Construcţia de clădiri : planuri de viitor şi restanţe

Luiza Manolea, consultant al Consiliului Român pentru Clădiri Verzi

Un dialog între Alice şi motanul de Cheshire din < Alice în Ţara minunilor > de Lewis Carroll s-ar rezuma cam aşa : dacă nu ştii unde vrei să ajungi, atunci nu contează ce drum alegi. Am înţelege din tâlcul acestei poveşti că dacă ştii unde vrei să ajungi, atunci contează drumul pe care alegi să mergi.

Asta îşi doreşte şi Planul de guvernare pe anii 2013-2016(1): să traseze direcţiile în care actualul Guvern doreşte ca ţara noastră să se îndrepte. Şi pentru că putem spune că suntem încă la început de mandat - şi început de drum, vă invit să trecem în revistă pe de o parte obiectivele şi, pe de altă parte, restanţele care ar trebui soluţionate în domeniul construcţiilor de clădiri, cu accent pe clădirile verzi.

În capitolul privind apele şi pădurile există două obiective cu impact asupra clădirilor verzi. Unul priveşte atingerea unei stări ecologice bune a apei(2), astfel încât, printre altele, sursele de apă de suprafaţă să atingă o stare chimică bună până în anul 2015. Potrivit unui raport de la sfârşitul anului 2012(3), s-au identificat, însă, 26 de substanţe chimice care au contribuit la caracterizarea stării chimice a apei ca fiind necorespunzătoare. Un al doilea obiectiv este "promovarea certificării forestiere în Fondul Forestier Naţional în scopul creşterii potenţialului economic şi ecologic al pădurilor". Impactul în construcţiile verzi ar consta în eventuala certificare a materialului lemnos folosit în construcţii potrivit unor standarde similare cu cele dezvoltate de Forest Stewardship Council(4), organizaţie care promovează o gestionare a pădurilor în respectul protejării mediului, care să fie benefică din punct de vedere social şi viabilă din punct de vedere economic.

Capitolul "Dezvoltare şi administraţie" are ca obiectiv prioritizarea investiţiilor, printre care şi cele relevante construcţiilor de clădiri, cum este "finanţarea prioritară a unui pachet minim de investiţii publice de tipul : şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămin cultural (...), care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort". Dacă prin acest minim standard obligatoriu se înţelege folosirea cât mai eficientă a resurselor şi, prin urmare, reducerea impactului asupra mediului, atunci, am putea avea în 2016 o serie de clădiri de interes public care să se încadreze în criteriile clădirilor verzi. Pe de altă parte, Planul de guvernare subliniază continuarea programelor de reabilitare termică a clădirilor de locuit.

Planul de guvernare caracterizează ca strategice obiectivele referitoare la eficienţa energetică şi protecţia mediului. Relevante clădirilor sunt câteva măsuri ce se doresc a fi luate pentru atingerea acestor obiective, printre care enumăr doar :

- Recuperarea întârzierilor în transpunerea Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi, prin urmare, revigorarea propunerii de modificare a Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor aflată la Parlament(5). Cele mai importante prevederi sunt cele referitoare la obligaţia clădirilor noi publice şi private de a fi "clădiri cu consum de energie aproape zero" începând cu 1 ianuarie 2019 pentru clădirile publice, respectiv 1 ianuarie 2021 pentru cele private, precum şi stabilirea de sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor. De exemplu, pentru netransmiterea cumpărătorului unei clădiri a certificatului de performanţă energetică, propunerea legislativă din Parlament prevede că intervine nulitatea relativă a contractului de vânzare.

-Promovarea standardelor europene privind nivele minime de eficienţă energetică în (...) construcţii (...) şi în sectorul rezidenţial" este o altă măsură. Acest lucru ar putea însemna adoptarea standardelor dezvoltate de CEN TC 350(6)cu privire la performanţele de mediu ale materialelor de construcţie şi clădirilor în ansamblul lor.

- Stimularea funcţionării societăţilor de servicii energetice (ESCO) prevăzută în Planul de guvernare este o măsură care se regăseşte în Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienţa energetică, act european ce trebuie transpus cel târziu până în 5 iunie 2014(7).

Ideea reducerii consumului în clădiri este privită şi ca măsură pentru îndeplinirea altor obiective, cum ar fi cel privind creşterea competitivităţii economice, care ia în considerare şi "producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie conform resurselor disponibile". Integrarea energiei regenerabile în clădiri reprezintă un criteriu important pentru o clădire verde. Iar legislaţia nu rămâne în urmă(8), ci obligă ca reglementările şi/sau codurile din domeniul construcţiilor să includă atât măsuri pentru a creşte ponderea tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile în domeniul construcţiilor, cât şi utilizarea unui nivel minim al energiei din surse regenerabile în cazul clădirilor noi şi al celor ce fac obiectul unor renovări majore. Deocamdată, un astfel de nivel minim nu a fost stabilit.

Un obiectiv cu impact asupra construcţiilor în general îl constituie revenirea nivelului TVA la 19%.

În ceea ce priveşte capitolul industriei, comerţului şi competitivităţii, se doreşte creşterea implicării României în grupurile de lucru sectoriale create la nivel european în domeniul cercetării, astfel încât să îşi poată dezvolta dialogul şi în industria construcţiilor. O altă măsură prezentă în Planul de guvernare constă în "promovarea unei politici industriale durabile" prin aplicarea Directivei nr. 2009/125/CE(9) referitoare la eco-design, ce impune condiţii pentru comercializarea produselor cu impact asupra consu­mului de energie în timpul utilizării sale - relevante pentru clădiri fiind mate­rialele de construcţie şi echipamentele de instalaţii.

Capitolul privind mediul atacă ches­tiuni legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ştiut fiind faptul că sectorul clădirilor este responsabil pentru 38% din totalul emisiilor de dioxid de carbon. Aşadar, Planul de guvernare îşi propune să elaboreze Planurile de Acţiune pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, să respecte angajamentul asumat pentru aplicarea pachetului "Energie - schimbări climatice" de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% sub nivelurile din anul 1990, să finanţeze prin Fondul pentru Mediu proiecte publice şi private care au ca obiect eficienţa energetică în sectorul rezidenţial, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi care au ca rezultate demonstrabile reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În prezent, Administraţia Fondului pentru Mediu nu şi-a adoptat încă bugetul pentru anul 2013.

De asemenea, capitolul "mediu" tratează şi transformarea deşeurilor într-o resursă, dorind o planificare strategică la nivel zonal a gestionării deşeurilor pentru completarea/reali­zarea investiţiilor necesare îndeplinirii obiectivelor europene în domeniu, care, în sectorul deşeurilor din construcţii se traduce prin obligaţia ca, până în anul 2020 să reutilizăm, reciclăm ori să întreprindem alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări(10).

Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului, precum şi reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale sunt alte două obiective cu influenţă asupra construcţiilor, având în vedere posibilitatea suspendării activi­tăţii constructorilor pentru depă­şirea limitelor de poluare(11).

Urbanismul îşi are şi el locul în Planul de guvernare, prin stabilirea unei serii de obiective, pornind de la planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice. Astfel, ne dorim: atingerea obiectivului de 26 mp/locuitor suprafaţă de spaţii verzi, dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe, formate din spaţii împădurite şi luciu de apă, finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot şi pulberi, creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi facilitarea mijloacelor de transport "verzi" .

Nici licitaţiile nu sunt uitate, Planul de guvernare dorind să încurajeze achiziţiile publice ecologice prin elaborarea şi aprobarea unui Plan de Acţiune pentru Achiziţiile Publice Verzi şi prin introducerea criteriilor de mediu în caietele de sarcini. Aceasta ar fi o bună oportunitate să se revigoreze proiectul de Plan de acţiune deja elaborat şi care prevede atingerea unei ţinte de achiziţii verzi de 20% din totalul achiziţiilor (ţinta neobligatorie la nivel european este de 50%(12)), cu excepţia echipamentelor de iluminat, unde procentul este de 50%. Cât priveşte introducerea criteriilor de mediu în caietele de sarcini, acestea ar viza 10 sectoare prioritare, relevante pentru construcţii fiind : materii prime ca de exemplu lemnul, aluminiul, oţelul, betonul, sticla şi produse pentru construcţii, cum sunt geamurile, straturile de acoperire pentru pereţi şi pardoseală, echipamente de încălzire şi de răcire, aspecte legate de exploatarea şi dezafectarea clădirilor, serviciile de întreţinere, executarea contractelor de lucrări la faţa locului. De asemenea, au impact asupra clădirilor verzi şi sectorul energiei, prin cerinţele privind încălzirea şi răcirea produse din surse de energie regenerabile, precum şi sectoarele echipamentelor de birou şi calculatoare (pentru clădirile de birouri), al mobilei şi produselor şi serviciilor de curăţenie, ce au influenţă asupra întreţinerii clădirilor. E important de ştiut că există deja elaborate atât un manual privind achiziţiile publice ecologice(13), cât şi exemple de cerinţe de mediu pentru clădiri ecologice(14).

Revenind la parabola din "Alice în Ţara minunilor", aş încheia cu exprimarea şi a dorinţei noastre, a guvernaţilor, ca toate aceste deziderate din Planul de guvernare să nu rămână de poveste.

(1)Planul de guvernare 2013-2016 a fost aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 45 din 21 decembrie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului

(2)Potrivit cerinţelor din Directiva- cadru nr. 2000/60/CE privind apa.

(3)http://ec.europa.eu/environment/ water/water-framework/pdf/ CWD-2012-379_EN-Vol3_RO.pdf

(4)http://ic.fsc.org/

(5)Un alt proiect de modificare a Legii nr. 372/2005 este luat în considerare spre a fi discutat în cadrul Guvernului

(6)http://www.cen.eu/cen/Sectors/ Sectors/Construction/SustainableConstruction/Pages/CEN_TC350.aspx

(7)Unele articole au termene de transpunere diferite

(8)Art. 24 indice 1 alin. 4 şi art. 24 indice 2 din Legea nr. 220/2008

(9)Directiva 2009/125/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare) a fost transpusă prin HG nr. 55/2011 privind stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic

(10)Art. 17 alin. 2 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

(11)Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa

(12)Potrivit Comunicării Comisiei Europene către Consiliul şi Parlamentul European "Achiziţii publice pentru un mediu mai bun" (COM(2008) 400).

(13)http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/handbook_ro.pdf

(14)http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/toolkit/construction_GPP_product_sheet_ro.pdf