PRIN STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUIAutorităţile din Suceava şi-au propus modernizarea aeroportului

Reporter: Ce buget de investiţii are Consiliul Judeţean Suceava pentru 2017?

CJ Suceava: Pentru acest an, judeţul Suceava are aprobat un buget de investiţii în sumă totală de 52.392.750 lei, sursa de finanţare constituindu-se din excedentul înregistrat în anii precedenţi, subvenţii de la bugetul de stat şi sume primite de la UE pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare aferente perioadei de programare 2014-2020, precum şi din veniturile proprii şi excedentul bugetului spitalului judeţean.

Reporter: Ce pondere din totalul bugetului provine din fonduri UE şi ce proiecte derulaţi de aceşti bani?

CJ Suceava: Din fondurile pentru anul 2017, suma de 12.640.777 lei reprezintă fonduri de la Uniunea Europeană.

În momentul de faţă, la nivelul Consiliului Judeţean Suceava sunt în curs de implementare două proiecte, finanţate din fonduri externe nerambursabile:

- "Perfecţionarea personalului din învăţământul special din judeţul Suceava în instituţii similare din Voievodatul Podkarpackie", proiect derulat în cadrul programului ERASMUS +, în valoare de 53.700 euro;

- "Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava", proiect derulat în cadrul Programului Operaţional Sectorial - Mediu, în valoare de 64.032.524 euro.

În cursul acestui an se preconizează demararea procedurii de licitaţie pentru obiectivul "Construcţia Staţiilor de Transfer Rădăuţi şi Fălticeni inclusiv a Centrelor Publice de Colectare", în cadrul Proiectului major "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava", după semnarea Contractului de finanţare prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.

De asemenea, vor mai fi scoase la licitaţie următoarele obiective de investiţii cu finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene:

- Reabilitare DJ 209 B, Văleni - Stânişoara - Iesle - lim. Judeţ Neamţ, km 19+000-33+600, judeţul Suceava;

- Modernizare DJ 174 C , Panaci - Bilbor, km 0+000 - 3+660, judeţul Suceava;

- Asfaltare DJ 155B, Urecheni - Timişeşti - Boroaia, km 47+600 - 53+020, judeţul Suceava;

- Modernizare DJ 174, Panaci - Glodu, km 22+000 - 28+000, judeţul Suceava;

- Asfaltare DJ 178C, Rădăuţi-Frătăuţii Vechi-Frătăuţii Noi-Bilca-Vicovu de Sus, km 1+800 - 23+276, judeţul Suceava;

- Modernizare DJ 172D, Teşna - Coşna, km 47+200-55+580, judeţul Suceava;

- Modernizare DJ 209A, Mălini- Slatina Găineşti, km 32+000- 44+300, judeţul Suceava;

- Modernizare DJ 208C, Vultureşti - Hârtop-DJ 208, km 33+600- 50+290, judeţul Suceava.

Un alt proiect important derulat de Consiliul Judeţean Suceava este proiectul "Regiunea Nord - Est - Axa rutieră strategică 1: Iaşi - Suceava", propus să se realizeze printr-un parteneriat între U.A.T Judeţul Iaşi prin Consiliul Judeţean Iaşi şi U.A.T Judeţul Suceava prin Consiliul Judeţean Suceava, cu finanţare în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară 6 - Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, Prioritatea de investiţii 6.1 - Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, ca proiect unitar, putând fi implementat în baza unui acord de parteneriat.

Proiectul îşi propune să modernizeze şi să reabiliteze 167,933 km de drumuri judeţene din judeţele Iaşi şi Suceava (75,739 km pe raza judeţului Suceava şi 92,194 km pe raza judeţului Iaşi), aflate în proximitatea TEN-T şi conectarea a 22 de unităţi administrativ - teritoriale urbane şi rurale la reţeaua TEN-T, după cum urmează:

- judeţul Iaşi: comunele Rediu, Movileni, Gropniţa, Focuri, Coarnele Caprei, Belceşti, Cotnari, Cepleniţa, Scobinţi, Sireţel, Lespezi;

- judeţul Suceava: oraşul Dolhasca, oraşul Liteni, comunele Udeşti, Bosanci, Ipoteşti, Şcheia, Moara, Stroieşti, Todireşti, Dărmăneşti, municipiul Suceava.

Cererea de finanţare şi documentele anexe, inclusiv documentaţia tehnico-economică, faza studiu de fezabilitate, pentru acest proiect au fost depuse în data de 10.05.2017, de către partenerul lider - UAT Judeţul Iaşi, prin intermediul sistemului electronic MYSMIS 2014, în vederea solicitării de finanţare nerambursabilă în cadrul apelului de proiecte POR/2017/6/6.1/2.

Cererea de finanţare depusă a fost declarată conformă din punct de vedere administrativ, eligibilitate, tehnic şi financiar, proiectul aflându-se în etapa de precontractare.

Valoarea totală a proiectului este de 327.030.642,42 lei, din care valoarea totală aferentă judeţului Suceava este de 149.902.305,16 lei.

În cadrul Direcţiei tehnice, prin Serviciul UIP se implementează cel mai important proiect de infrastructură, şi anume "Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Suceava", din fonduri structurale. Deoarece proiectul a întâmpinat o serie de întârzieri în toate fazele (pregătire, achiziţie şi implementare), nu a putut fi finalizat complet până la data încheierii perioadei de programare aferentă POS Mediu, iar unele componente a fost nevoie să fie fazate în următoarea perioadă de programare, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare POIM 2014-2020. Obiectivul general al acestui proiect este implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Suceava, care să îmbunătăţească atât calitatea vieţii, cât şi pe cea a mediului din judeţ şi să corespundă din punct de vedere al protecţiei mediului cu cerinţele legislaţiei naţionale şi europene.

Proiectul urmăreşte să implementeze un sistem de management integrat al deşeurilor municipale în judeţul Suceava, care:

- să asigure un grad de colectare a deşeurilor de 100% în mediul urban;

- să asigure un grad de colectare a deşeurilor de 95% în mediul rural;

- să se încadreze în limitele stabilite în Directiva privind depozitarea deşeurilor (DDD) în legătură cu depozitarea deşeurilor biodegradabile;

- să protejeze sănătatea publică şi mediul prin îmbunătăţirea procesului de colectare şi depozitare a deşeurilor şi să asigure condiţiile optime pentru închiderea şi remedierea depozitelor actuale (neconforme), precum şi construirea unui nou depozit la standardele UE;

- să îmbunătăţească standardele serviciilor de gestionare a deşeurilor;

- să introducă sau să extindă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, pentru a facilita reciclarea lor în acord cu cerinţele naţionale şi ale UE şi să reducă procentul de deşeuri colectate ce ajung la depozit;

- să încurajeze zonele rurale să composteze bio deşeurile pentru a contribui la atingerea ţintelor.

Alte două proiecte importante de infrastructură aflate în execuţie la această dată sunt:

- Asfaltare DJ 178 F, Rădăuţi - Frătăuţii Vechi , km 0+000 - 4+000;

- Execuţie pod din beton pe DJ 177C, km 15+650 în localitatea Valea Moldovei, judeţul Suceava,

În contextul economic actual, obiectivele prioritare ale Consiliului Judeţean Suceava sunt dezvoltarea economico-socială şi culturală a judeţului, atragerea de finanţări externe, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii (rutiere, aeroportuare) şi dezvoltarea serviciilor publice de interes judeţean, în special din domeniul sănătăţii, astfel încât să putem fructifica cât mai eficient potenţialul turistic şi economic al Bucovinei.

Reporter: Ce proiecte aţi prevăzut că veţi demara în acest an?

CJ Suceava: Pe lângă lucrările aferente reţelei de drumuri, în cursul acestui an sunt previzionate să fie demarate următoarele investiţii:

- Punct de belvedere tip SKYWALK în perimetrul Piatra Şoimului - Rarău;

- Lucrări de împrejmuire a Depozitului ecologic Pojorîta.

De asemenea, instituţia noastră a solicitat finanţare prin diverse programe guvernamentale pentru un număr de patru proiecte, care, în funcţie de aprobarea finanţării, vor fi începute în acest an:

- Construcţie bloc de locuinţe ANL;

- Extindere, reabilitare şi modernizare clădire Palat Administrativ - sediul Consiliului Judeţean Suceava;

- Construire şi extindere corpuri clădiri la Centrul Scolar de Educaţie Incluzivă "Sf, Andrei", oraş Gura Humorului, judeţul Suceava;

- Extindere, reabilitare şi modernizare corpuri clădiri la Liceul Tehnologic Special Bivolărie, oraş Vicovu de Sus, judeţul Suceava.

Consiliul Judeţean Suceava are în pregătire proiecte vizând infrastructura de drumuri judeţene, reabilitarea termică a clădirilor aparţinând şcolilor speciale aflate în subordine, situaţiile de urgenţă, sănătatea, patrimoniul cultural si turismul. Acestea vor fi promovate în cadrul Programelor Operationale aferente perioadei de programare 2014- 2020.

Strategia de dezvoltare a judeţului Suceava a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Suceava nr. 140/201 1 şi stabileşte orientările generale de dezvoltare pentru perioada 2011- 2020. Pe termen scurt, Consiliul Judeţean Suceava îşi propune modernizarea aeroportului şi construirea unui nou terminal pentru pasageri, refacerea spitalului judeţean, precum şi reabilitarea infrastructurii rutiere.

Consiliul Judeţean Suceava este permanent preocupat de dezvoltarea economico-socială a judeţului, misiunea acestuia fiind soluţionarea şi gestionarea, în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a tuturor domeniilor - educaţie, sănătate şi asistenţă socială, infrastructură, turism, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului.

Reporter: Care sunt obstacolele pe care le întâlniţi în activitatea dumneavoastră şi ce ar trebui făcut pentru îndreptarea situaţiei?

CJ Suceava: În desfăşurarea activităţii noastre întâmpinăm obstacole legislative în privinţa prevederilor din Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, precum şi referitoare la taxele solicitate pentru terenurile ce trebuie scoase definitiv/temporar din fondul forestier naţional în vederea execuţiei de drumuri judeţene de interes judeţean/de utilitate publică.

Pentru soluţionarea acestui aspect, considerăm că ar fi necesar ca administraţiile judeţene să fie scutite de următoarele obligaţii financiare:

- taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional; contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional;

- contravaloarea pierderii de creştere, determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de vârsta exploatabilităţii tehnice;

- cheltuieli de instalare a vegetaţiei forestiere şi de întreţinere a acestora.

De asemenea, propunem modificarea prevederilor Legii Nr. 98/2016 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice:

- neacceptarea firmelor care nu au capacitate economică, financiară şi tehnică, fără posibilitatea de a invoca susţinerea atunci când are obligaţia de a dovedi cerinţele minime referitoare la: cifra de afaceri, asigurarea cash flow-ului, experienţa similară, asigurarea cu echipamente şi utilaje, asigurarea cu personal de specialitate.

- pentru drumurile cu îmbrăcăminte asfaltică, acceptarea ca experienţă similară doar drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică;

- pentru drumurile cu îmbrăcăminte din beton de ciment, acceptarea ca experienţă similară doar drumuri cu îmbrăcăminte din beton de ciment;

- acceptarea cerinţei ca şeful de proiect/şeful punctului de lucru să fie angajat cu normă întreagă a ofertantului; să nu se accepte contracte de colaborare sau angajamente;

- personalul strict necesar pentru execuţia lucrărilor să fie angajat cu normă întreagă a ofertantului.

- eliminarea obligativităţii de a publica valoarea estimată a contractului, iar oferta care are un preţ mai mic cu 25% decât valoarea estimată a contractului va fi obligatoriu respinsă.

Altă propunere ar fi modificarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor:

- obligarea deţinătorilor de reţele electrice la plata taxei de utilizare a zonei drumului (E-ON este societate comercială) la fel ca firmele de cablu şi telefonie;

- includerea în legislaţie a posibilităţii opririi autovehiculelor în trafic de către agenţii administratorului drumului;

- obligarea direcţiilor silvice la plata taxei de transport în concordanţă cu masa lemnoasă exploatată din vecinătatea drumurilor judeţene.

În privinţa aplicării pentru fonduri europene, în anumite situaţii, prevederile din ghidurile solicitantului de finanţare nerambursabilă nu sunt corelate cu legislaţia în vigoare, motiv pentru care este îngreunat procesul de atragere a fondurilor europene.

O altă problemă ar fi legată de timpul relativ scurt între momentul publicării versiunii finale a ghidului solicitantului şi termenul de depunere. În situaţia în care beneficiarul are de achiziţionat servicii de proiectare, timpul necesar derulării procedurii de achiziţie este deseori la limită comparativ cu termenul limită de depunere.

De asemenea, un rol important în procesul de promovare şi implementare a proiectelor este jucat de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, care a suferit numeroase modificări.

Principalele probleme şi obstacole legislative sesizate de către Serviciul buget contabilitate sunt:

- impunerea unor standarde minime de cost pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi pentru centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap, fără a asigura o sursă de finanţare corespunzătoare acestor cheltuieli descentralizate de la bugetul de stat;

- neincluderea, ca sursă de finanţare de la bugetul de stat pentru cheltuielile descentralizate, a drepturilor cu caracter social de care beneficiază copiii cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul special, conform prevederilor legale, care se regăsesc pe un titlu de cheltuială distinct, de la bugetul de stat asigurându-se în prezent doar finanţarea cheltuielilor de personal şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii pentru întreţinerea curentă a unităţilor de învăţământ special;

- în contextul unei finanţări insuficiente ce duce la construcţia unor bugete care nu acoperă în totalitate cheltuielile secţiunii de funcţionare, excluderea posibilităţii pentru bugetele locale de a majora cheltuielile de personal prin virări de credite bugetare, atunci când se constată economii la alte categorii de cheltuieli.

Ca alternative pentru soluţionarea acestor probleme, în ceea ce priveşte proiectele cu finanţare externă, sugerăm ca la elaborarea ghidurilor specifice să fie luate în considerare toate problemele legate de legislaţie care ar putea împiedica potenţialul beneficiar de finanţare nerambursabilă să obţină finanţarea proiectului promovat. De asemenea, termenul de depunere a unei solicitări de finanţare ar trebui stabilit în funcţie de complexitatea do-cumentaţiei solicitate ca anexă a cererii de finanţare. Alternativele pentru soluţionarea problemelor din punct de vedere financiar sunt cele de modificare a legislaţiei şi de asigurare a unor resurse financiare corelate cu legislaţia în vigoare.

Reporter: Mulţumesc!