DUPĂ 20 DE ANI DE RUINĂAutorităţile promit să redea strălucirea Cazinoului din Constanţa
Investiţii / 10 martie 2020
Cazinoul din Constanţa a intrat în reparaţii, după mai bine de 20 de ani de stat în ruină. Constructorul a anunţat că, până la finalul anului 2022, clădirea-simbol de la malul mării îşi va recăpăta strălucirea.
Totodată, va fi reabilitată şi faleza. Valoarea totală a lucrărilor este estimată la 12 milioane de euro, potrivit autorităţilor.
După finalizarea lucrărilor de restaurare, Cazinoul din Constanţa va reintra în circuitul public, iar Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei anunţa la începutul anului că este pregătit să ofere tot sprijinul financiar şi logistic în acest sens.
Proiectantul lucrării, arhitectul Constanţa Carp, a declarat că, artistic, lucrările la Cazinou sunt foarte complexe.
"Pe partea artistică sunt foarte complexe lucrările de intervenţie, partea de consolidare, partea de instalaţii, iar partea artistică, adică restaurarea componentelor cu tot specificul, că sunt multe categorii aici şi pictură şi feronerie şi vitralii va fi asigurată de o echipă de specialişti atestaţi de ministerul Culturii, de experţi în domeniu. Aici trebuie să facem şi nişte sondaje, să decelăm practic partea originală care a mai fost păstrată din vechea decoraţie pentru că mare parte din decoraţie este refăcută în anii 80", a explicat arhitectul.
Constanţa Carp consideră că o problemă ar putea fi cu avizul de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă: "Primul aviz trebuie obţinut de la Ministerul Culturii, nu este problemă să-l obţinem. Problema foarte mare pentru toate clădirile este cu inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, acolo sunt cele mai mari probleme pentru că la o clădire monument este aproape imposibil să asiguri toate condiţiile cerute. Dar nu e singura lucrare pe care intervenim, avem experienţă, ştim cum să procedăm".
Constanţa Carp a precizat că vor fi nevoiţi să realizeze tratamente speciale pentru faţadă, având în vedere că monumentul se află într-un mediu agresiv, cu umiditate, vânt şi sare.
Domnia sa a explicat: "Sunt tratamente speciale pentru faţadă pentru că aici este un mediu agresiv, umiditate, sare, vânt, diferenţe mari de temperatură şi folosim şi materiale care să poată asigura în timp o menţinere a lor pentru că degradarea pe exterior a fost accentuată şi de aceşti factori. (...) Trebuie asigurat un climat corespunzător în interior, o temperatură constantă şi sunt probleme pe care le rezolvăm în cadrul proiectului şi pe urmă în execuţie cu ajutorul Aedificiei care are experienţă şi oameni de calitate. Nu cred că va fi problemă să finalizăm în nişte condiţii foarte bune".
Directorul Aedificia Carpaţi, firma care va realiza proiectul, a precizat că a mai realizat lucrări similare la Ateneu, la Biblioteca Central Universitară, la Muzeul Naţional de Artă şi la Banca Naţională a României.
Ministrul Ion Ştefan spune că ministerul este pregătit să ofere tot sprijinul financiar şi logistic pentru ducerea la bun sfârşit a acestui proiect: "Împreună vom reuşi să oferim constănţenilor şi românilor această bijuterie în circuitul public. Ne angajăm şi vom finaliza această lucrare. De ce am atâta curaj în a mă angaja în acest sens? Pentru că am mai avut discuţii, cunosc experienţa dânşilor (n.r. proiectantul şi firma care va efectua lucrările) şi noi, Ministerul Lucrărilor Publice, suntem pregătiţi să oferim tot sprijinul financiar şi logistic în această direcţie. Contractul are o valoare de 56 de milioane de lei, inclusiv TVA".
Domnia sa a dat asigurări că nu va fi niciun impediment pentru respectarea termenelor, având în vedere că banii alocaţi pentru restaurarea Cazinoului există la minister.
Contractul pentru consolidarea şi restaurarea Cazinoului din Constanţa a fost semnat pe 20 decembrie 2019, cu asocierea Aedificia Carpati SA & SC Remon Proiect SRL & SC Profesional Construct Proiectare SRL & SC Tehnoinstal SRL (declarată câştigătoare în urma finalizării procedurii de achiziţie publică). Valoarea contractului este de 56.627.697,09 lei cu TVA, iar durata de realizare a investiţiei - de 30 luni (din care 3 luni dedicate activităţii de proiectare).
Conform contractului, vor fi demarate lucrări de consolidare şi restaurare ale clădirii principale (S+P+1E+M, pod parţial şi rampă de acces către subsol), dar şi a zonelor exterioare (reabilitare platformă terasă, reţele utilităţi, zid de apărare şi balustradă).
După finalizarea lucrărilor, Cazinoul va fi redat circuitului public, redevenind un centru cultural şi de divertisment care va putea găzdui evenimente culturale, simpozioane, expoziţii etc., astfel fiind pusă în valoare cea mai importantă clădire publică realizată în stil Art Nouveau în ţara noastră.
Autorităţile locale şi centrale au încercat încă din anul 2012 să găsească fondurile şi soluţiile necesare pentru reabilitarea şi consolidarea acestuia. La nivelul CNI, în perioada 2012 - 2018, au fost derulate 3 proceduri de achiziţie publică privind reabilitarea acestui obiectiv de investiţii. Principalele motive ale anulării procedurilor demarate de-a lungul timpului de către CNI au fost reprezentate tocmai de lipsa unor operatori economici capabili să îndeplinească toate condiţiile impuse de caietele de sarcini.
Cazinoul din Constanţa a fost inclus pe lista din 2018 a celor mai periclitate şapte situri de patrimoniu din Europa, ca urmare a unui proces internaţional de selecţie.
Includerea în programul "7 Most Endangered" a venit la nominalizarea Asociaţiei ARCHÉ şi reprezintă o oportunitate deosebită pentru această clădire istorică. Astfel, ea a fost recunoscută ca o valoare pentru întreaga Europă. Experţi din partea Europa Nostra, principala organizaţie de patrimoniu din Europa, şi Institutului Băncii Europene de Investiţii au vizitat Cazinoul şi s-au întâlnit cu decidenţii-cheie. Echipele pluridisciplinare au oferit recomandări tehnice şi au mobilizat sprijin pentru salvarea monumentului.
Pe această listă se mai aflau la momentul publicării: Bisericile post bizantine din Moscopole şi Vithkuq, Albania; Centrul istoric din Viena, Austria; Monumentul Buzludja, Bulgaria; Mănăstirile şi schitul David Gareji, Georgia; Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinţilor, Turcia şi Fabrica de gheaţă Grimsby, Marea Britanie.
Potrivit Europa Nostra şi Institutului Băncii Europene de Investiţii, aceste comori ale patrimoniului cultural european se aflau în mare pericol, unele din cauza neglijenţei sau dezvoltării inadecvate, altele din cauza lipsei de expertize sau resurse.
Această nouă listă a "Celor mai periclitate 7 situri" este anunţată în timpul Anului European al Patrimoniului Cultural, care sărbătoreşte patrimoniul cultural comun al Europei - la nivel european, naţional, regional şi local - şi doreşte să încurajeze cetăţenii Europei să descopere şi să interacţioneze cu patrimoniul cultural. Liste anterioare au fost publicate în 2013, 2014 şi 2016.
Programul "Cele mai periclitate 7 situri" a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra, cu sprijinul Institutului Băncii Europene de Investiţii, în calitate de partener fondator. Acest program a fost inspirat de succesul unui proiect asemănător desfăşurat de Fondul Naţional pentru Conservare Istorică din SUA (US National Trust for Historical Preservation). "Cele mai periclitate 7 situri" nu este un program de finanţare. Scopul său este de a servi drept catalizator pentru acţiune şi pentru a promova puterea exemplului. Acesta beneficiază de sprijinul programului Uniunii Europene "Europa Creativă", ca parte a programului Europa Nostra "Patrimoniul nostru - valorile noastre".
Printre monumentele europene care au beneficiat de sprijin prin intermediul programului "7 Most Endangered" se numără Mănăstirea din Setúbal, Portugalia, care, în doi ani de la includerea în program, a fost redeschisă publicului, după 23 de ani de abandon.
O alta este Sinagoga din Subotica, Serbia. Patrimoniul românesc a beneficiat şi în trecut de sprijin prin acest program. În 2014, experţii internaţionali au realizat, alături de societatea civilă, o strategie de salvare a 60 de biserici de lemn din sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei. Peisajul Cultural Minier Roşia Montană a fost, de asemenea, pe această listă.
Cele mai periclitate 7 situri în 2018 au fost selectate de conducerea Europa Nostra dintre cele 12 situri alese de o comisie de specialişti în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiect şi finanţe. Nominalizările au fost propuse de organizaţii ale societăţii civile sau de către instituţii publice care fac parte din reţeaua Europa Nostra, ce include membri şi organizaţii asociate de pretutindeni din Europa.
Edificiul este un monument istoric emblematic pentru oraşul Constanţa şi pentru România. Clădirea a fost ridicată în timpul "febrei cazinourilor" ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea şi şi-a deschis porţile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I. Clădirea a devenit, în timp, un reper al ţărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalţă pe un promontoriu stâncos, părând a aparţine mării, mai degrabă decât oraşului, impresie întărită şi de decoraţia de inspiraţie marină a clădirii.
Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundaţiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine şi clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu şi leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoţită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spaţios şi bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spaţii tehnice şi este completat de terase deschise.
Principala ameninţare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea şi ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn au fost, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala şi procesul de îngheţ-dezgheţ au accelerat degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile şi furtunile au distrus majoritatea ferestrelor faţadei dinspre mare, permiţând ploii, zăpezii, păsărilor şi animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare a dus la riscul de prăbuşire a acoperişului.
De-a lungul timpului, clădirea a adăpostit, alternativ, funcţiuni comerciale şi funcţiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000, clădirea a fost abandonată, stare în care se găseşte şi astăzi ca urmare a incapacităţii administrative de a găsi finanţare pentru a demara o operaţiune de salvare, restaurare şi revitalizare. Situaţia a fost prelungită de eşuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitaţie publică.
Clădirea a trecut de mai multe ori din administraţia municipiului Constanţa în administraţia altor instituţii. Această stare de incertitudine administrativă a întârziat şi mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.
