Raspunderea pentru vicii
Potrivit art. 1879 din NCC, arhitectul sau inginerul este exonerat de raspunderea pentru viciile lucrarii numai daca dovedeste ca acestea nu rezulta din deficiente ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat si, daca este cazul, din vreo lipsa de diligenta in coordonarea sau supravegherea lucrarilor. in mod corespunzator, Antreprenorul este exonerat de raspundere numai daca dovedeste ca viciile rezulta din deficiente ale expertizelor sau planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de catre beneficiar. Subantreprenorul nu este exonerat decat daca dovedeste ca viciile rezulta din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului.
De asemenea, arhitectul, inginerul si antreprenorul pot fi exonerati de raspundere daca dovedesc ca aceste vicii rezulta din deciziile impuse de beneficiar in alegerea solului sau a materialelor ori in alegerea subantreprenorilor, a expertilor sau a metodelor de construire. Exonerarea de raspundere nu opereaza atunci cand aceste vicii, desi puteau sa fie prevazute in cursul executarii lucrarii, nu au fost notificate beneficiarului.
Exonerarea de raspundere a antreprenorului pentru ipoteza alegerii solului de catre beneficiar reprezinta o modificare fata de vechea reglementare conform careia raspunderea pentru viciile terenului revenea antreprenorului.
Controlul executarii lucrarilor
Potrivit art. 1876 din NCC, in cursul executarii Contractului de lucrari, beneficiarul are dreptul ca, fara a stanjeni activitatea normala a antreprenorului, sa controleze stadiul de executie, calitatea si aspectul lucrarilor efectuate si ale materialelor intrebuintate, precum si orice alte aspecte referitoare la indeplinirea de catre antreprenor a obligatiilor sale contractuale.
imprejurari care impiedica executarea lucrarilor
Potrivit art. 1877 din NCC, antreprenorul are dreptul sa suspende executarea lucrarilor daca, in cursul executarii contractului, constata greseli sau lipsuri in lucrarile de proiectare in temeiul carora s-a incheiat contractul, si beneficiarul, notificat in prealabil de catre antreprenor, nu comunica de indata masurile luate pentru inlaturarea greselilor sau lipsurilor semnalate ori daca masurile luate nu sunt corespunzatoare.
Ipoteca legala
in baza vechiului Cod Civil, arhitectii, antreprenorii si lucratorii beneficiau de un privilegiu imobiliar pentru garantarea creantelor neonorate de catre beneficiar (art. 1737 si art. 1742).
Art. 1869 din NCC stabileste ca, citam: "Pentru garantarea platii pretului datorat pentru lucrare, antreprenorul beneficiaza de o ipoteca legala asupra lucrarii, constituita si conservata in conditiile legii." Acest text va trebui insa coroborat cu prevederile art. 2386 pct. 6 NCC conform caruia beneficiaza de ipoteca legala arhitectii si antreprenorii care au convenit cu proprietarul sa edifice, sa reconstruiasca sau sa repare un imobil, asupra imobilului, pentru garantarea sumelor datorate acestora, insa numai in limita sporului de valoare realizat.
Vanzarea bunurilor neridicate in termen
Conform art. 1868, atunci cand lucrarea este executata cu materialul beneficiarului si acesta nu ridica bunul in termen de 6 luni de la data stabilita pentru receptie sau de la data finalizarii, antreprenorul are dreptul de a vinde bunul, dupa ce l-a instiintat in acest sens pe beneficiar. Cu toate acestea, antreprneorul nu va putea exercita acest drept daca beneficiarul introduce impotriva acestuia o actiune intemeiata pe neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a lucrarii.
Avand in vedere ca acest articol se regaseste in sectiunea referitoare la contractul de antrepriza, este important de determinat aplicabilitatea acestei prevederi si in cazul executarii unor constructii in baza Contractului de lucrari.
Stabilirea pretului
in doctrina juridica specifica vechiului Cod civil, erau avute in vedere doua modalitati de stabilire a pretului corespunzator contractului de antrepriza, si anume: pretul forfetar si pretul de deviz. NCC reglementeaza in art. 1865, 1866 si 1867, prevederi referitoare la pretul estimat, pretul stabilit in functie de valoarea lucrarilor sau serviciilor si respectiv, pretul forfetar.
