Pe primele cinci luni ale anului 2011 cele mai multe persoane identificate de Inspecţia Muncii desfăşurând activitate fără forme legale de angajare au fost în judeţele: Bihor, Cluj, Mureş, Timiş şi municipiul Bucureşti, ne-a spus domnul Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat, Inspecţia Muncii, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
În anul 2010, cele mai multe persoane identificate desfăşurând activitate fără forme legale de angajare au fost în judeţele: Cluj, Bihor, Argeş, Dolj, Iaşi şi municipiul Bucureşti.
În ceea ce priveşte construcţiile, în general munca la negru se practică în mediul urban, dar în ultimul timp a luat amploare şi în mediul rural acolo unde construcţiile sunt efectuate în aşa-zisa "regie proprie".
În perioada ianuarie - mai 2011, la nivelul Inspecţiei Muncii, în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 44.775 controale în vederea identificării şi combaterii muncii fără forme legale de angajare. Au fost identificate 18.205 persoane fără forme legale de angajare şi s-au aplicat amenzi în valoare de peste 39 milioane lei. Numărul de infracţiuni pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără contracte individuale de muncă a fost de 37.
Angajatorii care conduc şantiere şi utilizează munca fară forme legale răspund contravenţional şi penal conform prevederilor Codului Muncii republicat. Exemple:
Răspunderea contravenţională: art.260 alin.1 literele:
e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
f) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
p) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei.
Răspunderea penală: art.264 alin.3 :
Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.
Acestea se pot completa cu prevederile art. 265 din Codul Muncii republicat.
În urma controalelor efectuate, în domeniul relaţiilor de muncă - cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legislaţiei muncii pentru care se dispun măsuri cu caracter obligatoriu sunt:
- neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă;
- dosare de personal incomplete;
- neîncheierea de acte adiţionale de modificare a clauzelor contractelor individuale de muncă;
- neîntocmirea foilor colective de prezenţă pentru evidenţierea orelor de muncă prestate de fiecare salariat;
- lipsa evidenţei orelor suplimentare din foile colective de prezenţă;
- nerespectarea duratei timpului de lucru;
- prestarea muncii de către tineri mai mult de 6 ore/zi;
- nerespectarea prevederilor legale ale Codului Muncii , republicat privind repausul săptămânal;
- nesemnarea de către salariaţi a documentelor justificative privind ridicarea drepturilor salariale;
- neacordarea salariului de bază minim negociat la nivel de ramură ;
- neacordarea concediilor de odihnă;
- neîntocmirea Regulamentului intern şi neafişarea acestuia la sediul angajatorului;
- necuprinderea în regulamentul intern a sancţiunilor disciplinare pentru salariaţii care încalcă demnitatea personală a altor salariaţi prin crearea de medii degradante, de intimidare, de umilire, prin acţiuni de discriminare definite de Legea nr.202/2002;
- neiniţierea procedurii de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.
- netransmiterea în termenul legal de 5 zile a modificărilor elementelor din registrul electronic de evidenţă a salariaţilor.
- neînregistrarea în registrul electronic al salariaţílor a contractelor individuale de muncă.
În construcţii, criza a diminuat numărul locurilor de muncă, urmare a dificultăţilor financiar-economice cu care se confruntă firmele de profil şi a concedierilor colective realizate de acestea.
Munca nedeclarată constituie un fenomen extrem de nociv, subliniază domnul Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat, din cauza consecinţelor sociale şi economice pe care le produce:
- persoana care prestează munca nedeclarată este lipsită de protecţie socială;
- angajatorul este lipsit de posibilitatea legală de a responsabiliza pe lucrător pentru eventualele pagube produse de acesta;
- fondurile sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.
Munca nedeclarată se manifestă sub următoarele aspecte:
a) înţelegerea dintre angajator şi angajat în urma căreia angajatul prestează munca în lipsa unui contract individual de muncă, lipsindu-l de drepturile şi obligaţiile ce decurg din acestea;
b) sustragerea angajatorului de la obligaţia de a înregistra contractele individuale de muncă încheiate cu angajaţii, în registrul general de evidenţă a salariaţilor;
c) neîntocmirea formelor legale de angajare pentru perioada de probă;
d) utilizarea de către persoanele fizice de personal pentru efectuarea unor servicii şi lucrări în gospodăriile individuale, fără încheierea unei forme de angajare;
e) folosirea în mod ilegal a forţei de muncă zilieră sau sezonieră.
Categoriile de persoane care desfăşoară munca nedeclarată în construcţii sunt:
- persoane cu nivel de educaţie scăzut;
- persoane fără calificare profesională sau cu calificare redusă;
- şomerii, care nu doresc să-şi piardă integral beneficiile şi ajutoarele sociale;
- tinerii, care de cele mai multe ori nu au experienţa necesară şi care nu conştientizează importanţa contribuţiei la fondurile de asigurări sociale;
- persoanele lipsite de venituri sau cu venituri reduse;
- persoanele care doresc să-şi suplimenteze veniturile, prin practicarea "muncii la gri" care poate fi definită ca acea formă de prestare a activităţii în care salariatul încasează o parte a drepturilor salariale fără ca asupra acestora să se manifeste politica fiscală a statului;
- pensionarii;
- cetăţenii străini.
Activitatea de control a Inspecţiei Muncii, în domeniul relaţiilor de muncă se desfăşoară în baza:
- Programului Cadru de Acţiuni anual al instituţiei.
- Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind reducerea incidenţei muncii nedeclarate pentru perioada 2010-2012.
- Planului de mărire a intensităţii controalelor muncii nedeclarate, condiţionalitate prevăzută în Memorandumul de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România.
Prin Memorandumul de Înţelegere între Comunitatea Europeană şi România semnat în data de 23 iunie 2009, a fost asumată ca măsură creşterea intensităţii controalelor privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, punându-se accent pe:
- organizarea de campanii tematice naţionale în sectoare cu incidenţă majoră a muncii nedeclarate cum ar fi comerţ, construcţii, turism, confecţii textile, pielărie încălţăminte, panificaţie, servicii;
- organizarea de campanii de tipul "o zi pe săptămână" dedicată de inspectoratele teritoriale de muncă exclusiv controalelor pentru identificarea şi combaterea muncii nedeclarate.;
- comunicarea publică pe tema combaterii muncii nedeclarate prin organizarea pe plan local de acţiuni de informare pe tema identificării şi combaterea muncii nedeclarate cu participarea instituţiilor publice implicate, a angajatorilor, a societăţii civile şi organizaţiilor nonguvernamentale;
- cooperarea în vederea combaterii muncii nedeclarate în baza protocoalelor comune încheiate cu instituţiile cu responsabilităţi pe piaţa muncii.
Prin acţiunile de control privind depistarea şi combaterea muncii nedeclarate, dar şi prin conştientizarea angajaţilor şi a angajatorilor cu privire la consecinţele negative ale acesteia, Inspecţia Muncii încurajează părţile să încheie contract individual de muncă, reglementat prin norme juridice specifice, care să asigure protecţia salariaţilor, prin mijloacele obişnuite de acţiune, inclusiv prin utilizarea măsurilor coercitive, a stimulării ocupării forţei de muncă, a diminuării impozitelor, a reformei indemnizaţiilor, în colaborare cu partenerii sociali.
