Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2024

NOUA LEGE A ACHIZIŢIILOR PUBLICEPSC: "Avem nevoie de legislaţia secundară pentru criterii clare de selecţie a ofertelor"

Legea /

PSC: "Avem nevoie de legislaţia secundară pentru criterii clare de selecţie a ofertelor"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Noua lege a achiziţiilor publice, pentru care dezbaterea publică s-a închis pe 31 august, este binevenită pentru constructori, întrucât adoptă noile principii ale directivei europene în domeniu, care instituie selecţia celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic în detrimentul celui mai mic preţ, ne-a declarat Tiberiu Andrioaiei, secretar general al Patronatului Societăţilor de Construcţii (PSC).

    Însă partea cea mai dificilă şi mai importantă care trebuie realizată în perioada următoare este elaborarea legislaţiei secundare, care oferă beneficiarilor instrumentele necesare şi criterii clare pentru definirea celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic.

    Domnul Andrioaiei ne-a explicat: "Dificultatea reală este ca mediul de afaceri şi autorităţile să găsească împreună formula potrivită ca să înlocuiască instrumentul «preţ» cu instrumentul «plusvaloare» în cadrul procesului de atribuire a licitaţiilor publice. Principiul pe care dorim să fie pus accentul prin noua lege este să obţii o lucrare de calitate, care să aducă plusvaloare în economie, la preţul cel mai bun posibil. Adică oferta câştigătoare nu are neapărat şi cel mai mic preţ obţinut în cadrul unei licitaţii, dar prezintă beneficii suplimentare pentru toate părţile implicate: autoritate contractantă, antreprenor şi utilizator".

    Astfel, constructorii consideră că legea cadru a achiziţiilor publice trebuie însoţită de norme noi sectoriale, prin care să fie stabilite criteriile tehnice de selecţie în funcţie de tipul lucrării licitate, sistemul de certificare profesională a firmelor, standardele de cost pe tipuri de investiţii şi, nu în ultimul rând, standardele de calitate.

    "Exista şi în vechea legislaţie principul selecţiei celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, dar rareori a fost aplicat, tocmai din lipsa legislaţiei secundare, prin care beneficiarii lucrărilor să poată defini plusvaloarea", ne-a mai spus secretarul general al PSC.

    Analizând proiectul noii legi a achiziţiilor publice, experţii PSC au constatat că acesta propune o reducere a termenului obligatoriu de aşteptare între data transmiterii anunţului de participare şi data limită de depunere a ofertelor, venind, astfel, în sprijinul celerităţii procedurii şi atribuirii într-un termen mult mai scurt a contractelor de achiziţie publică.

    Document unic european de achiziţie

    Cu scopul simplificării "poverii administrative a operatorilor economici" şi pentru un schimb facil de informaţii de profil la nivel european, la momentul depunerii solicitărilor de participare şi la cel de depunere oferte, operatorii se pot prezenta cu documentul unic european de achiziţie, conform noii legi. Acest document este extras dintr-un sistem electronic al Comisiei Europene, care se numeşte e-Certis. Experţii PSC au atras atenţia că, la momentul atribuirii contractului, operatorul trebuie să prezinte informaţii actualizate, care să ateste îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare/selecţie. Autoritatea contractantă poate solicita completări la certificări specifice, funcţie de profilul achiziţiei. "În aceste condiţii, autorităţile române trebuie să actualizeze informaţiile despre operatorii economici pentru a putea fi consultate de orice autoritate contractantă din orice ţară membră", mai spune Tiberiu Andrioaiei.

    Separat de acest sistem, la nivel naţional, pot fi stabilite modalităţi de certificare naţionale sau înscriere într-o listă oficială a celor care optează pentru un sistem de certificare, cu informarea Comisiei Europene, acestea prevăzând sarcini exprese autorităţilor sectoriale. Operatorii din alte state membre nu trebuie să se înscrie pe aceste liste, ne-a explicat secretarul general al PSC, adăugând: "Înscrierea operatorilor economici în aceste liste oficiale certificate de organisme competente reprezintă o prezumţie de îndeplinire a cerinţelor de calificare acoperite de lista oficială. PSC susţine acest obiectiv dar va solicita ca şi operatorii din alte state să se înscrie în aceste liste, eventual printr-un sistem de reciprocitate".

    Potrivit experţilor PSC, noua legislaţie acceptă în continuare principiul terţului susţinător. Tiberiu Andrioaiei ne-a explicat: "Terţul susţinător este un instrument prin care un antreprenor general îşi completează o competenţă tehnică sau financiară pentru a îndeplini criteriile dintr-o licitaţie publică. Practic, un constructor poate solicita sprijin unei alte companii, care deţine competenţa care îi lipseşte. Noua lege rafinează setul de reguli în aceste asocieri, iar noi vom căuta formule prin care acest instrument să nu fie folosit abuziv de către companii cu probleme în defavoarea celor competente şi «sănătoase»".

    Terţul susţinător va fi verificat (calificări educaţionale/profesionale, experienţă similară relevantă) numai în măsura în care va desfăşura efectiv lucrări/servicii în cadrul contractului. Dacă nu, terţul va prezenta un simplu angajament, care să arate că are capacitatea corespunzătoare. În cazul în care mai mulţi operatori participă în comun la o procedură, susţinerea terţului se oferă pentru îndeplinirea criteriilor referitoare la situaţia economică/financiară şi/sau capacitatea tehnică/profesională, conform experţilor PSC. Patronatul consideră că este nevoie de acest instrument în licitaţiile publice, dar trebuie folosit deopotrivă în susţinerea calităţii proiectelor şi a firmelor locale.

    Schimbare de optică la împărţirea pe loturi a contractelor

    O schimbare de optică se referă la împărţirea pe loturi a contractelor, măsură încurajată în noul proiect de lege. PSC susţine principiul, având în vedere recomandarea Comisiei Europene de a se face toate eforturile pentru creşterea accesului IMM-urilor la procedurile de achiziţii publice, dar şi includerea unor criterii prin care să fie luate în considerare oferte avantajoase pe grupuri de loturi, în anumite condiţii.

    Astfel, conform proiectului de act normativ, autoritatea contractantă are posibilitatea să limiteze numărul de loturi atribuite aceluiaşi ofertant, dar şi să grupeze, urmând să le atribuie unui singur ofertant, sub condiţia prevederii explicite a acestei posibilităţi în anunţul de participare.

    De asemenea, un întreg capitol din noua lege a achiziţiilor publice este dedicat consultării dintre autoritatea contractantă şi operatorii economici înainte de demararea procedurii, cu scopul creşterii calităţii ofertelor şi elaborării unor cereri de ofertă realiste, conforme cu posibilităţile din piaţă.

    "Înţelegem suspiciunile care marchează profund relaţiile normale de lucru în societatea noastră, dar considerăm că, acolo unde există bună intenţie şi profesionalism, aceste practici folosite şi în alte ţări, cu o democraţie consolidată, vor putea încuraja promovarea tehnologiilor moderne, precum şi firmele performante", apreciază Tiberiu Andrioaiei.

    Domnia sa a subliniat că regula de bază pe marginea noului cadru legal va fi de atribuire a contractelor prin licitaţii deschise, licitaţii restrânse şi prin parteneriat pentru inovare. Totuşi, autorităţile vor putea atribui contracte şi prin negociere competitivă, dialog competitiv, negociere fără publicare prealabilă a anunţului de participare.

    Secretarul general al PSC a comentat: "Spiritul noii propuneri este de consultare cu mediul de afaceri în pregătirea unei proceduri şi, ulterior, de negociere a celei mai potrivite formule de atribuire. În propunerea de modificare a cadrului legal privind achiziţiile se vorbeşte pe larg despre posibilitatea de negociere/dialog competitiv pentru adaptarea soluţiilor disponibile în piaţă la necesităţile solicitantului. Aceasta este o nouă filosofie de operare în domeniul achiziţiilor publice şi sperăm să fie pusă în practică într-un mediu bazat pe încredere şi tratament nediscriminatoriu faţă de un ofertant sau altul. Considerăm că această abordare este uşor sensibilă, dar încurajează obţinerea performanţei în proiectele de investiţii ca şi în dezvoltarea firmelor".

    Constructorii susţin stabilirea de către experţii în domeniu a unui set de criterii nerestrictive, dar clare, care să permită autorităţilor contractante să compare ofertele în mod unitar, iar operatorilor economici să facă diferenţa prin optimizare şi performanţă.

    Autorităţile contractante se pot asocia pe proiecte mari

    Pe noua legislaţie, mai multe autorităţi contractante se vor putea asocia într-o achiziţie publică de interes comun. "Considerăm că această măsură va permite dezvoltarea de proiecte mari, relevante pentru regiuni, ceea ce înseamnă şi dezvoltare pe orizontală, deci acces la lucrări al tuturor categoriilor de firme, păstrând proporţia între nivelul investiţiei şi competenţa ofertantului", mai spun experţii PSC.

    Viitoarea lege a achiziţiilor publice nu se va aplica şi contractelor atribuite de o autoritate contractantă unei alte entităţi pe care o controlează şi în care nu a intervenit capital privat. PSC avertizează că, aplicat necorespunzător, acest articol de lege poate duce la alterarea competiţiei în piaţă.

    Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR) au reclamat, în cadrul dezbaterii publice, mai multe neclarităţi din proiectul noii Legi a Achiziţiilor.

    Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, a declarat, pentru ziarul BURSA, că noua lege este un pachet de intenţii bune amestecat cu neclarităţi şi că, dacă va fi adoptată în noul format, atunci legea va pune primăriile în situaţia de a o încălca fără să vrea. "Criterii de evaluare a celei mai bune oferte tehnico- economice trebuie să fie clare şi simple. Ele trebuie detaliate în normele de aplicare. De asemenea, contează foarte mult tipul de lucrări. O şcoală are anumite caracteristici, iar o secţie de poliţie altele", a completat domnia sa.

    AOAR consideră că legea propusă trebuie să fie accesibilă, inteligibilă şi practică pentru a putea fi înţeleasă şi aplicată, nu numai de către instituţiile centrale şi de cele 84 de Consilii Judeţene şi Prefecturi, ci şi de cele 3600 comunităţi locale, care nu beneficiază de personal calificat sau fonduri pentru achiziţia de servicii specializate.

    AOAR apreciază încercarea de flexibilizare a criteriilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice şi pe alte criterii decât preţul cel mai mic, dar consideră insuficiente criteriile ce ar trebui să fie utilizate în atribuire.

    Patronatul Serviciilor Private din România (PSPR) a remarcat faptul că noua Lege abundă în formulări de tipul "de regulă", "cu excepţia" sau "prin derogare", fără să precizeze, însă, şi situaţiile concrete sau argumentele în baza cărora aceste excepţii sunt aplicabile. "Prin urmare, forma actuală a legii permite autorităţilor contractante să interpreteze articolele în cauză după bunul plac şi să aplice în mod selectiv principii sau etape ale procesului de achiziţie publică", consideră patronatul.

    Conform PSPR, prin derogare, autoritatea contractantă poate să nu respecte toate etapele procedurii de negociere competitive, dacă îşi rezervă această posibilitate prin anunţul de participare, fără ca legea să facă, însă, vreo precizare referitoare la situaţiile concrete.

    PSPR susţine că legea nu detaliază suficient de clar situaţiile în care sunt aplicabile diferitele tipuri de proceduri de achiziţii publice, fapt ce afectează atât liberul acces al operatorilor economici, cât şi transparenţa atribuirii contractelor de achiziţii publice.

    Noua lege a achiziţiilor publice menţionează că, pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritatea contractantă are dreptul să aplice unul dintre următoarele criterii de atribuire: preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ.

    Cel mai bun raport calitate-preţ se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. Factorii de evaluare pot viza calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; sau serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.

    Conform proiectului, criteriul de atribuire "cel mai bun raport calitate-preţ" trebuie să includă, în mod obligatoriu, un element de preţ sau de cost. În situaţia în care elementul de preţ sau de cost este fix, factorii de evaluare se referă numai la calitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.

    Costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă.

    "Autoritatea contractantă nu va utiliza preţul cel mai scăzut sau costul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat. Categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru, precum şi ponderea maximă pe care elementul preţ sau cost o poate avea în cadrul criteriului de atribuire a acestor contracte se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi", confom sursei citate.

    Autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produselor sau serviciilor.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    Internaţional