Construcţiile sustenabile Consultare publică lansată de Comisia Europeană

Luiza Manolea, consultant Romania Green Building Council

Comisia Europeană ne întreabă pe fiecare dintre noi, cetăţeni, organizaţii ori autorităţi publice, despre opinia noastră în legătură cu dezvoltarea sectorului construcţiilor sustenabile. Cum? Unde? Printr-o consultare publică lansată la începutul lunii iunie şi deschisă până în 1 octombrie 2013(1).

Politicile publice în domeniul clădirilor sustenabile din punctul de vedere al protecţiei mediului s-au concentrat până în prezent pe eficienţa energetică. Astfel, Directiva nr. 2010/31/UE şi Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor stabilesc obligativitatea respectării de către clădirile existente şi cele noi a unor cerinţe minime de performanţă energetică. De asemenea, Directiva nr. 2012/27/UE privind eficienţa energetică, Directiva nr. 2010/30/UE privind etichetarea produselor cu impact energetic şi Directiva nr. 2009/125/CE privind proiectarea produselor cu impact energetic vizează în principal consumul de energie în faza de utilizare. Luând în considerare şi Directiva privind deşeurile, care doreşte refolosirea, reciclarea şi valorificarea (exclusiv cea prin care se produce energie) a minim 70 % din deşeurile din construcţii, se tinde acum către legalizarea conceptului de performanţă a unei clădiri nu numai din punct de vedere energetic, ci dintr-o perspectivă mai largă, cea a protecţiei mediului înconjurător.

Nevoia unei astfel de consultări a venit şi din dorinţa de a elimina obstacolele întâlnite în calea folosirii cu mai multă eficienţă a resurselor existente în construcţia de clădiri. Astfel, s-a pornit de la constatarea că societatea doreşte mai mult spaţiu construit pentru fiecare individ - pe parte rezidenţială, că există multe clădiri care nu sunt folosite decât într-un unic scop, pe când ar putea fi folosite mai eficient şi în altele şi că există numeroase clădiri nefolosite, neocupate. Pe de altă parte, interesul pentru sustenabilitatea clădirilor este diminuat din varii motive : fie lipsa de cunoştinţe la nivelul consumatorilor, constructorilor ori dezvoltatorilor, fie lipsa unor stimulente financiare ori de altă natură adresate consumatorilor, fie punerea foarte timidă în aplicare a cerinţelor ecologice în licitaţiile privind achiziţionarea de clădiri. Cât priveşte piaţa reciclării deşeurilor din construcţii, aceasta este departe de a funcţiona, în mare parte datorită neîncrederii participanţilor în calitatea materialelor rezultate, precum şi ca urmare a împărţirii stimulentelor (acolo unde există) între producătorul de deşeuri şi cel care foloseşte materialele de construcţie secundare.

Acestea sunt motivele pentru care Comisia Europeană, în calitate de iniţiator de propuneri legislative la nivel european, doreşte prin consultarea publică lansată să obţină atât părerea noastră, cât şi informaţii suplimentare cu privire la o posibilă introducere în legislaţia aplicabilă la nivelul întregii Europe de măsuri care să conducă la o performanţă superioară a clădirilor din perspectiva protecţiei mediului. Consultarea lansată se referă în prin­cipal la folosirea resurselor şi impactul de mediu aferent pe toată durata de viaţă a clădirilor, fără a pune accentul pe alte elemente ale sustenabilităţii, cum ar fi cele economice ori sociale. Aşadar, consultarea se concentrează mai mult pe folosirea resurselor, cum sunt materialele în construcţii, inclusiv a celor provenite din deşeuri, apa şi energia încorporată în aceste resurse. Chestiunea legată de energia încorporată în materialele de construcţie o găsim deja pusă în practică în instrumentele internaţionale de certificare a sustenabilităţii clădirilor, cum ar fi BREEAM(2), LEED(3). Consultarea cuprinde chestionare care privesc folosirea resurselor şi impactul asupra mediului pe toată durata de viaţă a clădirilor, de la extracţia materialelor de construcţie până la demolarea şi reciclarea materialelor. Interesează toate tipurile de clădiri rezidenţiale sau nu, cu excepţia celor industriale şi a celor de infrastructură (de exemplu, construcţiile de drumuri).

O idee despre cum va arăta noua legislaţie europeană este dată în acest moment de ariile de interes care s-au conturat cu ocazia pregătirii acestei consultări. Astfel, vom avea legislaţie care să stabilească şi să promoveze un cadru de evaluare pentru performanţa de mediu a clădirilor, care să ia în calcul atât clădirea ca pe un sistem, într-o perspectivă globală, cât şi componente ale clădirii ori produse pentru construcţii(4). De asemenea, disemi­narea informaţiei are şi ea un rol important, noua legislaţie trebuind să stabilească obligaţii de furnizare de informaţii despre performanţa de mediu a clădirilor către proiectanţi, arhitecţi, ingineri, dezvoltatori, firme de construcţii, producători de produse pentru construcţii, investitori, consumatori şi alte entităţi interesate. O altă preocupare va fi cea de stabilire şi promovare a folosirii unor criterii uşor de înţeles şi de aplicat în licitaţiile publice ecologice pentru achiziţionarea de diverse categorii de clădiri. Va stabili cerinţe neobligatorii de raportare a impactului de mediu şi a resurselor folosite de către clădiri şi componentele lor, spre a fi folosite la nivelul fiecărei ţări. Pe parte financiară, va prevedea posibilităţi de acordare de consultanţă către state, pentru a-şi dezvolta sau a-şi reforma schemele de stimulente financiare, astfel încât să recompenseze mult mai bine performanţa de mediu a clădirilor şi prin legarea acestora de schemele de ajutor deja existente ori pe cale să fie adoptate în legătură cu stimularea eficienţei energetice. Noua legislaţie se doreşte să sprijine crearea unei noi pieţe de materiale de construcţie secundare prin promovarea unui management eficient al acestora, astfel încât să se asigure întregul lanţ al recuperării deşeurilor din construcţii: de la generatorul de deşeuri până la cel care le reutilizează ca materiale secundare. Cât priveşte clădirile publice, noua legislaţie prevede stabilirea de politici care să conducă la utilizarea mult mai intensivă a acestora, inclusiv prin folosirea unei singure clădiri în mai multe scopuri.

Această consultare are ca finalitate să identifice priorităţile care vor sta la baza noii legislaţii. Acestea vor fi inserate în Comunicarea pe care Comisia Europeană doreşte să o publice la începutul anului 2014(5) şi fiecare dintre noi este invitat să contribuie.

(1)http://ec.europa.eu/environment/consultations/buildings_en.htm

(2)BREEAM - (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) - a fost prima schemă de certificare voluntară şi este utilizată în special în Marea Britanie.

(3)LEED - (Leadership in Energy & Environmental Design) - este cea mai răspâdită schemă de certificare, utilizată în special în Statele Unite ale Americii, precum şi sub forma unor forme specifice în Canada şi India.

(4)În mod special sunt precizate "produse pentru construcţie" în loc de "materiale de construcţie", căci este vorba de acele produse la care face referire Regulamentul privind Produsele pentru Construcţii nr. 305/2011. Acest Regulament stabileşte regulile prin care informaţiile furnizate despre performanţele unui produs folosit pentru construcţii sunt veridice.

(5)Această Comunicare era programată a fi publicată în 2013, potrivit Foii de Parcurs privind Eficienţa Resurselor - Resource Efficiency Roadmap - elaborată în septembrie 2011, care poate fi găsită aici: http://ec.europa.eu/ environment/ resource_efficiency/pdf/com 2011_571.pdf