PRINTRE SECTOARELE ECONOMICE CU POTENŢIAL COMPETITIVConstrucţiile - în Strategia Naţională de Competitivitate 2015-2020

Domeniul construcţiilor a fost inclus în Strategia Naţională de Competitivitate 2015-2020, printre sectoarele economice cu potenţial competitiv, la propunerea Ministerului Economiei.

Nota de fundamentare a iniţiativei legislative postată pe site-ul ministerului de resort arată: "După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în PIB depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%".

Sectorul construcţiilor este unul foarte important şi ar avea şanse de creştere dacă ar fi sprijinit de stat, este de părere expertul imobiliar Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie.

Domnia sa consideră: "Dacă autorităţile vor să includă piaţa construcţiilor printre domeniile prioritare ale economiei, atunci sigur se gândesc şi la unele pârghii pentru încurajarea sectorului. O soluţie ar fi introducerea unui tratament fis­cal avantajos pentru firmele care activează în acest domeniu. Se poa­te studia o reducere de TVA, la 5% de la 9%, pentru materialele de construcţii. O altă modalitate de încurajare a construcţiilor este sprijinirea unor parteneriate public-private transparente, astfel încât să permită accesul unor firme la banii publici, altele decât cele cu care ne-am obişnuit. De asemenea, stăm destul de rău la nivelul implementării infrastructurii electrice şi de utilităţi în mediul rural, unde şi aici ar trebui făcuţi paşi".

Domnul Zilişteanu subliniază, printre altele, că Guvernul ar putea încuraja învăţământul profesional în vederea dezvoltării meseriilor cerute în construcţii, având în vedere lipsa forţei de muncă din sector.

Nota de fundamentare a iniţiativei legislative mai arată: "Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor. Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu, dar şi nivelul de ocupare a forţei de muncă. Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe. Calitatea lucrărilor de construcţii are un impact direct asupra calităţii vieţii. Eficienţa resurselor în procesul de fabricaţie, transportul şi utilizarea produselor pentru construcţia de clădiri şi infrastructuri, dar şi performanţa energetică a clădirilor au un impact con­siderabil asupra energiei, asupra schimbărilor climatice şi asupra mediului".

Sursa citată menţionează că, în timp ce la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România înregistrăm un declin accentuat al acestui sector. Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat, consideră iniţiatorii proiectului de lege.

Nota de fundamentare citată mai indică faptul că, prin introducerea sectorului de construcţii în rândul domeniilor de viitor, se vor putea găsi soluţii de finanţare pentru probleme structurale legate de acest sector, printre care se numără lipsa de forţă de muncă şi necesarul de investiţii.

"Tranziţia către o economie eficientă în utilizarea resurselor şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon aduce cu sine şi importante schimbări structurale în sectorul construcţiilor, care va trebui să se adapteze şi să anticipeze necesarul de calificări şi competenţe în aces­te domenii", adaugă documentul de pe site-ul Ministerului Economiei, precizând că acest lucru este valabil în special în ceea ce priveşte pregătirea forţei de muncă pentru construcţia de clădiri cu "consum de energie aproape zero", fie că este vorba de clădiri noi sau renovate. Implementarea unor tehnologii noi şi utilizarea de practici flexibile de organizare a muncii vor necesita, de asemenea, o evoluţie a competenţelor şi a ca­lificărilor în domeniul con­strucţiilor.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului legislativ, în sectorul de construcţii este necesară intensificarea eforturilor de micşorare a impactului asupra mediului, prin rezolvarea problemei consumului mare de materiale de construcţii (de exemplu, minerale metalice şi nemetalice, substanţe chimice şi lemn), a celei legate de generarea unor cantităţi mari de deşeuri, dar şi de realizarea unui număr din ce în ce mai mare de materiale care sunt mai uşor de colectat şi reutilizat, precum şi de sisteme sau "soluţii de construcţie" care uşurează "deconstrucţia" lucrărilor şi reutilizarea materialelor.

Wienerberger: "Segmentul construcţiilor rezidenţiale din România - în continuă dezvoltare"

Ţara noastră reprezintă una dintre cele mai mari pieţe din regiunea Europei Centrale şi de Est şi are un segment al construcţiilor rezidenţiale în dezvoltare continuă, consideră reprezentanţii grupului Wienerberger. Aceştia ne-au trans­mis că locuinţele finalizate la nivel naţional au înregistrat o evoluţie pozitivă continuă în ultimii trei ani, iar informaţiile disponibile momentan indică faptul că această tendinţă se va păstra şi pentru anul 2018.

"Piaţa locală de zidărie înregistrea­ză în continuare un trend ascendent, după patru ani consecutivi de creştere, începând cu 2014", subliniază sursa citată, precizând: "Autorizaţiile emise pentru construcţiile rezidenţiale au o evoluţie pozitivă, atât pentru segmentul de locuinţe individuale, cât şi pentru segmentul de apartamente. Dinamica de creş­tere a segmentului de apartamente este mult mai accelerată, în perioada ianuarie-mai 2018 având o creştere de aproximativ 35% faţă de perioada similară a anului anterior, în timp ce segmentul de case unifamiliale a avut o creştere de +7,5% în aceeaşi perioadă. Ponderea autorizaţiilor emise pentru apartamente a ajuns la 62% în total autorizaţii de locuinţe emise în perioada ianuarie-mai 2018, faţă de 56% în aceeaşi perioadă a anului trecut".

Numărul autorizaţiilor de cons­truire eliberate pentru clădirile rezidenţiale în perioada 1 ianuarie-30 iunie 2018 a crescut cu 8,5%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la 20.520, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele INS arată că au fost marcate creşteri în următoa­rele regiuni de dezvoltare: Vest (+516 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+402), Sud-Muntenia (+352), Centru (+128), Bucureşti-Ilfov (+102), Nord-Vest (+95) şi Sud-Est (+86), în timp ce în regiunea de dezvoltare Nord-Est a fost înregistrată o scădere (-69 autorizaţii). INS precizează că în iunie 2018 au fost eliberate 4.233 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 65% sunt pentru zona rurală.

Specialiştii evidenţiază că, deşi numărul autorizaţiilor de construire este în creştere, sectorul construcţiilor înregistrează contracţii ca urmare a lipsei de proiecte de infrastructură.