REPREZENTANŢII PRIMĂRIEI SECTORULUI 5:"Impozitele imobilelor rezidenţiale din Bucureşti au crescut cu 30%"

Impozitele aferente imobilelor cu utilitate rezidenţială din Bucureşti au crescut cu 30% în acest an, indiferent de sector, ne-au spus reprezentanţii Direcţiei Txe şi Impozite din cadrul Primăriei sectorului 5 al Capitalei, care ne-au precizat: "La sectorul 5 este la fel ca la toate celelalte sectoare - impozitele pentru imobilele cu utilitate rezidenţială au crescut cu 30%, după ce primăriile din Bucureşti au aplicat prevederile Hotărârii Consiliului General 218 pe 2015 (25% - din creşterea valorii bazei de impozitare, evaluată la 1000 de lei pe mp, de la 925 şi 5% - din impozitul care se plăteşte pe terenul de sub imobil şi care până acum nu se impozita)".

Reprezentanţii Primăriei sectorului 5 ne-au precizat că noul cod fiscal oferă o marjă pentru cotele de impozitare în care Consiliul General poate încadra nivelul acestor cote, în funcţie de anumiţi factori, printre care şi zona unde se află imobilul.

Monumentele istorice nu erau impozitate pănâ în prezent, iar acum, conform noii legi fiscale, pentru monumentele care nu au fost reabilitate sau consolidate în ultimii zece se plăteşte impozit, ne-au mai spus sursele citate.

Primăria sectorului 4: "Impozitul pe teren a fost majorat cu aproximativ 7%"

Impozitul pe teren a fost majorat cu aproximativ 7%, în acest an faţă de 2015, conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, după cum ne-au menţionat reprezentanţii Direcţiei Generale de Impozite şi Taxe Locale Sector 4.

După cum am arătat mai sus, din acest an se impozitează şi terenul de sub impozit.

Sursele citate ne-au declarat: "Potrivit noilor prevederi legale fiscale, impozitul pe clădiri se determină în funcţie de destinaţia finală a clădirii, respectiv clădire rezidenţială, clădire nerezidenţială şi clădire cu destinaţie mixtă.

Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii.

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2% asupra valorii, care poate fi:

a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform celor de mai sus, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor unei clădiri rezidenţiale.

În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor unei clădiri rezidenţiale.

Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, atunci se aplică următoarele reguli:

a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor unei clădiri rezidenţiale;

b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor unei clădiri nerezidenţiale.

Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5%, asupra valorii impozabile a clădirii".

Sursele citate ne-au precizat că nu se datorează impozit/taxă pe clădire pentru:

a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;

b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

c) clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

d) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;

e) clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

f) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe;

g) clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

h) clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;

i) clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

j) clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

k) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

l) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;

m) clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

n) clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

o) clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

p) clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a), c) - e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat;

q) clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

r) clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

t) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate;

u) clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

v) clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

w) clădirile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie.

De asemenea, potrivit H.C.L. Sector 4 nr. 36/2016 privind scutirea în procent de 100% de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri, scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri se acordă pentru:

- Clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale;

- Clădirile pentru care s-a instituit un regim de protecţie, altele decât monumentele istorice, amplasate în zone de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele construite protejate;

- Clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;

- Clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;

- Clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;

- Clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;

- Clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;

- Clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;

- Clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

- Clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social;

- Clădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- Clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

Primăria sectorului 6: "Dacă valoarea clădirii nerezidenţiale nu poate fi stabilită, atunci cota de impozitare va fi de 2%"

Unul dintre principiile noului Cod Fiscal este predictibilitatea impunerii, care asigură stabilitatea impozitelor şi taxelor pentru o perioadă de cel puţin un an, subliniază reprezentanţii direcţiei de specialitate din cadrul Primăriei sectorului 6. Aceştia menţionează: "Toţi contribuabilii care deţin la data de 31 decembrie 2015 un bun, respectiv clădire, mijloc de transport, teren, vor achita impozitul sau taxa aferentă pentru întreg anul 2016 chiar dacă înstrăinează respectivul bun oricând în cursul anului. În cazul contribuabililor care dobândesc un bun în cursul anului şi nu îl înstrăinează până la sfârşitul acestuia, impozitul va fi stabilit începând cu 1 ianuarie anul viitor".

Conform surselor citate, valoarea clădirilor este cea rezultată din actul prin care se transferă dreptul de proprietate dacă acestea au fost dobândite în ultimii cinci ani, valoarea lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii cinci ani sau valoarea înscrisă într-un raport întocmit de un evaluator autorizat ANEVAR în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă;

Pentru clădirile mixte - cele folosite atât pentru locuit, cât şi pentru activităţi economice -, impozitul este stabilit prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

În cazul în care valoarea clădirii nerezidenţiale nu poate fi stabilită, valoarea se stabileşte ca în cazul clădirilor rezidenţiale, iar cota de impozitare va fi de 2%, ceea ce înseamnă o creştere de 10 ori a impozitului.

Noile prevederi fiscale elimină stabilirea impozitului pe clădiri pentru persoanele fizice în funcţie de numărul proprietăţilor deţinute, fiind eliminată aplicarea majorării de 65%, 150%, 300% pentru cele aflate în proprietate în afara celei de domiciliu, confirmă sursele citate.

Este eliminată şi majorarea impozitului cu câte 5% pentru fiecare 50 mp care depăşesc suprafaţa de 150 mp a unei clădiri.

O altă prevedere nou-introdusă este impunerea obligatorie a unei suprafeţe de teren de 400 mp la categoria terenuri cu construcţii, din totalul suprafeţei pe care un contribuabil o deţine în cadrul unei unităţi administrative-teritoriale înregistrate în registrul agricol la oricare din catgoriile arabil, vie, livadă etc., explică sursele citate, arătând: "Dacă o persoană fizică deţine în intravilan un teren de 1000 mp din care 500 mp au categoria teren cu construcţii şi 500 mp au categoria arabil, contribuabilul va achita impozitul aferent unei suprafeţe de 400 mp din terenul arabil ca teren cu construcţii".