrărilor la 208 blocuri în urma unei investiţii de 95 milioane de euro. Ultimele 152 de blocuri vor fi modernizate anul viitor, lucrările fiind estimate la 55 milioane de euro.

De asemenea, Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat extinderea programului începând cu 2015 şi la locuinţele individuale. În acest scop Primăria intenţionează să acceseze un nou credit BEI, ceea ce este dificil de realizat în prezent având în vedere politica Guvernului de a limita împrumuturile autorităţilor locale pentru a ţine sub control datoria publică, a explicat domnul Dogeanu.

În perspectivă, Primăria Sectorului 1 are în vedere şi valorificarea potenţialului geotermal şi solar pentru producerea de energie, precum şi modernizarea clădirilor publice pentru a deveni "aproape zero energie".

Programul naţional trebuie să ţină cont de diferenţele climatice din România

Programul naţional de creştere a performanţei energetice a clădirilor de locuit ar trebui să ţină cont de variaţia condiţiilor climatice pe teritoriul ţării. Astfel, dife­renţele de tempe­ratură variază mult de la o regiune la alta, de exemplu între Do­brogea şi zona mon­tană, a atras atenţia Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Aso­ciaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România.

În prezent, progra­mul naţional are ca obiectiv atingerea unui consum pentru încălzire de 100 kWh pe mp pe an. Prevederea se aplică pentru toată ţara, făcând abstracţie de diferenţele climatice şi apelând la aceleaşi tipuri de intervenţii.

Un studiu realizat de membrii AAEC a relevat faptul că, aplicând aceleaşi soluţii de anvelopare termică la clădiri similare, rezultatele diferă cu mult de la o regiune climatică la alta. Astfel, aplicând măsurile şi standardele de cost prevăzute în programul naţional, consumul în zona montană nu poate coborî sub 100 kWh pe mp pe an. Aceasta deoarece condiţiile climatice generează un consum aproape dublu în zona montană (Predeal) comparativ cu Dobrogea (Constanta), a explicat doamna Mladin.

Deşi legislaţia actuală permite extinderea programelor de reabilitare termică şi la nivelul locuinţelor individuale, în acest caz rămâne valabil acelaşi nivel maxim al consumului final, de 100 kWh pe mp pe an şi aceleaşi tipuri de intervenţii. Conform studiului AAEC, atingerea acestui nivel în cazul locuinţelor individuale aplicând soluţiile stabilite prin program este imposibilă, în toate regiunile. Aceasta deoarece locuinţele individuale înregistrează un consum energetic mult mai mare comparativ cu locuinţele colective, a atras atenţia doamna Mladin.

Prin anveloparea clădirilor cu polistiren expandat de 10 cm grosime şi montarea de tâmplărie eficientă energetic se obţine în medie o reducere a consumului pentru încălzire cu aproximativ 60%. Prin efectuarea de reparaţii la instalaţiile interioare de încălzire, reducerea consumului se poate apropia de 70%. Pentru a merge şi mai departe cu reducerea consumului, simpla creştere a grosimii anvelopei de polistiren aplicate nu ajută prea mult. De exemplu, diferenţa de grosime de la 10 cm la 20 de cm, generează o reducere a consumui energetic al clădirii de doar aproximativ 3% în cazul locuinţelor colective. Prin urmare, pentru a reduce şi mai mult consumul energetic (spre "aproape zero energie") sunt necesare măsuri suplimentare, precum instalarea de panouri termosolare şi / sau pompe de căldură. "Vorbim despre clădiri cu consum aproape zero energie, crezând că dacă ne anvelopăm clădirile ajungem acolo. Suntem foarte departe de acest deziderat dacă vom continua să ne gândim numai la aceste măsuri (n.r. prevăzute prin program)", afirmă preşedintele AAEC.

În opinia doamnei Mladin, autorităţile contractante trebuie să acorde o atenţie sporită calităţii lucrărilor de reabilitare termică. De exemplu, aplicarea criteriului de atribuire "preţul cel mai scăzut", a condus la oferte cu mult sub preţul estimat. Pe lângă aceasta, subcontractarea "în cascadă", contribuie la reducerea calităţii lucrărilor.

Lucrări de calitate nu pot fi realizate fără forţă de muncă de calitate

Pe lângă disponibilitatea finanţării pentru reabilitarea termică, mai este nevoie şi de o forţă de muncă cu o calificare corespunzătoare pentru a executa lucrări de calitate. În acest sens, prin proiectul ROBUST - Build-Up Skills Ro­mânia a fost înfiinţată o platformă naţională de calificare a forţei de muncă implicate în reabilitarea termică a clădirilor şi montarea surselor alternative de energie. Demersul pregăteşte piaţa pentru a putea realiza clădiri "aproa­pe zero energie".

Horia Petran, coor­donatorul proiectului ROBUST şi seful secţiei Performanţe Energetice ale Clădirilor Durabile, din cadrul INCD URBAN-INCERC, a atras atenţia: "Dacă cei care sunt acum pe piaţă nu se adaptează la noile cerinţe şi anume clădiri foarte eficiente energetic, nu vor mai fi pe piaţă".

Conferinţa "Reabilitarea termică: direcţii de acţiune" a fost organizată de revista Bursa Construcţiilor şi Asociaţia pentru Locuinţe Noi (ALN) pe 4 aprilie, la Bucureşti, şi s-a bucurat de prezenţa a peste 130 de participanţi: reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţi ai companiilor comerciale din construcţii, asociaţiilor profesionale, auditori energetici, arhitecţi etc.

Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi Protecţia Mediului Bucureşti sector 1, Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC), Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO), Patronatul Societăţilor din Construcţii (PSC), Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România (APMCR), Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT), Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), Asociaţia Română a Inginerilor Consultanţi (ARIC), Asociaţia Industriei Vopselelor din România (AIVR), Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat, Bulid up Skills România - ROBUST şi Camera de Comerţ şi Industrie Prahova

Sponsori au fost: Veka, Knauf Insulation, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, Adeplast şi Europlastic.